Preeclampsia și eclampsia sunt două afecțiuni grave care pot apărea în timpul sarcinii, reprezentând un risc semnificativ atât pentru mamă, cât și pentru făt. Deși sunt strâns legate, ele diferă prin severitate și manifestări. Înțelegerea acestor diferențe este crucială pentru o gestionare medicală adecvată și pentru prevenirea complicațiilor.

Ce este preeclampsia?

Preeclampsia, cunoscută și sub denumirea de toxemie gravidică, este o afecțiune specifică sarcinii. Ea se caracterizează printr-o combinație de hipertensiune arterială (tensiune arterială crescută) și proteinurie (prezența unui nivel anormal de proteine în urină), care apare de obicei după săptămâna 20 de sarcină la femeile care anterior aveau valori normale ale tensiunii arteriale. Chiar și o creștere ușoară a tensiunii arteriale peste normal poate fi un semn de preeclampsie.

Femeile cu preeclampsie pot prezenta și edeme (umflături) la nivelul picioarelor, gambelor și mâinilor. Aceste simptome pot varia de la ușoare la severe. Preeclampsia debutează, de regulă, în a doua jumătate a sarcinii, fie spre sfârșitul trimestrului al doilea, fie în trimestrul al treilea, uneori chiar mai devreme.

Cauza exactă a preeclampsiei nu este pe deplin cunoscută, dar se crede că implică o serie de factori, inclusiv probleme cu dezvoltarea vaselor de sânge din placentă, o reacție imună anormală, factori genetici, dieta, sedentarismul și obezitatea. De asemenea, anumite afecțiuni preexistente, cum ar fi diabetul zaharat sau bolile de rinichi, pot crește riscul.

Factorii de risc pentru preeclampsie includ:

  • Prima sarcină
  • Sarcini multiple (gemeni, tripleți etc.)
  • Vârsta sub 20 de ani sau peste 35 de ani
  • Antecedente familiale de preeclampsie sau eclampsie
  • Obezitatea
  • Dieta dezechilibrată
  • Sedentarismul
  • Anumite boli cronice (diabet zaharat, hipertensiune arterială, boli de rinichi)
  • O nouă paternitate (fiecare sarcină cu un nou partener crește riscul)
  • Fertilizarea in vitro
  • Un interval scurt (sub 2 ani) sau lung (peste 10 ani) între sarcini

Simptomele preeclampsiei pot include:

  • Hipertensiune arterială (valori peste 140/90 mm Hg)
  • Proteinurie
  • Cefalee severă (dureri de cap intense)
  • Tulburări de vedere (vedere încețoșată, orbire temporară, sensibilitate la lumină)
  • Durere abdominală superioară, în special în partea dreaptă, sub coaste
  • Greață și/sau vărsături
  • Amețeală
  • Debit urinar scăzut
  • Creștere bruscă în greutate (mai mult de 0,9 kg pe săptămână)
  • Edem la nivelul feței și mâinilor

Preeclampsia poate fi clasificată în:

  • Hipertensiune gestațională: Tensiune arterială crescută după săptămâna 20 de sarcină, fără proteine în urină sau alte semne de afectare a organelor. Unele cazuri de hipertensiune gestațională pot evolua spre preeclampsie.
  • Hipertensiune cronică: Tensiune arterială crescută prezentă înainte de sarcină sau apărută înainte de săptămâna 20 de sarcină, care persistă și după 12 săptămâni de la naștere.
  • Hipertensiune cronică cu preeclampsie suprapusă: Preeclampsia se dezvoltă ca o complicație a hipertensiunii cronice.

Netratată, preeclampsia poate duce la complicații grave, inclusiv sindromul HELLP (hemoliză, enzime hepatice crescute, număr scăzut de trombocite) și eclampsie.

Diagramă care ilustrează simptomele preeclampsiei

Ce este eclampsia?

Eclampsia reprezintă faza finală și cea mai gravă a preeclampsiei, apărând atunci când preeclampsia este lăsată netratată. Este o condiție medicală severă, caracterizată prin apariția unor convulsii în timpul sarcinii, pe fondul hipertensiunii arteriale. Eclampsia poate apărea și la femeile care nu au înregistrat afecțiuni cu convulsii anterior sarcinii.

Pe lângă simptomele preeclampsiei, femeile cu eclampsie prezintă adesea convulsii. Acestea sunt episoade de tremurături, confuzie, dezorientare, chiar și leșin, ca urmare a activității anormale a creierului. Crizele pot fi precedate de semne precum dureri de cap intense, probleme respiratorii, greață, vedere încețoșată sau dureri abdominale.

Eclampsia este o urgență medicală care poate apărea în trimestrul 3 de sarcină, în timpul travaliului, dar și la câteva zile după naștere (preeclampsie postpartum). Cauza exactă a eclampsiei nu este pe deplin cunoscută, dar se crede că derivă din preeclampsie, pe fondul tensiunii arteriale crescute, care exercită o presiune mare pe vasele de sânge. Umflarea vaselor de sânge de la nivelul creierului determină apariția convulsiilor.

Simptomele specifice eclampsiei includ:

  • Convulsii (contracții musculare generalizate, tremurături, mișcări bruște incontrolabile)
  • Amețeală puternică
  • Agitație
  • Confuzie
  • Pierderea cunoștinței
Ilustrație a unei crize convulsive în eclampsie

Diferențe cheie între preeclampsie și eclampsie

Principala diferență între preeclampsie și eclampsie constă în prezența convulsiilor. Preeclampsia este o afecțiune caracterizată prin hipertensiune arterială și proteinurie, în timp ce eclampsia este preeclampsia complicată de convulsii.

Preeclampsia poate fi gestionată prin monitorizare atentă, repaus la pat, medicație pentru controlul tensiunii arteriale și, în unele cazuri, inducerea nașterii dacă sarcina este suficient de avansată. Scopul principal este de a prelungi sarcina în siguranță pentru a permite fătului să se dezvolte.

Eclampsia, fiind o urgență medicală, necesită intervenție imediată. Tratamentul implică stabilizarea mamei, administrarea de medicamente anticonvulsivante și antihipertensive, și, cel mai adesea, inducerea nașterii, indiferent de stadiul sarcinii, pentru a salva viața mamei și a copilului.

Diagnostic și tratament

Diagnosticul preeclampsiei se bazează pe măsurarea tensiunii arteriale și pe analize de urină pentru detectarea proteinelor. De asemenea, medicul va evalua istoricul medical și familial, precum și alți factori de risc.

Diagnosticul eclampsiei este stabilit pe baza simptomelor, în special a apariției convulsiilor în contextul unei sarcini cu hipertensiune arterială. Analizele de laborator, cum ar fi cele de sânge și urină, teste de creatinină și măsurarea tensiunii arteriale, oferă informații importante.

Tratamentul pentru preeclampsie poate include:

  • Repaus la pat: Pentru a reduce tensiunea arterială și a crește fluxul sanguin către placentă.
  • Medicație antihipertensivă: Pentru a controla tensiunea arterială.
  • Monitorizare medicală strictă: Inclusiv teste non-stres sau profiluri biofizice pentru a evalua starea fătului.
  • Inducerea nașterii: Dacă sarcina este avansată sau dacă starea mamei sau a fătului se deteriorează.

Tratamentul pentru eclampsie este mult mai agresiv și include:

  • Spitalizare de urgență: Pentru monitorizare intensivă.
  • Medicație anticonvulsivantă: Pentru a preveni și controla convulsiile (ex. sulfat de magneziu).
  • Medicație antihipertensivă: Pentru a reduce rapid tensiunea arterială.
  • Inducerea nașterii: Adesea, nașterea este singura modalitate de a vindeca eclampsia, chiar dacă fătul nu este complet matur.

În ambele cazuri, monitorizarea sarcinii este esențială. Vizitele regulate la medic, respectarea indicațiilor și raportarea oricăror simptome neobișnuite sunt cruciale pentru sănătatea mamei și a copilului.

Preeclampsia & eclampsia - causes, symptoms, diagnosis, treatment, pathology

Complicații posibile

Atât preeclampsia, cât și eclampsia pot duce la complicații severe dacă nu sunt gestionate corespunzător. Printre acestea se numără:

  • Abruptio placentară (separarea prematură a placentei)
  • Travaliu prematur
  • Probleme de coagulare a sângelui
  • Accident vascular cerebral
  • Stop cardiac
  • Insuficiență renală sau hepatică
  • Sindromul HELLP
  • Nașterea unui făt mort
  • Deces

Eclampsia, în special, crește riscul de accident vascular cerebral, comă sau deces, fiind o condiție amenințătoare de viață.

După naștere, tensiunea arterială poate reveni la normal, dar este posibil ca unele complicații să persiste, iar riscul de boli cardiovasculare pe termen lung poate fi crescut, mai ales dacă femeia a suferit episoade de preeclampsie sau eclampsie.

Infografic cu riscurile și complicațiile preeclampsiei și eclampsiei

Este vital ca femeile însărcinate să participe la toate controalele prenatale și să discute deschis cu medicul despre orice îngrijorare legată de sănătatea lor și a fătului. Diagnosticarea și tratamentul precoce sunt cheia pentru a preveni evoluția spre forme mai severe ale acestor afecțiuni.

tags: #diferenta #dintre #eclampsie #si #preeclampsie

Postări populare: