În era globalizării, comerțul joacă un rol important în dezvoltarea oricărei economii naționale. Potrivit conceptului de dezvoltare durabilă a societății, comerțul are o importanță majoră în dezvoltarea echilibrată și durabilă a sistemelor economice și sociale din orice țară. Respectiv, comerțul este un sector de activitate complex, în cadrul căruia un rol important îl joacă importul și exportul.
În ultimii ani, actualul cadru comercial multilateral s-a confruntat cu numeroase provocări care au dus la subminarea stabilității și predictibilității sistemului de comerț global bazat pe norme și valori. Tensiunile dintre marile economii ale lumii, măsurile unilateraliste și protecționiste adoptate de anumiți actori internaționali, implicarea mai puternică a statului în economie și folosirea politicii comerciale ca armă de luptă pentru obiective economice sau geopolitice au fragilizat structurile de guvernanță globală, cum ar fi Organizația Mondială a Comerțului (OMC). Aceste disensiuni la nivel extern, întărite de criza provocată de pandemia de Covid-19 și, pe de altă parte, de prioritățile Uniunii Europene (UE) privind tranziția către o economie verde și digitală, au determinat Comisia Europeană (CE) să revizuiască strategia de politică comercială și de investiții a UE în conformitate cu noile schimbări globale, dar și pentru a contribui la o redresare economică rapidă post-Covid-19 care să stimuleze competitivitatea firmelor europene în plan global, prin asigurarea unui cadru loial de concurență.
În plus, criza generată de pandemia de coronavirus a determinat Uniunea Europeană să își recalibreze inclusiv poziția cu privire la colaborarea cu partenerii din întreaga lume, prin adoptarea unui nou model de abordare a economiei globale, cunoscut sub numele de „autonomie strategică deschisă”. În noua strategie comercială a UE, adoptată în data de 18 februarie, Comisia Europeană își asumă îmbunătățirea rezilienței și diversificarea lanțurilor de aprovizionare cu materii prime, în mod special, cu materii rare necesare pentru tranziția verde și digitală a UE. Politica comercială și de investiții a UE vizează și contribuie la dezvoltarea relațiilor comerciale benefice cu state terțe / parteneri din afara Europei, creând oportunități și acces pentru companiile europene de toate dimensiunile, facilitând astfel procesul de vânzare al produselor și serviciilor, precum și a investițiilor în întreaga lume, prin diversificarea și promovarea rezilienței la nivelul lanțurilor de aprovizionare. Nu în ultimul rând, generează creștere economică durabilă, prosperitate, crează locuri de muncă și stimulează inovarea și investițiile.
Restricțiile impuse de guvernele naționale din întreaga lume, în vederea atenuării pandemiei au afectat schimburile comerciale între UE și partenerii săi comerciali. Comisia Europeană estimează că exporturile UE către țări terțe ar putea să scadă cu un procent între 9% și 15%, iar în ceea ce privește importurile de bunuri și servicii cu 11%-14%. Cu toate acestea, comerțul este mai important decât oricând în redresarea economică a UE post-pandemie. Marea rețea a acordurilor comerciale a UE poate contribui la contracararea și atenuarea acestor efecte negative și poate susține reziliența și diversificarea lanțurilor de aprovizionare.
Potrivit celui de-al 4-lea Raport al Comisiei Europene privind implementarea acordurilor comerciale ale UE (în perioada 1 ianuarie - 31 decembrie 2019), publicat în noiembrie 2020, politica comercială europeană a înregistrat progrese semnificative. Elveția a rămas cel mai mare partener al UE, reprezentând 21% din volumul comerțului, fiind urmată de Turcia cu 11%, Japonia cu 10% și Norvegia cu 8,5%, urmate de Coreea de Sud cu 7% și Canada cu 5%. Raportul Comisiei Europene relevă că comerțul cu bunuri al UE cu cei 65 de parteneri, cuprinși în raportul de implementare, a crescut cu 3,4%. De asemenea, important de reținut este faptul că sectorul agroalimentar beneficiază semnificativ de pe urma acordurilor UE. În 2019, exporturile agroalimentare ale UE au crescut cu 8,7% față de anul precedent. Spre exemplu, doar în Japonia exporturile agroalimentare din UE au crescut cu 16%. Pe de altă parte, exporturile de bunuri industriale din UE au crescut de la 1,9% în 2018 la 3,7% în 2019. Primele trei categorii: mașini, chimicale și echipamente de transport au înregistrat creșteri de 1,5%, 6,3% și respectiv 5,7%.
În contextul actual, comerțul liber reprezintă soluția, pe termen scurt, pentru actuala criză sanitară, dar și soluția semnificativă pentru obiectivul pe termen lung al UE privind obținerea autonomiei strategice. În plus, ținând cont că până în 2024 85% din creșterea economică va fi generată în afara UE, comerțul liber va deveni indispensabil pentru conectarea economiilor europene de sursele externe de creștere economică.
Acordul economic și comercial cuprinzător UE-Canada (CETA) a intrat în vigoare provizoriu, din data de 21 septembrie 2017, cu excepția câtorva prevederi, în special cele referitoare la Sistemul instanțelor de investiții. În 2019, s-a făcut un pas important înainte în ceea ce privește implementarea viitoare a Sistemului instanțelor de investiții. Comisia a adoptat patru propuneri care vor contribui la asigurarea standardelor de etică și integritate ale judecătorilor și ale practicilor de apel a sistemului. În timpul celui de-al doilea an de aplicare a CETA, Comisia Europeană a făcut progrese suplimentare în implementarea eficientă a acordului, bazându-se pe cele 20 de comitete de dialog înființate în 2018. Comisia Europeană a continuat să intensifice și să îmbogățească agenda de cooperare cu Canada pe probleme de interes comun (cum ar fi IMM - urile, egalitatea de gen și schimbările climatice) la nivel bilateral și multilateral. În ceea ce privește Acordul de parteneriat economic (APE) UE-Japonia, 2019 a fost primul an calendaristic complet în care acesta a fost aplicat. Japonia este al șaptelea cel mai mare partener comercial al UE, reprezentând 3% din comerțul exterior al UE. În 2019, comerțul cu mărfuri între UE și Japonia a crescut cu 5,8%. Exporturile tradiționale ale UE către Japonia, cum ar fi: produsele farmaceutice, echipamentele de transport și utilajele au beneficiat de o creștere constantă. Categoriile de produse care beneficiază de reduceri tarifare au cunoscut o creștere mai mare, inclusiv textile, îmbrăcăminte și încălțăminte, care au crescut în medie cu aproximativ 10%. Acordul începe să-și atingă potențialul previzionat și în ceea ce privește creșterea exporturilor UE de produse agroalimentare, cum ar fi: carnea de porc, carnea de vită, brânză, produse agricole procesate și vin. În 2019, mai mult de jumătate din toate bunurile UE au fost eligibile pentru preferințe tarifare în cadrul UE-Japonia, în proporție de 53%. Majoritatea exporturilor agricole ale UE s-au bucurat de tarife preferențiale în medie cu 86%: pentru carne (99%) și vin (93%). Tarifele pentru bunurile industriale datorate lanțurilor de aprovizionare au fost semnificativ mai mici atât pentru Japonia, cât și pentru UE, în medie cu 35%.
Acordul de liber schimb UE-India explicat
Pot fi identificate, relativ lesne, sute de argumente care pledează în favoarea ideii că o analiză amplă și, în același timp, aprofundată, referitoare la comerțul internațional al țării noastre, a căpătat un caracter de urgență în actualul context economic regional, european și global. Semnalele venite de pe principalele piețe în care exportăm și din principalele țări din care importăm indică o veritabilă bătălie antirecesiune, ceea ce provoacă o legitimă preocupare și a factorilor decidenți din România. De aici, acțiunile inițiate și desfășurat în vederea sporirii mai rapide a competitivității bunurilor și serviciilor livrate peste hotare și pentru limitarea importurilor la strictul necesar, sub raport calitativ și cantitativ, orientări menite să se reflecte pozitiv în diminuarea deficitului comercial.
Informația recentă privind creșterea datoriei publice la 725 miliarde de lei, respectiv 50% din PIB, este de natură a releva, poate mai acut ca oricând, cerința de a se diminua deficitul bugetar și prin acțiuni mai eficiente de reducere a deficitului geamăn, cel comercial. Este unul dintre argumentele evocate la începutul comentariului de față. Dacă, însă, evaluăm situația prin prisma unor abordări proactive, desprindem elemente care reconfirmă posibilitățile reale de realizare a dezideratului la care ne referim. Iată și o altă informație în temă: în primele șapte luni ale anului în curs, deficitul balanței comerciale a României a fost mai mic cu 3,2 miliarde de euro (adică un minus de 17 procente), comparativ cu perioada similară din 2022. Prin urmare, s-au făcut pași semnificativi în direcția dorită. În momentul în care detaliem, constatăm că avem de-a face, în anumite domenii, cu o autentică transformare a cantității în calitate. Faptul că 44,8% din totalul exporturilor și 36,3% din totalul importurilor reprezintă produse cu valori adăugate mai mari, precum mașinile și echipamentele, atestă efectele mutării centrului de greutate al comerțului internațional de bunuri și servicii cu valoare adăugată redusă la cele care conțin o valoare adăugată mai consistentă.
În fața unor asemenea date, apare inevitabilă întrebarea: consemnăm o situație pur conjuncturală sau cu tendințe de mai lungă durată? Răspunsul este dat, cât se poate de convingător, tot de datele statistice recente, inclusiv cele care fac bilanțul pentru o perioadă mai îndelungată. Între altele, rezultă, din această operațiune, că - în ultimul sfert de secol - începând cu faza în care s-au pus bazele unei creșteri economice sănătoase, volumul exporturilor românești s-a majorat de peste 12 ori de la echivalentul a 7,4 miliarde de euro, la peste 90 de miliarde de euro. Evident, o astfel de creștere spectaculoasă se explică, în principal, prin acțiunile îndreptate nu numai spre fructificarea avantajelor noastre comparative, ci - într-o măsură tot mai mare - a avantajelor competitive. Așadar, nivelul de competitivitate care, neîndoios, este un factor calitativ, se află la originea progresului consemnat, ceea ce permite o detaliere mai adâncă a schimbărilor esențiale intervenite în structura exporturilor, schimbări evidente în favoarea bunurilor și serviciilor cu valoare adăugată mai mare. În context, nu este greu de identificat rolul decisiv al industriei auto în tot acest proces, după cum tehnicile de vârf promovate în domeniu reprezintă o expresie concretă a avansului înregistrat de sectorul IT&C. Mai reținem că și alte ramuri, asemenea chimiei și petrochimiei sau în transporturi (ca să vizăm și zona serviciilor), se remarcă prin performanțele obținute, mai ales în materializarea cuceririlor din sfera tehnicii și tehnologiei informației.
În condițiile în care analiza parcurge traseul de la macro la microeconomie, se dezvăluie mai pregnant și dimensiunile eforturilor unui număr tot mai mare de firme de a se adapta cât mai rapid posibil la cerințele pieței externe, tocmai prin apelul la tehnici și tehnologii inovative. Realist vorbind, nu este vorba aici, deocamdată, despre un curent dominant, dar există suficiente exemple care confirmă potențialul important, însă insuficient valorificat, de creștere a competitivității bunurilor și serviciilor care constituie oferta la export. Dinamicile evocate depun mărturie că există premisele unei generalizări a experiențelor pozitive în domeniu.
Comerțul este unul dintre cele mai puternice instrumente ale UE. El se află în centrul prosperității economice și competitivității Europei, sprijinind o piață internă dinamică și o acțiune externă fermă. Drept rezultat al deschiderii regimului nostru comercial, UE este cel mai mare comerciant mondial de produse agricole și prelucrate și de servicii și se situează pe primul loc în ceea ce privește investițiile internaționale atât pe plan intern, cât și extern. Datorită politicii comerciale comune, UE este un interlocutor unic pe scena mondială.
Odată cu noile provocări interne și externe și, în special odată cu un nou model de creștere mai durabilă, astfel cum a fost definit în Pactul verde european și în Strategia digitală europeană, UE necesită o nouă strategie de politică comercială - care să sprijine realizarea obiectivelor sale de politică internă și externă și să promoveze o mai mare sustenabilitate în conformitate cu angajamentul său de a pune în aplicare pe deplin obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU.
Incertitudinea la nivel mondial este în creștere, fiind alimentată de tensiunile politice și geoeconomice. În locul cooperării internaționale și al guvernanței multilaterale, există un unilateralism din ce în ce mai important, ale cărui consecințe sunt perturbarea sau ocolirea instituțiilor multilaterale. Aceste tendințe își au originile în mai multe evoluții. În primul rând, mondializarea, evoluțiile tehnologice și crearea de lanțuri valorice globale au avut un impact dihotomic asupra economiilor și societăților. Pe de o parte, ele au generat câștiguri masive de eficiență, alimentând o creștere economică susținută și bazată pe comerț în multe părți ale lumii. Acest lucru a contribuit la scoaterea a milioane de oameni din sărăcie. Pe de altă parte, aceste evoluții au avut uneori un puternic efect perturbator care a condus la creșterea inegalităților și la lăsarea în urmă a unor persoane și comunități. Ceea ce se preconiza a fi costuri tranzitorii de ajustare s-a transformat uneori în pierderi permanente în ceea ce privește nivelul de trai, oportunitățile de angajare sau salariile și alte condiții de muncă. Acest lucru a dus la apeluri la deglobalizare și la intensificarea reacțiilor izolaționiste și orientate spre interior.
În al doilea rând, emergența rapidă a Chinei, demonstrând ambiții globale și urmând un model distinct de capitalism de stat, a schimbat în mod fundamental ordinea economică și politică mondială.
În al treilea rând, accelerarea schimbărilor climatice, împreună cu declinul biodiversității și degradarea mediului, însoțite de exemple concrete ale efectelor devastatoare ale acestora au dus la recunoașterea tranziției verzi ca obiectiv definitoriu al timpului nostru. Pactul verde european este noua strategie de creștere a UE care facilitează resetarea politicii noastre economice pentru a răspunde mai bine provocărilor secolului XXI. Obiectivul său general este tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic, durabilă din punct de vedere a mediului, eficientă din punct de vedere al utilizării resurselor și rezilientă până în 2050 cu ambiția de a reduce emisiile de GES cu cel puțin 55 % până în 2030, precum și protejarea, conservarea și sporirea capitalului natural al UE. Ca atare, aceasta va fi forța motrice a competitivității noastre și va duce la o transformare progresivă, dar profundă a economiilor noastre, ceea ce la rândul său va avea o influență puternică asupra modelelor comerciale. Tranziția verde trebuie să meargă mână în mână cu echitatea socială.
Privarea lucrătorilor de drepturile lor fundamentale exercită o presiune descendentă asupra condițiilor sociale la nivel mondial și alimentează nemulțumirea oamenilor față de globalizare și de comerțul deschis.
În al patrulea rând, transformarea digitală este un alt factor determinant esențial al dezvoltării durabile, dar și un spațiu al concurenței și al guvernanței multilaterale inadecvate. Întrucât intrăm într-un deceniu digital, sprijinul acordat transformării digitale a Europei este o prioritate atât pentru politicile pe plan intern, cât și pentru cele pe plan extern, inclusiv politica comercială și instrumentele acesteia.
În același timp, natura comerțului va continua să evolueze. Serviciile contribuie nu numai în mod direct la lanțul valoric (servicii financiare, telecomunicații, tehnologiile informației, transport și logistică), ci contribuie - deseori chiar cu o importanță mai mare - și prin faptul că sunt încorporate în produsele prelucrate. Servitizarea economiei și dezvoltarea tehnologiilor digitale au creat locuri de muncă bine plătite și de înaltă calitate și au alimentat creșterea economică.
Pandemia de COVID-19 a accelerat și a concentrat atenția asupra acestor schimbări, creând totodată provocări proprii. Ea a evidențiat caracterul interconectat al economiilor, care se bazează pe norme internaționale stabile și previzibile și pe canale de transport reziliente. Ea a scos în evidență riscul de dezmembrare a cooperării și încrederii la nivel mondial. Ea a ridicat, de asemenea, întrebări cu privire la combinația adecvată de politici în ceea ce privește diversificarea surselor interne și externe de aprovizionare și crearea de capacități de producție și rezerve strategice. Aceasta a demonstrat, de asemenea, importanța extinderii producției de produse sanitare într-o situație de criză și necesitatea cooperării pentru a asigura un acces echitabil pentru populațiile mai vulnerabile. Mai mult, ea a dus la o creștere semnificativă a sprijinului guvernamental și a implicării în economie, necesară pentru salvarea întreprinderilor sănătoase și protejarea locurilor de muncă, dar care poate să nu fie sustenabilă pe termen lung și să genereze tensiuni.
În cele din urmă, trebuie luate în considerare perspectivele economice din întreaga lume. UE va rămâne o putere economică globală și un lider în ceea ce privește creșterea durabilă. Cu toate acestea, aceste perspective de creștere vor fi depășite de evoluțiile din alte regiuni, iar poziția relativă a Europei în economia internațională se va schimba. Deja în 2024, se preconizează că 85 % din creșterea PIB-ului mondial va proveni din afara UE. Dezvoltarea continuă a Chinei va avea un impact puternic asupra evoluțiilor economiei mondiale în cursul următorilor 10 ani - OCDE estimează că PIB-ul Chinei va crește cu 4,7 % anual.
O Uniune Europeană mai puternică și mai rezilientă necesită o acțiune internă și externă coordonată în multe domenii strategice, care să alinieze și să utilizeze toate instrumentele comerciale în sprijinul intereselor și al obiectivelor de politică ale UE. Ea necesită valorificarea punctelor noastre forte în cadrul colaborării cu partenerii noștri. „Autonomia strategică deschisă” răspunde acestei necesități. Accentuează capacitatea UE de a face propriile alegeri și a contura societatea din jurul ei prin rolul ei de lider și prin angajamentul său, reflectând interesele sale strategice și valorile sale. Ea reflectă convingerea fundamentală a UE că abordarea provocărilor din prezent necesită mai multă mai degrabă decât mai puțină cooperare la nivel mondial. Asta înseamnă și mai mult că UE continuă să profite de oportunitățile internaționale, apărându-și în același timp cu fermitate interesele, protejând economia UE de practicile comerciale neloiale și asigurând condiții de concurență echitabile. În cele din urmă, ea implică sprijinirea politicilor interne pentru a consolida economia UE și a contribui la poziționarea sa ca lider mondial în urmărirea unui sistem reformat de guvernanță comercială mondială bazat pe norme. Autonomia strategică deschisă este nu numai o opțiune politică, dar și o mentalitate pentru factorii de decizie. Ea se sprijină pe importanța deschiderii, reamintind angajamentul UE față de un comerț deschis și echitabil cu lanțuri valorice globale funcționale, diversificate și durabile. Fermitate și cooperare bazată pe norme pentru a evidenția preferința UE pentru dialog și cooperare internațională, dar și disponibilitatea sa de a combate practicile neloiale și de a utiliza instrumente autonome pentru a-și urmări interesele acolo unde este necesar.
| Partener | Procent din volumul comerțului UE |
|---|---|
| Elveția | 21% |
| Turcia | 11% |
| Japonia | 10% |
| Norvegia | 8,5% |
| Coreea de Sud | 7% |
| Canada | 5% |
În 2019, UE a exportat bunuri și servicii în valoare de peste 3 100 miliarde EUR și a importat bunuri și servicii în valoare de 2 800 miliarde EUR. UE este construită pe principiul de deschidere, atât pe plan intern, cât și pe plan extern. Ea este cel mai mare exportator și importator de bunuri și de servicii din lume. Printre marile economii, ea este cea în care comerțul reprezintă cea mai mare parte a economiei sale.
Economia UE se bazează în egală măsură pe importuri, oferind acces la materii prime critice și la alte resurse. 60 % din importurile UE sunt utilizate efectiv pentru a produce bunuri în UE și deschiderea sporită a UE față de importuri începând din 1995 a dus la creșterea veniturilor sale cu aproximativ 550 de miliarde EUR. UE este, de asemenea, o destinație majoră pentru exporturile din țările cu venituri reduse - în special din Africa și din țările vecine ale UE, contribuind astfel la stimularea dezvoltării și a creșterii economice la nivel mondial.
La fel ca în perioada următoare celei mai recente crize economice și financiare, comerțul va fi esențial pentru redresarea ecologică a UE în urma crizei economice provocate de pandemia de COVID-19. Pentru ca UE să consolideze reziliența și să sprijine competitivitatea diferitelor sale sectoare economice, avem nevoie să asigurăm un acces deschis și nedenaturat la piețele internaționale, inclusiv un acces nou la piețe și fluxuri comerciale deschise atât în folosul industriei noastre, cât și al lucrătorilor și cetățenilor. Ecosistemele industriale ale UE care cuprind toți actorii care operează de-a lungul lanțului valoric, de la agricultori și producători la furnizori de servicii, de la multinaționale globale la IMM-uri și întreprinderi nou-înființate, joacă un rol esențial în internaționalizarea economiei UE. UE este primul partener comercial pentru 74 de țări din întreaga lume. Ea este primul partener comercial pentru Asia, Africa, SUA, Balcanii de Vest și vecinătatea UE.
Pandemia de COVID-19 a întărit necesitatea de a pune în aplicare pe deplin Strategia comună a UE din 2017 privind ajutorul pentru comerț. UE trebuie să utilizeze pe deplin puterea oferită de deschiderea sa și de atractivitatea pieței sale unice. Deschiderea și angajamentul UE pe scena internațională fac din aceasta un susținător credibil al cooperării internaționale, al multilateralismului și al ordinii bazate pe norme, care sunt, la rândul lor, esențiale pentru interesele UE. UE colaborează cu partenerii săi pentru a asigura respectarea valorilor universale, îndeosebi promovarea și protecția drepturilor omului. și lupta împotriva schimbărilor climatice și a pierderii biodiversității.
Combaterea schimbărilor climatice și a altor provocări de mediu poate fi realizată numai prin deschidere, angajament și cooperare la nivel mondial. UE nu va câștiga lupta împotriva schimbărilor climatice acționând singură. Pentru a reuși, este important să se promoveze înțelegerea de către partenerii noștri a faptului că transformarea ecologică nu este doar o necesitate pe termen mediu, ci constituie, deja în prezent, o politică economică inteligentă. UE are nevoie să utilizeze deschiderea sa și să își angajeze partenerii, în special cei mai mari emițători și poluatori, astfel încât aceștia să contribuie în mod echitabil la atenuarea schimbărilor climatice. De asemenea, conservarea biodiversității este o provocare globală care necesită eforturi la nivel global. Deschiderea și implicarea reprezintă o alegere strategică care răspunde, de asemenea, interesului propriu bine înțeles al Uniunii Europene. Deschiderea aduce prosperitate, competitivitate și dinamism. În același timp, o economie deschisă trebuie să fie combinată cu acțiuni decisive de atenuare a schimbărilor climatice și de adaptare la acestea, de protejare a mediului și de politici sociale și de ocupare a forței de muncă puternice, răspunzând așteptărilor cetățenilor UE. Doar acest lucru ne va permite să distribuim în mod echitabil beneficiile deschiderii și să facilităm adaptarea la transformările economiei mondiale, astfel încât nimeni să nu fie lăsat în urmă.
Pandemia de COVID-19 a pus la încercare reziliența economiilor din întreaga lume. Prima lecție care trebuie trasă din criză este aceea că majoritatea lanțurilor de aprovizionare au dovedit o reziliență remarcabilă. Guvernele au o responsabilitate specială pentru crearea unui astfel de mediu, dar și în sprijinirea distribuției corecte și echitabile a produselor pentru care cererea este mai mare decât oferta disponibilă. Încrederea între țări, dar și între guverne și sectorul privat este esențială în această privință. UE a sprijinit astfel intens eforturile globale din cadrul G20, OMC și al relațiilor bilaterale, de a monitoriza lanțurile de aprovizionare critice, de a le menține deschise și nedenaturate și de a asigura un acces corect și echitabil la bunurile critice. Acest lucru a fost deosebit de important în contextul introducerii vaccinurilor împotriva COVID-19, în care producția într-un număr limitat de țări trebuie să satisfacă cererea din întreaga lume. UE intenționează să consolideze cooperarea cu alte țări și cu sectorul privat pentru a extinde producția și a sprijini accesul echitabil la vaccinuri. Ea se va asigura că orice măsuri pe termen scurt care vizează accesul la vaccinuri nu perturbă aprovizionarea țărilor vulnerabile și că sunt puse în aplicare într-un mod bine orientat, echitabil și transparent.
Transportul rezilient și durabil joacă un rol esențial în facilitarea comerțului internațional și menținerea lanțurilor de aprovizionare ale UE. Transparența este, de asemenea, foarte importantă, deoarece a contribuit efectiv la reziliența lanțurilor de aprovizionare cu alimente în care sistemul de informații privind piața agricolă [Agriculture Market Information System (AMIS)] ar fi putut fi util pentru a atenua temerile legate de securitatea aprovizionării cu alimente.
Având în vedere amploarea crizei provocate de pandemia de COVID-19 și impactul pe care l-a avut asupra tuturor aspectelor vieții economice și sociale, inclusiv asupra producției și mobilității, perturbările din anumite sectoare și privind anumite produse au fost inevitabile. Combinația dintre creșterea exponențială a cererii de anumite produse esențiale legate de sănătate și deficitele de aprovizionare cauzate de măsurile restrictive sau de limitare a mișcării persoanelor a scos la iveală anumite vulnerabilități ale sectorului sănătății. Acestea trebuie analizate cu grijă și abordate în mod eficient pe viitor. Soluțiile pot varia de la pregătirea pentru situații de criză la diversificarea lanțurilor de producție și de aprovizionare, asigurarea unor stocuri strategice, precum și încurajarea producției și a investițiilor inclusiv în țările învecinate și...
tags: #diversificarea #si #sporirea #eficacitatii #masurilor #de