Pe frumoşii interpreţi de muzică populară Adina Roşca şi Cătălin Doinaş, nu odată, i-am văzut cântând pe scenele din aproape întreaga ţară, aducând prin glasurile lor frumuseţea cântecelor ardelene de prin părţile Făgăraşului.
Originile şi atmosfera naşterii lor artistice
Cătălin: „Să ştiţi că energia despre care vorbiţi e şi dinspre public către noi, o benefică şi bineplăcută reciprocitate, iar acest lucru ne face să fim ceea ce de fapt orice artist îşi doreşte: să rezoneze pe aceleaşi unde cu spectatorii. Cu dragostea pentru cântecul popular m-am născut, am moştenit-o, port cântecul în suflet. Vin dintr-o zonă folclorică deosebită, din satul Crihalma, localitate aşezată la interferenţa dintre trei zone folclorice: Ţara Făgăraşului, Cohalmului şi Târnavei.
Adina: „Am crescut în Făgăraş, în schimb părinţii mei au rădăcini în alte locuri, tată-l meu fiind din Mărginimea Sibiului, tocmai de la Sălişte, iar mama este olteancă, de lângă Craiova. În comparaţie cu «Doinaş al meu», eu sunt o ţâră mai piperată, sunt o femeie cu zvâc, cum s-ar zice pe la noi, am crescut în casă alături de cântec, nu vorbesc doar de cântecul popular.
Aici a intervenit Doinaş, spunând precum un pescar ce-şi aruncă momeala, că a avut grijă să o prindă în mreje, norocul făcând ca tot cântecul popular să fie liantul ce i-a unit şi i-a adus împreună. Înainte să cânte, cei doi interpreţi au făcut parte dintr-un ansamblu de dansuri din Făgăraş. Într-un turneu întreprins pe Litoral, a început povestea lor de dragoste.
Povestea iubirii şi evoluţia artistică
Îşi amintesc cum unul dintre spectatori, văzându-le exuberanţa trăirilor şi cum se sorbeau unul pe celălalt din priviri, ca pereche de dansatori, a strigat: „Pup-o mă!”, ceea ce i-a amuzat, amintindu-le că acest îndemn îl primeau nu numai de la spectatori, ci şi de la colegii de ansamblu. În repertoriul lor, şi-au făcut loc cântece preluate de la marii interpreţi de cânt popular, dar mai cu seamă îşi culeg cântecele de prin părţile Făgăraşului, întâlnind rapsozi populari care le-au dăruit din lada lor de zestre cântece vechi, la care au mai adăugat câte o vorbă, câte o strigătură, completându-le fericit repertoriul.
Cătălin a ajuns să-şi creeze propriile linii melodice, odată cu versurile cântecelor. Ne bucurăm să întâlnim astfel de purtători ai cântecului şi portului popular, dorindu-le bucurii şi împliniri pe măsura iubirii lor, fiindu-le aproape de suflet toţi cei care îi ascultă, fie că-s tineri sau mai puţin tineri. Sunt aşteptaţi să cânte, atât în ţară, cât şi peste hotarele ei, unde dorul de locurile natale răscolesc lacrimi pe obrajii multor români.
Concluzii despre impactul artistic
Cătălin spune: „Ori unde mă duce dealu / Mă cheamă la el Ardealu”, însă nu au decât foarte rar timp să ajungă la ai lor părinţi.
10 lucruri interesante despre diferite culturi din întreaga lume!
- Rădăcini adânci în folclorul ardelean
- Încărcătura emoţională şi interacţiunea cu publicul
- Colaborări şi inspirări din lada de zestre a rapsozilor
- Povestea de dragoste şi tandemul artistic
Se pot observa legăturile dintre viaţa personală şi evoluţia artistică, cum cântecul devine liantul care îi uneşte şi îi apropie de public, indiferent de vârstă.
tags: #despre #sarcina #adina #rosca #si #catalin