Retardul de crestere in perioada intrauterina de viata asociaza riscuri atat pe termen scurt, cat si pe termen lung care se pot manifesta mai tarziu in viata adulta.
Adultii care au prezentat deficit de crestere si dezvoltare in perioada de viata intrauterina sunt predispusi la aparitia sindromului metabolic, hipertensiune arteriala, diabet zaharat de tip II, boala coronariana si accident vascular cerebral (AVC).
Diagramele de crestere fetala reprezinta grafice cu axe X si Y care redau o serie de curbe si ale caror rezultate sunt exprimate in percentile.
Diagramele de crestere fetala pot fi utilizate pentru a prezice greutatea fetala preconizata la anumite varste gestationale, deoarece in majoritatea cazurilor cresterea intrauterina a produsului de conceptie este constanta.
Aproximativ 50-70% dintre nou-nascutii care prezinta o greutate la nastere inferioara percentilei a 10-a pentru varsta gestationala inregistrata sunt mici din punct de vedere constitutional, insa prezinta rezultat perinatologic normal si nu necesita interventie obstetricala.
Risc pentru fatul cu RCIU: riscurile obstetricale si neonatale sunt direct proportionale cu gradul de restrictie a cresterii fetale.
Nou-nascutii cu circumferinta abdominala egala sau mai mica de percentila 3 sau care asociaza Doppler patologic al arterei ombilicale prezinta cel mai mare risc de morbiditate si mortalitate perinatala.
Fatul cu RCIU poate suferi de complicatii severe din cauza unei nutritii inadecvate, iar diagnosticul se bazeaza pe evaluari ecografice si teste de laborator.
In multe cazuri, cresterea intrauterina a fatului poate fi suboptimala si poate favoriza o serie de patologii la nastere si in perioada de sugar.
Restrictia de crestere intrauterina afecteaza nou-nascutii indiferent de tara.
RCIU are multiple cauze, incluzand factori genetici si conditii materne.
Fatul cu RCIU poate prezenta complicatii severe din cauza unei nutritii inadecvate, precum hipoxie tisulara si hipotrofie.
Diagnosticul de RCIU se bazeaza pe evaluari ecografice si teste de laborator.
Diagramele de crestere fetala reprezinta grafice cu axe X si Y care redau o serie de curbe si ale caror rezultate sunt exprimate in percentile.
Diagramele pot fi utilizate pentru a prezice greutatea fetala preconizata la anumite varste gestationale si pentru a evalua severitatea RCIU.
Cu cat este mai mica percentila, cu atat creste probabilitatea existentei unui RCIU.
Nasterea prematura si retardul de crestere intrauterina pot coexista, iar prematuritatea si malformatiile congenitale reprezinta primele cauze de mortalitate perinatala alaturi de RCIU si complicatiile acestuia pe termen scurt.
Nou-nascutii prematuri cu RCIU sunt mai predispusi la detresa respiratorie, enterocolita necrozanta si retinopatie de prematuritate, precum si la alte complicatii neonatale.
Complicatiile la nastere in cazul RCIU includ detresa respiratorie, asfixie perinatala, hipoglicemie, hipervascozitate sangvina si sepsis.
Pe termen lung, RCIU se asociaza cu un prognostic nefavorabil din punct de vedere al dezvoltarii neurologice si cognitive, manifestat prin performante scolare slabe si tulburari de comportament.
Cauze si tipuri de RCIU
Din punct de vedere etiologic, RCIU poate fi datorat unor afectiuni fetale, placentare sau maternale.
Cauzele fetale includ anomalii genetice, aneuploidie, disomie uniparentala, mutatii monogenice, deletii sau duplicatii partiale si sindroame specifice precum Down, Edwards, Patau.
Cauzele materne includ comorbiditati ca hipertensiunea arteriala cronica, diabetul gestational sau pregestational, lupus, trombofilie, anemie si alte afectiuni renale sau cardiopulmonare.
Stilul de viata al gravidei, consumul de alcool, fumatul, droguri sau substante ilicite, varsta mamei si alti factori pot influenta cresterea fatului.
Cauzele placentare si ombilicale pot include mozaicism placentar, anomalii ale dezvoltarii placentare si ale cordonului ombilical, precum si hemoragii in trimestrul III asociate placentei previa.
Cauzele genetice placentare pot implica trisomii placentare cu fat normal cromozomial.
RCIU primar cu debut precoce pana la saptamana 32 de sarcina este des asociat cu preeclampsie si insuficienta placentara severa.
RCIU secundar cu debut tardiv dupa saptamana 32 este mai frecvent intalnit in practica obstetricala (70-80%), fiind asociat in 10% din cazuri cu preeclampsie.
Evaluarea RCIU
Evaluarea retardului de crestere intrauterina este realizata in conformitate cu o serie de criterii care includ o apreciere corecta a termenului de gestatie, anatomia fetala si studii de laborator la mama.
Efectuarea amniocentezei poate ajuta la detectarea anomaliilor cromozomiale fetale sau a altor patologii genetice.
Evaluarea circulatiei sangvine la nivelul arterei ombilicale fetale si al arterelor uterine cu ajutorul ultrasonografiei Doppler este esentiala in monitoringul RCIU.
Riscurile RCIU pentru fat
Aparitia hipoxiei tisulare si a acidozei, diminuearea perfuziei renale fetale cu oligoamnioza si afectarea activitatii cardiace fetale sunt riscuri frecvente.
In cazuri severe, decesul fetal poate avea loc, motiv pentru care monitorizarea atenta este esentiala.
Nasterea prematura si retardul de crestere intrauterina
Nasterea prematura este definita de OMS ca nasterea unui fat viu inainte de saptamana 37 de sarcina.
Prematuritatea si malformatiile congenitale reprezinta primele cauze de mortalitate perinatala alaturi de RCIU si complicatiile acestuia pe termen scurt.
Complicatii la nastere in cazul RCIU
Detresa respiratorie, detresa de mica perfuzie, sindrom de detresa respiratorie si alte afectiuni pot apare rapid dupa nastere in cazul fatilor cu RCIU.
Hiperbilirubinemie, sepsis si tulburari metabolice pot fi intalnite in aceasta-populatie.
Sumar
Restrictia de crestere intrauterina afecteaza nou-nascutii indiferent de tara, iar RCIU are multiple cauze, incluzand factori genetici si conditii materne.
Fatul cu RCIU poate suferi de complicatii severe din cauza unei nutritii inadecvate, iar diagnosticul se bazeaza pe evaluari ecografice si teste de laborator.
Diagnosticul de RCIU si monitorizarea sa sunt esentiale pentru reducerea riscurilor pentru fat si mama pe parcursul sarcinii si dupa nastere.
Monitorizarea sarcinii: analize esențiale in trimestrele 1, 2 si 3
Despre avort spontan si avorturi
Este posibil sa ai un avort spontan si sa nu stii, iar sarcina oprita in evolutie sau avortul spontan ratat poate apare cand fatul inceteaza sa se dezvolte in uter, iar uterul nu elimina tesuturile de sarcina.
Aproximativ 10-20% dintre sarcinile confirmate se termina prin avort spontan, iar majoritatea avorturilor au loc in primul trimestru.
Cauzele avortului spontan includ anomalii cromozomiale, probleme hormonale, malformatii ale uterului, infectii, diabet si factori toxici.
Factorii de risc includ varsta materna avansata, antecedente de avort, greutate necorespunzatoare, stresul sever si medicația nepotrivita.
Simptomele avortului spontan pot fi sangerari, crampe si disparitia miscarilor fetale, iar diagnosticul se bazeaza pe ecografie, teste hormonale (HCG) si analiza tesutului expulzat.
Gestionarea avortului spontan poate fi naturala, medicamentoasa sau chirurgicala, in functie de stadiu si de circumstantele clinice.
Tratamentul chirurgical poate include dilatare si chiuretaj sau aspiratia cu vid, in timp ce tratamentul medicamentos poate incorpora misoprostol pentru evacuarea tesutului.
Urmeaza ecografie de confirmare dupa tratament si monitorizare ulterioara a pacientei.
tags: #deteriorarea #revine #in #sarcina