Numărul de kilograme adunate în timpul sarcinii este, așadar, important. Pe de o parte nu trebuie să fie prea mic, pentru că, în acest caz, bebelușul ar fi subdezvoltat și ar avea un risc de retard fizic și neuropsihic. Mamele care iau mai puțin de 5 kg în timpul sarcinii au, de regulă, bebeluși care sunt considerați prea mici pentru vârsta lor gestațională. Pe de altă parte, numărul de kilograme nu trebuie să fie nici prea mare, pentru că, într-un asemenea caz, s-ar complica nașterea și ar periclita sănătatea ulterioară a mamei și a bebelușului.
De exemplu, dacă numărul de kilograme acumulate este prea mare, glicemia mamei poate crește, existând risc de diabet gestațional. Diabetul gestațional poate dispărea după naștere, dar gravida va rămâne cu risc de a dezvolta diabet de tip 2. În plus, în caz de acumulare de prea multe kilograme, tensiunea arterială a mamei crește și, alături de alte modificări, poate determina apariţia preeclampsiei, o afecțiune specifică sarcinii, al cărui tratament definitiv reprezintă finalizarea sarcinii. În plus, numărul mare de kilograme poate duce la risc de obezitate infantilă.
Iată de ce este nevoie ca femeile însărcinate să-și monitorizeze cu atenție greutatea, să țină cont de recomandările făcute de medicul care le supervizează sarcina și să facă investigațiile necesare (ecografiile de sarcină, de exemplu). Un bebeluș la termen cântărește, în mod normal, între 2,7-4 kilograme, dar o gravidă ia mai mult de atât în greutate. Numărul adecvat de kilograme din timpul sarcinii depinde de la o femeie la alta, nu se aplică tuturor.
În general, literatura medicală consideră că numărul de kilograme acumulate în timpul sarcinii depinde de indicele de masă corporală (IMC) avut înainte de sarcină. Astfel: femeile care înainte de sarcină aveau IMC mai mic de 18,5 (subponderale), ar trebui să acumuleze până la 16 kg în timpul sarcinii; femeile care înainte de sarcină aveau IMC între 18,5-24,9 (normoponderale), ar trebui să acumuleze între 11,5-13 kg în timpul sarcinii; femeile care înainte de sarcină aveau IMC între 25-29,9 (supraponderale), ar trebui să acumuleze în timpul sarcinii între 7-10 kg; femeile care înainte de sarcină aveau IMC egal sau mai mare de 30 (obeze), ar trebui să acumuleze în timpul sarcinii între 5-7 kg.
Este normal ca o femeie care era obesă înainte de sarcină să ia mai puțin în greutate pe parcursul trimestrelor de sarcină, în comparație cu o femeie care era subponderală înainte de sarcină. În general, însă, și fără ca cifrele să reprezinte o regulă pentru toate gravidele, iată cum ar trebui acumulate kilogramele pe trimestre de sarcină:
Creșterea în greutate pe trimestrele sarcinii
Câte kg iei în greutate în primele 6 luni de sarcină: ca regulă generală, în primul trimestru de sarcină este recomandat ca gravida să crească în greutate cu 0,5-2 kg. Pentru că multe gravide pierd ceva în greutate din cauza grețurilor, este bine ca acestea să se sfătuiască cu medicul. În principal, este vorba despre 150 calorii/zi în plus.
În al doilea trimestru de sarcină, gravida ar trebui să adauge până 300g pe săptămână, ceea ce înseamnă 350 calorii/zi în plus.
Cât te îngrași în ultimele 3 luni de sarcină: În ultimul trimestru de sarcină este indicat, de asemenea, ca gravida să nu adauge mai mult de 0,4 kg pe săptămână. În principal, la fel, este vorba despre 350 calorii/zi în plus.
Cum poate o gravidă să fie sigură că are o greutate corectă în sarcină?
Sfaturi pentru o creștere sănătoasă în greutate în timpul sarcinii: Greutatea din timpul sarcinii depinde nu numai de metabolismul gravidei și de factorii genetici dar și de disciplina alimentară. Regula de bază este aceasta: în timpul sarcinii, gravida și fătul au nevoie de o creștere sănătoasă în greutate. Acest lucru depinde de monitorizarea greutății pe parcursul sarcinii, de indicațiile medicului, de consumul de alimente recomandate și de evitarea alimentelor nesănătoase.
Monitorizează creșterea în greutate. O nutriție corectă în timpul sarcinii nu înseamnă mai multe alimente, ci o alimentație ponderată. Pentru o dezvoltare sănătoasă a fătului, este necesar ca mama să adauge cam 150 de calorii pe zi în trimestrul I şi 350 de calorii în trimestrele II şi III, dar numai în condițiile în care gravida face și activitate fizică.
Discută cu medicul tău: Medicul care urmărește evoluția sarcinii este cel mai în măsură să o ajute pe gravidă cu sfaturi în ceea ce privește creșterea în greutate. Tot ceea ce trebuie să facă gravida este să mănânce sănătos și să meargă regulat la consultațiile prenatale.
Alimente recomandate: În general, în timpul sarcinii este bine să fie consumate alimente bogate în acid folic, iod, vitamina B6, fier și nu numai. Iată o listă de alimente recomandate: carne roșie; pește; legume cu frunze verzi; fructe uscate; portocale; căpșune; pepene galben; morcovi; spanac; mango; struguri; prune; piersici; banane; cartofi; broccoli; ouă; orez brun; fasole neagră; somon; nuci; iaurt; lapte; migdale; brânză; sardine.
Alimente interzise: Carne procesată; brânzeturi rafinate sau sosuri pe bază de brânză din lapte nepasteurizat; carne nepreparată termic corespunzător; sucuri de fructe nefiltrate; sushi; fructele de mare cu potențial ridicat de mercur; alimente crude; maioneza făcută în casă; tiramisu sau deserturi cu ouă crude; cafeină în exces; murături, conserve, fast-food, alcool, tutun.
Concluzie: monitorizarea, nutriția și stilul de viață în sarcină
Ideea de alimentație echilibrată și sănătoasă este foarte importantă nu numai pe timpul sarcinii, dar și cu cel puțin 3-6 luni înainte de a rămâne însărcinată. Monitorizarea atentă a greutății poate preveni complicații precum diabetul gestational, preeclampsia sau nașterea prin cezariană precoce. Transparența cu medicul și colaborarea cu specialiști în nutriție contribuie la o creștere sănătoasă pentru fat.
Referințe adresate satului românesc: diagramele de creștere fetală, IUGR, restricția de creștere intrauterină, evaluările Doppler, monitorizarea CTG și decizia privind momentul nașterii sunt fundamentale pentru o gestiune corespunzătoare a sarcinii cu risc. În cazul unui diagnostic de IUGR, monitorizarea ecografică și Dopplerul ombilical sunt esențiale, iar momentul nașterii este ales în funcție de scorul biofizic, de fluxul Doppler și de starea placentei.
Important de reținut: informațiile prezentate nu substituie consultul medical. Dacă ai simptome sau suspiciuni privind greutatea fătului, contactează imediat medicul curant și programează investigațiile necesare, inclusiv ecografii și monitorizarea Doppler.
Întrebări frecvente despre restricția de creștere intrauterină
- Care e diferența dintre un făt mic și un făt cu restricție de creștere intrauterină? Un făt mic poate fi pur și simplu mai mic, însă IUGR implică semne patologice, cum ar fi alterarea fluxurilor Doppler.
- Dieta mamei poate corecta IUGR? Dieta echilibrată ajută, dar nu poate corecta IUGR cauzată de insuficiența placentară sau factori genetici; evitarea factorilor dăunători poate îmbunătăți mediul intrauterin.
- Există riscuri pe termen lung pentru un copil cu IUGR? Da, inclusiv risc crescut de hipoglicemie, probleme de termoreglare și, pe termen lung, pot apărea deficite cognitive și de dezvoltare.
- Ce este insuficiența placentară și cum afectează fătul? Rolul principal îl are placenta în livrarea oxigenului și nutrienților; insuficiența placentară limitează creșterea fătului.
- Cum ajută biometria fetală în diagnostic? Biometria fetală constă în măsurarea cap- abdomen- lungimea femurului pentru estimarea greutății fetale; Doppler evaluează fluxul sangvin placentar și cerebral.
tags: #de #ce #nu #ia #bebe #in