Experţii au luat probe de pe aparatura medicală şi de pe mobilierul secţiilor în care sunt ţinuţi nou-născuţii. Mamele susţin că cei mici sunt ţinuţi în condiţii mizere, saloanele cu igrasie şi pereţi decojiţi. În timpul controalelor medicale, în perioada 10-15 decembrie, Ministerul Sănătăţii a dispus verificări în toate spitalele de stat, includând verificarea stocurilor de medicamente, organizarea liniilor de gardă, dar şi a farmaciilor deschise de sărbători.
La Craiova, în contextul cutremurului din 4 martie 1977, se aprind amintiri despre cum spitalele au fost puse la încercare. Saltele întinse direct pe podea, panică, urlete de durere şi multă suferinţă au fost trăite de personalul medical şi de pacienţi. Spitalul Clinic Județean de Urgență din Craiova, inaugurat pe 13 martie 1971, a fost în centrul acţiunilor medicale şi umanitare din acea perioadă, iar modul în care era proiectat a fost evaluat ca fiind rezistent în faţa seismului, cu excepţia unor geamuri sparte.
Contextul istoric şi rolul Spitalului din Craiova în 1977
În 1977, Craiova a înregistrat 41 de morți, dintre care 19 femei muncitoare la Fabrica de Confecţii, şi sute de răniţi. Străzile cele mai afectate au fost Unirii, Câmpia Islaz şi Carol. Personalul medical, format din numeroase echipe, a lucrat neîncetat pentru a salva vieți, iar spitalul a funcţionat ca un centru de primire a răniților și de operații de urgenţă în condiţii extrem de dificile.
Prof.univ.dr Corneliu Sabetay, aflat la acea vreme în spital, își amintește ziua cutremurului și descrie scenele de la Urgență, unde se aduceau saltele şi se organizau triajuri ale răniților timp de 24 de ore. Din răni a rezultat o dedicare colectivă a medicilor, asistentei, farmaciștilor și studenților voluntari, care au colaborat pentru a face față avalanșei de cazuri.
Structura Spitalului și capacitatea sa
Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova a fost conceput ca un spital în forma “Y-grec”, ceea ce a permis accesul la lumină și ventilaţie optime pentru saloane, iar la final capacitatea de 1650 de paturi a făcut din el cel mai mare spital monobloc din țară. În contextul proiectării, s-au înfruntat dificultăți legate de terenul mlăștinos, însă soluțiile constructorilor au permis ridicarea clădirii cu cheltuieli suplimentare. În anii următori, spitalul a ajuns la 31 de secții și 27 de specialități, asigurând un cadru complex pentru tratarea diferitelor patologii.
La momentul cutremurului, spitalul avea 1.600 de paturi și a funcționat ca un nod central al îngrijirilor de urgență. În rândul personalului au fost implicați 20 de medici la început, alături de mulți farmaciști și studenți voluntari, care au fost cruciali în efortul de salvare și tratament al răniților.
Detalii despre acțiunile medicale din timpul și imediat după cutremur
Medicul Vasile Frujină a acordat asistență medicală unui rănit, iar echipele din Orl, Chirurgie și Terapie Intensivă au intervenit cu promptitudine în secțiile de urgență. S-au efectuat operații de urgență, s-a realizat triajul răniților și s-au organizat secțiile pentru a asigura îngrijirea adecvată. Într-un context de criză, importanța psihică a personalului a fost subliniată, iar solidaritatea medicală a fost un exemplu de reziliență în fața catastrofei.
A urmat o perioadă lungă de reconsolidare și refacere, după care Craiova a trebuit să revină la normalitate. Din perspectiva clădirilor din zonă, multe case și clădiri au fost afectate, iar procesul de restaurare a durat ani de zile.
Consecințe și măsuri ulterioare (până în 2001)
După cutremur, au fost luate măsuri pentru consolidarea infrastructurii spitale și pentru a asigura respectarea normelor de igienă. În 2001, contextul de lucru în maternitate și în alte secții a fost supus controalelor și evaluărilor, iar DSP Dolj a comunicat rezultate în care nu au fost identificate riscuri majore pentru infecții nozocomiale. Însă audiența publică a subliniat necesitatea îmbunătățirilor continue, inclusiv a unei inspectări riguroase a echipamentelor, stocurilor de medicamente și a condițiilor de salubritate.
Conducerea Spitalului a anunțat lucrări urgente pentru secții, pentru a se asigura că respectă normele de igienă. Controalele de la nivelul spitalului au inclus peste 300 de probe luate în secții și analize, iar rezultatele au confirmat că nu există microbi sau bacterii care să pună în pericol viețile pacienților și, în special, pe cele ale nou-născuților. Oficialii au punctat că riscurile de infecții nozocomiale nu reprezintă un pericol major în unitatea analizată.
Repere suplimentare despre proiect și evoluția spitalului
Infrastructura a fost concepută cu atenție la lărgimea spațiilor și a fluxurilor, iar secolul al XXI-lea a adus modernizări și extinderi pentru diverse funcții medicale, inclusiv neonatologie și ATI. Spitalul a continuat să opereze în cadrul unui cartier rezidențial important, cu un impact semnificativ asupra comunității locale.
55 de secunde, un documentar despre cutremurul din 4 martie 1977, la TVR1
În concluzie, în 2001, ştacheta asupra igienei, managementului resurselor medicale şi procesului de audit în spital a fost ridicată, iar rezultatele controalelor au confirmat că nu există riscuri majore de infecții nozocomiale, în timp ce s-au planificat şi implementat lucrări menite să îmbunătățească condițiile pentru pacienți și personal.
În cadrul acestei analize, au rămas în memoria colectivă imaginea Spitalului Clinic Județean de Urgență Craiova ca un reper de rezistență în fața dezastrului, demonstrând capacitatea medicală de a salva vieți chiar și în condiții critice, în 1977 și în anii următori.
tags: #date #maternitate #spitlul #nr #1 #craiova
Postări populare:
- fiziologia și importanța lichidului amniotic
- Ghid complet pentru diversificarea la sugarii alăptați
- Bebelul adorabil cu accesorii de joacă imaginară
- Metodele și semnele ultrasonografice în morfologia fetală din primul trimestru: intervale săptămânale recomandate
- Traduction française et grève des tâches : analyse approfondie des mécanismes de tromperie, communication et transit linguistique