Laptele matern reprezintă alimentul ideal, alăptarea având beneficii dovedite științific atât pentru dezvoltarea armonioasă a bebelușului, cât și pentru mamă.
Alăptarea este parte din identitatea noastră ca specie și, de-a lungul timpului, a permis evoluția umanității. Puii de mamifere născuți sănătoși, la termen, își găsesc instinctiv drumul către sânul mamei și inițiază alăptarea. Vreme de mii de ani, nou-născuții au făcut acest drum, ghidați cu blândețe de mamele lor. Scriu acest articol pentru a permite părinților să facă o alegere informată a hranei copilului, cunoscând avantajele laptelui matern. În rândurile ce urmează voi prezenta beneficiile alăptării - deopotrivă pentru copil, mamă, familie, cât și pentru întreaga societate.
Laptele matern conține toți nutrienții de care un copil are nevoie în primele 6 luni de viață: grăsimi, carbohidrați, proteine, vitamine, minerale și apă. Este ușor de digerat, conține apă în proporție de 88,1%, 3,8% grăsimi, 0,9% proteine, 7% lactoză și un procent de 0,2% din alte minerale și vitamine.
Compoziția Laptelui Matern
Conținutul mediu de calorii și grăsimi din laptele matern
Conținutul mediu de calorii din laptele matern este de 75 kcal / 100 ml. Conținutul caloric variază foarte mult pe parcursul fiecărei alăptări și al zilei, asta din cauza schimbării conținutului de grăsime.
Cantitatea de grăsime din laptele matern se schimbă dramatic cu fiecare sesiune de alăptare și pe parcursul zilei, deoarece conținutul de grăsime depinde de gradul de golire a sânului (sân gol = grăsime mare, sân plin = grăsime scăzută). Conținutul mediu de grăsime din laptele matern este de 4.2 g/100 mL.
Cercetările au descoperit o corelație puternică între procentul de grăsime corporală și conținutul de grăsime din laptele ei. În esență, mamele mai grase produceau lapte mai gras. Cantitatea de grăsime dietetică consumată de mamă părea să afecteze conținutul de grăsime din laptele matern doar în rândul femeilor slabe. „Credem că asta se datorează faptului că femeile mai grase își pot folosi rezervele de grăsime corporală pentru a furniza grăsimi pentru lapte și nu sunt la fel de dependente de sursele alimentare”, a spus Kathryn Dewey, profesor de nutriție american. „Laptele matern cu un conținut mai mare de grăsimi le permite bebelușilor să câștige mai multă greutate cu un volum mai mic de aport; cu toate acestea, majoritatea bebelușilor se pot adapta la laptele cu mai puține grăsimi, atât timp cât li se permite să alăpteze la cerere.”
Conținutul de calorii și grăsimi din laptele matern:
- Energie - 75 kcal / 100 ml (mediu), 45 - 119 kcal / 100 ml (variații între limite)
- Grăsimi (lipide totale) - 4,2 g / 100 ml (mediu), 2 - 5 g / 100 ml (variații între limite)
Ce afectează cantitatea de grăsimi și calorii din laptele matern?
Alimentația mamei nu afectează cantitatea medie de grăsimi sau calorii din laptele ei. Cu toate acestea, mama poate schimba tipurile de grăsime din laptele ei, modificând tipurile de grăsimi pe care le consumă. În general, se poate aștepta o creștere a unui acid gras cu o scădere a altuia. De exemplu, un studiu a arătat că mamele din Africa de Sud care consumă o dietă tradițională, cu mult porumb, au mai puțin acid gras în laptele lor decât mamele urbane care au consumat mai multe proteine și grăsimi animale.
Gradul de golire a sânului este ceea ce determină conținutul de grăsime din laptele matern și, astfel, conținutul de calorii. Cu cât sânul este mai plin, cu atât conținutul de grăsime al laptelui este mai mic; cu cât sânul este mai gol, cu atât conținutul de grăsime al laptelui este mai mare.
- Sân plin = conținut mai mic de grăsimi + producție mai lentă de lapte.
- Sân gol = conținut mai mare de grăsimi + producție mai rapidă de lapte.
S-a demonstrat că o compresie a sânului crește conținutul de grăsimi din lapte. Informațiile de mai sus ne spun că grăsimea din lapte poate fi crescută mai eficient prin mijloace „mecanice” (adică alăptări mai lungi și mai frecvente, masaj/compresie a sânului, mulsul înainte de alăptare) decât prin schimbarea dietei mamei.
Beneficiile Alăptării
Compatibilitate și Adaptabilitate
Laptele matern este compatibil cu copilul tău. Fiecare specie de mamifere secretă lapte potrivit pentru pui. Din aproximativ 5000 de specii de mamifere, oamenii sunt singurii care folosesc și laptele altei specii ca substitut. Majoritatea formulelor de lapte praf conțin zer și cazeină ca sursă proteică, amestecuri de uleiuri vegetale ca sursă lipidică, lactoză pentru a asigura aportul de carbohidrați, un amestec de vitamine și minerale. Laptele matern conține imunoglobuline, enzime și hormoni specifici organismului uman, ce nu se regăsesc în laptele praf deoarece nu pot fi sintetizate.
Compoziția laptelui matern variază pentru a corespunde nevoilor nutriționale ale copilului și îi ajută copilul să lupte împotriva bolilor. Conținutul de grăsime variază de la o lună la alta, de la o zi la alta, chiar și de la o oră la alta, astfel laptele supt de copil la începutul alăptării va ține de sete, având mai multă apă, iar cel de la final va fi mai gras, asigurând aport caloric. Un copil născut prematur trebuie să recupereze diferențele de creștere, astfel laptele produs pentru el are un conținut mai mare de proteine. În zonele reci, laptele matern este mai gras, pe când în cele calde el conține mai multă apă. Creșterea copilului determină modificarea laptelui într-unul mai puțin bogat în calorii (corelată cu încetinirea ritmului de creștere).
Protecție și Imunitate
În primele 6 luni de viață, sistemul imunitar al copilului se maturizează și își face propria rezervă de imunoglobuline, susținut fiind de compoziția laptelui, care variază pentru a proteja copilul de microbi. Când mama sau copilul intră în contact cu un microorganism, în lapte se vor elibera anticorpi pentru a proteja copilul, valabil pe toată perioada alăptării.
Este antibacterian, antiviral și antifungic. Copiii alăptați au incidență mai mică a infecțiilor, fiind mai bine protejați de: otită, meningită, gastroenterită, anemie, diaree, constipație, alergii, astm, boli gastrointestinale, probleme dentare, boli pulmonare, colesterol crescut, cataractă. Riscul de îmbolnăvire este de 16 ori mai mare în primele 2 luni de viață și de 3-4 ori mai mare în cazul infecțiilor tractului respirator sau otite pentru copiii hrăniți cu formulă de lapte praf.
Atașament și Vindecare
Alăptarea asigură nou-născutului contact fizic cu mama, punând bazele atașamentului securizant dintre mamă și copil. În timpul alăptării sunt secretați hormoni ce au efect de liniștire pentru copii, ei adormind foarte ușor la sân, iar în momentele dificile își găsesc alinare. Alăptarea constituie o legătură strânsă între mamă și copil, acesta simțindu-se în siguranță la pieptul mamei, iar mama capătă mai multă încredere în ea, fiind conectată și observând copilul.
După ce a născut, corpul femeii trece prin foarte multe schimbări. În timpul alăptării, în corpul mamei se secretă prolactină, hormon care ajută femeia să se relaxeze și să se odihnească împreună cu copilul; precum și oxitocină, care contractă uterul și îl ajută să revină la starea anterioară sarcinii. Împreună, cei doi hormoni dau o stare de bine mamei și previn apariția depresiei post-natale.
Revenirea la greutatea dinainte de naștere este ușurată pentru femeile care alăptează exclusiv. Ele nu au nevoie să țină un regim alimentar restrictiv, susținerea lactației se face cu un consum de aprox. 500 kcal/zi.
Disponibilitate și Economie
Laptele este disponibil mereu, la temperatura potrivită, fără să fie nevoie de biberoane. Nu trebuie transportat în anumite condiții de temperatură. Este mult mai ușor să alăptezi noaptea - tot ce trebuie să faci este să iei copilul în pat cu tine și să alăptezi până adormiți împreună. Ulterior poate fi mutat înapoi în pătuț, iar unele mame preferă co-sleeping-ul. Laptele matern este „gata” imediat, toate deplasările cu un copil alăptat sunt mult mai ușoare, nu trebuie să iei cu tine biberon, tetine, lapte praf, apă la temperatura potrivită.
Lunar, costul laptelui praf se ridică la aproximativ 200-300 lei, acest cost fiind mai crescut de până la 4 ori pentru formulele de lapte praf speciale. La acesta se adaugă o investiție inițială de minim 400 lei pentru achiziționarea biberoanelor, tetinelor, sterilizatorului, a unui termos etc.
În plus, alăptarea este prietenoasă cu mediul înconjurător - nu este necesară utilizarea ambalajelor, laptele se obține fără consum de energie electrică, fără procese tehnologice.
Organizația Mondială a Sănătății apreciază că 1.5 milioane de copii mor în fiecare an din cauza alimentației, fiind vulnerabili la boli datorită hranei artificiale în defavoarea laptelui matern.
Factori care pot influența calitatea laptelui matern
Laptele matern nu își pierde proprietățile în timp, laptele matern nu se transformă nici măcar în apă! Mama mănâncă mâncare, mâncarea este digerată, nutrienții trec în sânge; stimulate de hormonul prolactină, alveolele (celulele care produc lapte) preiau acești nutrienți - proteine, zaharuri și grăsimi - din fluxul ei sanguin, producând lapte. Bineînțeles, procesul este mult mai complex, dar în ceea ce privește nutrienții este ca în timpul sarcinii. Așa cum nevoile bebelușului tău vor fi mai întâi satisfăcute și tu vei fi lipsită de orice nutrient care nu este suplimentat suficient fie prin alimentație, fie prin administrarea separată, același lucru este valabil și cu alăptarea. La mamă va fi vizibilă orice deficiență de nutrienți înainte de copil. Prin urmare, este important să urmezi o dietă echilibrată atunci când alăptezi, nu doar pentru a te asigura că ai cu adevărat nutrienții de care bebelușul tău are nevoie în sânge, ci mai mult pentru că tu ai nevoie de ei.
Elementele care pot varia de la mamă la mamă sunt iodul și acizii grași esențiali, așa că femeile occidentale care alăptează ar trebui să crească consumul de alimente bogate în acizi grași esențiali: pește gras, nuci, ulei de semințe etc.
Cifrele sunt relevante. În general, o proaspătă mamă poate avea circa 650-750 ml lapte pe zi. O mamă care alăptează poate avea nevoie de 2200-2500 de calorii pe zi, pentru a acoperi și nevoile ei nutriționale. Ideal ar fi să nu consume sub 1800 de calorii. În acest caz, pentru corpul mamei producerea de lapte va fi prioritară, iar asta înseamnă că nevoile nutriționale ale mamei vor avea de suferit.
În perioada alăptării, ai nevoie de o hidratare mai intensă. 90% din laptele matern este apă, de aceea ar trebui să consumi cu 200-300 mililitri pe zi mai multă apă. Hidratarea mamei este importantă, pentru că laptele conține 87% apă. Asta înseamnă că are nevoie de circa 8-10 pahare de apă pentru a acoperi nevoile hidrice. Consumă cantități mai mari de apă. În mod normal este indicat să consumi 2,5 litri de apă pe zi, însă în timpul în care alăptezi și imediat după naștere, ar trebui să depășești această cantitate. Incredibil, dar apa îți va ajuta corpul să-și recapete energia, te vei simți mult mai bine și mai revigorată.
Ca și alcoolul și cofeina, nicotina ajunge în laptele matern. Majoritatea medicamentelor sunt sigure pentru mamele care alăptează, dar există și excepții, pentru că unele medicamente pot avea reacții chimice neașteptate care pot duce la substanțe toxice care ajung la bebeluș, prin intermediul laptelui. Este necesar să mărești numărul de mese pe zi. Poți crește consumul caloric până la 2500 de calorii. Dacă intenționezi să alăptezi pentru o perioadă de mai mult de 3 luni, poți crește până la 2800 calorii. Împarte consumul caloric pe parcursul a 5 mese: mic dejun, prânz, gustarea de după-amiază, cină, gustarea de seară. Deoarece corpul tău produce lapte continuu, este nevoie ca alimentele să fie ingerate regulat.
Dietă în Timpul Alăptării
Este foarte important, în calitate de proaspătă mamă, să ai o dietă echilibrată, atât pentru tine cât și pentru copilul tău. Trebuie, în schimb, să ții cont de faptul că anumite substanțe ajung în organismul bebelușului, prin intermediul laptelui. De pildă, sistemul digestiv nu poate suporta, până la 6-7 luni, anumite alimente care pot favoriza producerea de gaze intestinale. De asemenea, nu sunt indicate nici alimentele cu miros intens precum ceapa, usturoiul, țelina, hreanul, pentru că acestea pot modifica calitățile organoleptice ale laptelui matern, iar bebelușul poate refuza să se alimenteze.
Ce ar trebui să conțină dieta din timpul alăptării?
- Fructele și legumele nu trebuie să lipsească oricum din dieta de fiecare zi.
- Alimente bogate în proteine: ouă, carne slabă, pește, lactate semidegresate. Carnea are un conținut bogat de proteine, dar este și o sursă de fier.
- Grăsimile nu trebuie să lipsească din alimentația mamei, mai ales acizii grași. Peștele și fructele de mare sunt recomandate, dar nu uita că nu trebuie să consumi o cantitate prea mare de mercur, pentru a nu dăuna dezvoltării sistemului nervos al copilului. Cel mai indicat este somonul (cu efecte pozitive asupra lactației), pentru că este bogat în acizi Omega 3 și vitamina D. Mai sunt indicate: păstrăvul, sardinele, scoicile, crabul.
- Cerealele sunt permise în timpul alăptării. În combinație cu semințele, acestea constituie o gustare foarte bună între mese.
- Ceaiurile sunt recomandate, în general, pentru că au un efect calmant asupra organismului. Mai mult decât atât, anumite ceaiuri ajută la calmarea colicilor celor mici sau pot avea un efect benefic asupra cantității de lapte.
Lista de alimente permise în alăptare nu este restrictivă, putând fi completată cu alte alimente. Totuși, există și alimente de evitat:
- Fructele de mare, peștele afumat, icrele de pește pot fi contaminate cu listeria.
- Alimentele care conțin ouă crude sunt salate, maioneze, înghețate, creme pentru prăjituri. Acestea trebuie evitate pentru a se evita infecția cu salmonella.
- Brânzeturile moi, precum Feta, Gorgonzola, Brie, Camembert, deoarece listerioza poate apărea în cazul consumului de lapte nepasteurizat.
- Mulți specialiști consideră că mămicile nu ar trebui să consume ciuperci deloc în primele trei luni de viață ale bebelușului, pentru că sistemul lor digestiv nu este destul de dezvoltat pentru a face față substanțelor toxice din ciuperci care ajung în laptele matern.
- Prea mult zahăr în timpul alăptării poate duce la o predispoziție la obezitate.
- Citricele ar trebui evitate pentru că tractul gastrointestinal al bebelușilor nu este destul dezvoltat, așa că nu poate face față acidității din aceste fructe.
5 Best Foods to Increase Breast Milk Supply to Moms | Food for Lactating Mothers | Women's Health
Situații Specifice în Alăptare
Puseele de Creștere și Greva Suptului
Puseele de creștere sunt perioade normale în viața oricărui bebeluș indiferent de tipul alimentației (alăptat sau hrănit cu formula de lapte praf), perioade în care acesta fie are un spor ponderal sau o creștere în lungime mai rapidă, fie dobândește achiziții noi. Apar mai frecvent în primul an de viață (7-10 zile, 2-3 săptămâni, 4-6 săptămâni, 3 luni, 4 luni, 6 luni, 9 luni) și, în funcție de copil, variază atât durata lor (de la 2-3 zile până la 1 săptămână) cât și modul în care se manifestă (unii bebeluși au manifestări mai "zgomotoase", alții trec prin puseu mult mai subtil).
Când putem să bănuim că bebelușul alăptat trece printr-un puseu? Când brusc suge mai des, este mai irascibil, vrea mai mult în brațe și uneori i se schimbă rutina de somn. De multe ori în timpul puseelor de creștere apare teama că lactația a scăscut sau că laptele nu mai este brusc suficient de hrănitor și nu de puține ori se recurge fără un motiv întemeiat la suplimentarea cu lapte praf. Cel mai important de reținut referitor la puseele de creștere este că ele trec și, deși uneori poate fi extrem de solicitant, doar punând bebelușul la sân de câte ori cere, ne asigurăm că puseul își atinge scopul: creșterea copilului și deopotrivă a lactației.
Uneori, se întâmplă ca brusc, bebelușul să refuze sânul, refuz ce se manifestă la mai multe mese și este cunoscut sub numele de "greva suptului". În multe situații cauza poate fi identificată retrospectiv: o sperietură în istoricul recent pe care a asociat-o cu sânul, confuzia tetină-mamelon (prin folosirea în paralel a biberonului/suzetei), accentuarea unui reflux gastro-esofagian, schimbări ce țin de mamă (folosirea unui parfum, deodorant nou, apariția menstrei, eveniment stresant major, consumarea unui aliment nou ce poate schimba gustul laptelui etc).
Alimentația Deficitară și Transferul Ineficient de Lapte
Ne referim la o curba ponderală (creștere în greutate) ca fiind "nesatisfăcătoare" în momentul în care greutățile introduse în dinamică pe graficul de creștere nu urmează o traiectorie ascendentă corespunzătoare pentru vârsta și sex. Cauza cea mai frecventă și prima asupra căreia ar trebui să ne oprim atenția și să investigăm este o alimentație deficitară.
În cazul bebelușului alăptat, pentru a ști cum să intervenim, este foarte important să ne întrebăm: are bebelușul un supt ineficient sau problema ține de lactație? Adesea bebelușul nu reușește să transfere suficient lapte din motive obiective: prezența unui fren lingual, icter ce îl face somnolent, folosirea în paralel a biberonului/suzetei. Alteori, primește doar laptele mai scăzut în calorii și grăsimi din prima parte a suptului (bebelușul nu este lăsat să termine un sân sau are reflux gastro-esofagian și s-a "obișnuit" prin natura afecțiunii cu mese scurte și dese).
Sunt însă și cazuri când problema este o lactație insuficientă cauzată de diverse particularități ce țin de mamă: tulburări hormonale, patologii ale sânului, oboseală extremă cumulata cu o alimentație necorespunzătoare.
Deși există un mit în această privință, nu există lapte matern slab din punct de vedere nutritiv, în schimb putem vorbi de un transfer ineficient de lapte (este posibil ca un copil să nu mănânce suficient de mult din diverse motive ce trebuie neapărat investigate) sau în foarte puține cazuri (aproximativ 2%) de patologii ale mamei ce pot duce la lactație insuficientă. În cazul în care mama nu cunoaște această patologie, se recomandă imediat investigații medicale pentru că, dincolo de alăptare, copilul are nevoie de o mamă perfect sănătoasă. Chiar și în aceste cazuri patologice, e bine că se reușește alăptarea parțială, incomparabil mai benefică decât lipsa alăptării.
Icterul la Nou-Născuți și Hrănirea
Icterul reprezintă colorația galbenă a pielii, sclerei (albul ochilor) și mucoaselor dată de o acumulare în sânge a bilirubinei peste o anume valoare prag. Icterul poate fi fiziologic (apare din a doua zi de viață, datorat imaturității ficatului, dispare după 1-2 săptămâni) sau patologic (apare în primele 24 de ore după naștere, face parte din tabloul clinic al unor afecțiuni ce necesită atenție medicală imediată).
Semne că nou-născutul cu icter este hrănit suficient: cere să sugă sau poate fi ușor trezit pentru masă la cel puțin 2-3 ore, suge activ și constant, după supt sânul se simte mai moale, iar bebe pare mulțumit, udă minim 5-6 scutece în 24 de ore (începând cu a 5-a zi de viață) și urina este incoloră, are scaun zilnic, ia în greutate aprox.
Doar pentru că mama ta, soacra, vecina, sora, mătușa, prietena, străinul de pe stradă îți spun că laptele tău nu este suficient de nutritiv, asta NU înseamnă că este adevărat sau că au dreptate. S-a dovedit că până și mamele care sunt subnutrite și care trăiesc în situații de sărăcie extremă și precaritate produc lapte matern de calitate.
5 Best Foods to Increase Breast Milk Supply to Moms | Food for Lactating Mothers | Women's Health
tags: #din #ce #cauza #este #laptele #matern