Descoperă Secretele Dezvoltării Cordului Nou-Născutului: Ghid Esențial pentru Mame și Familii

Pe lângă bucuria întâmpinării noului membru al familiei, perioada postnatală durează de obicei șase până la opt săptămâni după naștere, iar corpul mamei are nevoie de odihnă, în timp ce hormonii se stabilizează din nou.

Alăptarea necesită, de asemenea, ceva practică la început, care este mai ușor într-o atmosferă relaxată, iar începutul fericirii în familie este adesea ca un rollercoaster din punct de vedere emoțional.

Mai întâi, este necesar să învățați să înțelegeți semnalele bebelușului: plânge pentru că îi este foame și pentru că caută apropiere, atunci când vrea odihnă, când vrea stimulare, când vrea sânul sau biberonul.

Totul este să aflăm cum poate fi liniștit bine și ce poziție de culcare sau de ținere în brațe îi place cel mai mult.

În această perioadă unică a postpartumului, partenerul dumneavoastră are, de asemenea, ocazia să vă cunoască nou-născutul, semnalele și nevoile sale.

De asemenea, promovează o legătură afectuoasă dacă și voi, dragi tați și parteneri, petreceți mult timp cu bebelușul.

1. În primul minut: Scorul Apgar

La doar un minut după naștere, iar apoi din nou la interval de cinci minute, neonatologul verifică bătăile inimii, respirația, tonusul muscular, reactivitatea la stimuli externi și colorarea pielii micuțului.

Ele vor fi apreciate cu ajutorul scalei Apgar, numită după dr. Virginia Apgar, cea care a elaborat procedura.

Majoritatea bebelușilor se încadrează între șapte și zece puncte, dar unul cu nota mai mică de șapte poate avea nevoie de resuscitare cardio-respiratorie, ca urmare a medicamentelor administrate mamei spre sfârșitul travaliului.

Dacă scorul puiului tău se situează sub cinci, atunci cu siguranță va avea nevoie de mult oxigen pentru îmbunătățirea respirației.

Scorul Apgar se efectuează la 1 și la 5 minute după naștere și urmărește pulsul, respirația, tonusul muscular, răspunsul la stimuli și culoarea pielii.

Fiecare dintre aceste semne sunt punctate cu 0, 1 sau 2.

Pentru a reține mai ușor aceste 5 semne și modul de punctare, urmează schema simplă: 2.

2. În prima oră: Cântarul

Greutatea de la naștere a nou-născutului are o importanță covârșitoare, punându-și amprenta asupra dezvoltării lui ulterioare.

Dacă s-a născut cu o greutate de 2,5 kg, se va considera că are o greutate mică și va avea nevoie de îngrijiri suplimentare.

Dacă are peste 4 kg, poate indica faptul că la mamă s-a instalat un diabet tranzitoriu de sarcină.

Un nou-născut la termen poate pierde până la 10% din greutatea lui de la naștere pe parcursul primelor zile de viață, înainte ca tu să-ți dai drumul la lapte.

Dar bebelușul își va recapata greutatea inițială până în ziua a 10-a și apoi va continua să ia câte 30 g pe zi.

Aprecierea circumferinței craniului nou-născutului este un bun reper pentru aprecierea ritmului de creștere ulterioară a creierului.

Forma craniului poate fi mai ciudată, dacă ai născut normal, dar capul micuțului își va reveni în câteva săptămâni.

În multe maternități se măsoară și înălțimea bebelușului, utilă pentru aprecierea dezvoltării sale ulterioare.

Înălțimea standard a unui nou-născut la termen este de 50-51 cm pentru fete și 52 cm pentru băieți.

Fața bebelușului este examintată în căutarea eventualelor semne de infecție sau cataractă, iar buzele și limbajul său sunt evaluate împreună cu verificarea fontanelelor.

Spatele este verificat dacă șira spinării este funcțională și dacă anusul este deschis.

Inima și plămânii sunt ascultați cu ajutorul stetoscopului, iar burtica este palpată pentru ficat și rinichi.

Zona genitală poate fi inflamată la nou-născuți din cauza medicamentelor mamă, iar fetițele pot prezenta o mică scurgere sau semne de sângerare; la băieți, testiculele pot să fi coborât în scrot.

Micii lui membri sunt studiați atent pentru a exclude malformații, cum ar fi degetele lipite sau lipsa unor degete.

Bebelușul este plasat pe spate pe o suprafață tare; medicul depărtează picioarele, cu genunchii îndopați, în poziția picioarelor de broască, iar capătul coapsei este rotit în articulția șoldului pentru a verifica dacă șoldul nu este dislocat sau instabil.

Nu te speria dacă bebelușul plânge; investigația este extrem de importantă.

3. În primele zile: Testele enzimatice și alte investigații

Bebelusului tău i se vor recolta câteva picături de sânge dintr-o venă a labei piciorului pentru a verifica eventuale anomalii enzimatice, cum ar fi fenilcetonuria sau hipotiroidismul.

Aceste boli sunt extrem de rare, dar diagnosticarea corectă este vitală pentru tratament.

E icterul fiziologic este determinat de creșterea bilirubinei în sânge și afectează unul din cinci nou-născuți; în funcție de creșterea nivelului bilirubinei, se decide dacă este nevoie de fototerapie.

Injectiile de vitamina K se fac pentru a preveni boala hemoragică a nou-născutului, iar unii bebeluși primesc vitamina K în mod repetat în primele 2 săptămâni.

4. Reflexele și primele ore

Este firesc ca un nou-născut la termen să aibă peste 70 de reflexe testabile, iar în continuare ne vom opri doar asupra celor mai importante.

Reflexul de prindere demonstrează modul în care mâinile copilului se curbează în jurul degetului; acest reflex apare din cele mai vechi timpuri și se pierde în jurul vârstei de 5 luni.

Mersul la nivelul nou-născutului începe să se manifeste prin pași mari atunci când este ținut în poziție verticală, însă acest reflex dispare în câteva săptămâni.

Reflexul de supt implică mișcări de căutare și apucare a mameloanelor; nu este o acțiune voluntară în primele momente după naștere.

1. Imediat după naștere: schimbări hormonale și corpul mamei

Imediat după naștere, organismul eliberează cantități mari de oxitocină, hormonul fericirii, în timp ce nivelurile de estrogen și progesteron scad abrupt, favorizând depresia post-partum, ce poate afecta starea de bine a mamei.

Iar hormonii tiroidieni pot fi afectați, ceea ce poate duce la insomnie, oboseală, tahicardie, pierdere în greutate și iritabilitate.

2. În timpul nașterii și postpartumul imediat

În timpul nașterii, odată cu pierderea de sânge, se pierde și fierul, ceea ce contribuie la epuizare în primele săptămâni post-partum.

În cazul în care mama alăptează, necesarul de vitamine și minerale crește.

Sânii se măresc în timpul sarcinii, dar după naștere devin chiar mai voluminoși și pot fi dureroși în primele săptămâni.

Constipația este frecventă în prima săptămână după naștere.

3. Starea mentală, recuperarea și stilul de viață

Momentul reapariției menstrelor variază de la o femeie la alta, putând surveni după o lună sau abia după un an.

Diabetul gestațional dispare în majoritatea cazurilor după naștere, iar evaluarea se face printr-un test de glicemie efectuat la șase săptămâni post-partum.

Dacă aveți întrebări despre lucruri care se întâmplă după naștere sau vă preocupă fertilitatea, puteți solicita oricând o discuție dedicată.

Schimbările apărute la nivelul organismului în timpul sarcinii nu vor înceta imediat după naștere; corpul trece prin multe alte schimbări în perioada postnatala care necesită timp pentru revenire.

Între timp, contactul piele-pe-piele după naștere are efecte pozitive, iar alăptarea precoce este adesea considerată factor major în adaptarea bebelușului.

4. Exerciții și reabilitare postnatală: kinetoterapie și beneficii

Rutina de activități fizice după naștere ar trebui să includă exerciții cardio și exerciții pentru întărirea musculaturii abdominale; acest lucru poate diminua diastaza abdominală și ajuta la revenirea în formă.

Chiar dacă perioada sarcinii a trecut, este recomandat să nu renunțați la vitaminele recomandate de medic pentru perioada prenatală, iar suplimentele de fier sau vitamina C sunt recomandate după naștere.

Accelerarea recuperării prin kinetoterapie poate îmbunătăți starea de spirit, funcția cardiovasculară și respiratorie, postura, echilibrul, precum și calitatea vieții.

Exercițiile de respirație diafragmatică, postura corectă, mersul pe jos și exercițiile din Patrupedie tonifică partea inferioară a spatelui, abdomenul și pelvisul, ajutând la reducerea durerilor și îmbunătățirea flexibilității.

Exercițiile Kegel sunt recomandate pentru tonifierea planșeului pelvin, iar exercițiile pentru mușchii abdominali ajută la prevenirea durerilor de spate și la revenirea la o postură corectă.

Exercițiile de creștere a tonusului mușchilor abdominali, inclusiv în caz de diastază, pot preveni prolapsul și herniile.

Este indicat să începeți cu exerciții ușoare la 4-6 săptămâni după naștere și să creșteți intensitatea treptat după 12 săptămâni, evitând activități de înaltă intensitate până la vindecarea ligamentelor și regenerarea țesuturilor.

5. Beneficiile și recomandările generale

Beneficiile kinetoterapiei postnatale includ pierderea în greutate, creșterea tonusului abdominal și a forței musculare, îmbunătățirea funcției cardiovasculare, stării de bine, echilibrului psihologic și a sănătății sexuale.

Interacțiunea socială, revenirea în sala de fitness și kinetoterapie pot îmbunătăți starea de spirit și pot reduce stressul și anxietatea postnatală.

Este util să se efectueze kinetoterapie și prenatal pentru a facilita atingerea obiectivelor postnatale.

Exerciții utile postnatale: scheme de exerciții

Exercițiile Kegel pot fi făcute din diferite poziții, iar începerea se face după identificarea mușchilor potriviți, cu contractări izometrice de câteva secunde, repetate de 2-3 ori pe zi.

Respirația diafragmatică sau abdominală implică utilizarea diafragmei și a mușchilor abdominali pentru a umple plămânii cu aer, contribuind la oxigenare, relaxare și relaxarea întregului corp.

Mersul pe jos este recomandat ca primul exercițiu postnatal, odată ce te simți confortabil în poziția verticală, deoarece redă forța mușchilor membrelor inferioare, energizează corpul și ajută la pierderea în greutate.

Exercițiile din poziția de patrupedie tonifică partea inferioară și lombară a spatelui, iar poziția „pisică-fericită” este o mișcare obișnuită în kinetoterapie postnatala.

Podul (puntea) pentru mușchii fesieri poate fi realizat cu sau fără minge de stabilitate, pentru a crește intensitatea.\p>

Crunch-urile pot fi indicate după primele 4 luni postpartum, pentru întărirea mușchilor abdominali.

Verificări și precauții pentru mamă și bebeluș

Planșeul pelvin este format din mușchi și țesuturi care susțin vezica urinară, uretra, uterul, vaginul și rectul; exercițiile Kegel pot ajuta la întărirea acestui planșe și la controlul vezicii urinare.

Recuperarea după naștere poate implica reîntoarcerea la o dietă echilibrată, hidratare adecvată și odihnă suficientă pentru a sprijini organismul în perioada de revenire.

Exercițiile de postură și kinetoterapia pot preveni durerile de spate și de gât, precum și disfuncțiile pelvine ce pot apărea după sarcină și naștere.

După externarea din spital, corpul trebuie să se odihnească și să se recupereze; adaptarea la viața cu un bebeluș poate necesita timp și efort fizic și emoțional.

Simptome, recuperare și dacă apar complicații

Primele zile de vindecare după naștere vor fi petrecute în spital, iar majoritatea femeilor stau internate între 24 și 48 de ore după nașterea vaginală.

În primele săptămâni, există sângerări vaginale și crampe ca urmare a revenirii uterului la dimensiunile normale.

Se recomandă aportul mare de lichide pentru menținerea lactației și pentru funcționarea normală a sistemului urinar, precum și prevenirea constipației.

În timpul perioadei postpartum, dispoziția mentală poate fluctua; suportul emoțional și înțelegerea din partea partenerului și familiei sunt esențiale, iar dacă stările persistă sau se agravează, se recomandă consult medical.