Intarzierea vorbirii la copil este unul dintre motivele pentru care o familie se prezinta la medicul pediatru. Unii o fac la timp, pentru ca sunt fini observatori si nu se bazeaza doar pe filozofia ”fiecare copil are ritmul lui, al nostru e mai lenes, seamana cu tatal sau, si el a vorbit dupa 3 ani”. Limbajul expresiv al unui copil cuprinde partea non-verbala, de gesturi, mimica si partea verbala. De multe ori un copil nu poate articula, nu scoate vorbe inteligibile pentru adultii din jur, dar este evident faptul ca intelege, ca empatizeaza, ca interactioneaza non-verbal cu adultii din jur. De altfel inca din perioada de sugar ganguritul, zambitul cu directie, sunetele melodioase sunt tot o forma de limbaj, de comunicare, de interactiune.
Ce semnale de alarmă există în dezvoltarea vorbirii
Din pacate nu exista o definitie standard care sa evalueze intarzierea vorbirii la copil, din acest motiv se intampla probabil ca parintii sa ajunga tarziu la medic pentru evaluare. In literatura de specialitate sunt notate asa zisele “red flags”, adica semnalele de alarma, care ar trebui sa atraga atentia parintilor asupra modului in care se dezvolta cel mic: absenta ganguritului sau Lipsa de raspuns prin gangurit la vocea parintilor in primul an de viata; folosirea cuvintelor sau silabelor din “mama” sau “tata” cu sens dupa varsta de 1 an;aratatul cu degetul pentru identificarea unui obiect anume dupa 18 luni.
Este asadar mai important ca cel mic sa inteleaga ceea ce i se vorbeste, decat sa raspunda verbal imediat, sa comunice non-verbal cu adultii din jur, sa aiba contact vizual bun.
Repere în dezvoltarea vorbirii
Studiile efectuate pe cohorte numeroase de copii au stabilit cateva “milestone-uri”- asa-zise pietre de hotar in ceea ce priveste dezvoltarea limbajului la copii:
- De la nastere pana la 2 luni: plange; intoarce capul la auzul vocii parintilor.
- Intre 2-4 luni: gangureste; zambeste social; urmareste intentionat fetele celor din jur.
- De la 6 luni: repeta sunete (mmmammma); raspunde cu privirea cand este strigat, nu neaparat la nume.
- De la 12 luni: spune primele cuvinte (aproximative); foloseste ganguritul cu inflexiuni, cu nuante ale vocii; repeta sunete sau gesturi pentru a atrage atentia; raspunde comenzilor simple, de exemplu “adu-mi mingea”; raspunde la “nu” cu oprirea activității.
- Intre 15-18 luni: arata partile corpului cu degetul; executa o comanda verbala mai complexa.
- Intre 18-24 luni: poate folosi propozitii formate din 2 cuvinte; arata obiectele cu degetul cand i se solicita.
- Intre 24-36 luni: raspunde intrebarilor simple, de exemplu “cum te cheama?”; 50% inteligibil; poate executa 2 comenzi la rand.
- Intre 36-48 luni: foloseste 4-5 cuvinte in propozitie; incepe sa foloseasca pronumele si pluralul; 75% inteligibil; intelege plasamentul obiectelor in camera (sub, deasupra, pe).
- Intre 48-72 luni: vorbeste corect in propozitii complexe; executa comenzi complexe.
Copiii cu intarzieri de vorbire pot sa nu fie recunoscuti de parinti, dar pot prezenta tantrumuri numeroase, fiind opozanti si greu de gestionat. Este extrem de important ca la primul semnal de alarma parintii sa comunice cu medicul pediatru sau cu medicul de familie pentru evaluare si conduita.
Ce pot face parinții pentru a sprijini dezvoltarea vorbirii
De multe ori copiii sunt uitati in fata televizorului urmarind canale de desene animate in care nu este folosit limbajul verbal. Acest tip de interactiune poate fi nociv, conducand la autizarea copiilor si inhibarea dorintei de a vorbi. Parintii pot interveni prin activitati precum: cititul de povesti cu voce tare; mersul cu autobuzul, trenul, la zoo, la teatru; explicarea si povestirea activitatilor din viata de zi cu zi; implicarea copiilor in munca din gospodarie; evitarea expunerii excesive la ecrane.
Este recomandat ca atunci cand parintii suspecteaza o intarziere a vorbirii copilului, sa nu se bazeze pe ideea “toti copiii sunt diferiti”, ci sa se adreseze pediatrului sau medicului de familie, care pot evalua copilul si, in functie de situatie, il pot indruma catre psihiatru, neurolog sau ORL-ist. Logopedul poate fi de ajutor dupa varsta de 3-4 ani, in cazul in care intarzierea este doar de limbaj.
Rolul desenelor animate în dezvoltarea cognitivă și emoțională
Desenele animate alb-negru pentru bebeluși stimulează vizualul prin contraste, ajutând concentrarea și atenția. Unii părinți notează că desenele „gentle TV” cu ritm lent și povești clare pot sprijini reglarea emoțională și capacitatea de a susține o poveste pe termen îndelungat. Vizionarea împreună cu copilul transformă experiența într-o formă de relaționare, nu doar de consum pasiv.
Despre diversificarea alimentației și legături cu dezvoltarea comunicării
Totul despre mame: Între gândurile despre alăptare și diversificare, OMS recomandă diversificarea după 6 luni, cu continuarea alăptării până la 2 ani sau mai mult. Alăptarea exclusivă în primele 6 luni oferă beneficii pentru copil și mamă, cu necesitatea de vitamina D. Diversificarea atentă și treptată poate sprijini dezvoltarea cognitivă prin aportul de acizi grași esențiali, fier și alte nutrienți.
Principiile diversificării includ introducerea treptată a alimentelor, în rezerve de cantități mici, cu o pauză între alimente noi, începând cu legume (preferabil rădăcinoase) și avansând spre carne, peste și proteine. Este important ca alimentele să fie aseptice, moi, la temperatura potrivită și să se evite zahărul sau sarea în primii ani. Bebelusul poate începe să se hrănească singur de la aproximativ 9-10 luni, iar mamele ar trebui să stabilească o rutină de masă pentru confortul digestiv al copilului.
tags: #desene #animate #cand #se #naste #un
Postări populare:
- Riscuri medicale la sarcină: ce trebuie să știți din acest ghid pentru femeile însărcinate
- Dr. Elena Leu — figura emblematică a Terapiei Intensive pentru Copii
- Synevo Ploiești: culturi cervicale și evaluări ale afecțiunilor genitale la femei
- Ghid de înlocuire a salariatei gravide în contractul individual de muncă: drepturi, proceduri și bune practici
- Motivul pentru care suzetele din latex se umflă și cum să le îngrijiți