Cardiotocografia (CTG), cunoscută și sub denumirea de Test Fetal Non-Stres (NST), este o investigație medicală simplă, neinvazivă, care oferă informații cruciale despre starea de bine a fătului înainte de naștere. Această metodă de monitorizare este frecvent utilizată în obstetrica modernă, atât în evaluarea antenatală, cât și în timpul travaliului și nașterii, având rolul de a identifica eventualele semne de suferință fetală și de a asigura o intervenție medicală promptă, dacă este necesar.
Ce este Cardiotocografia și Cum Funcționează?
Cardiotocograful (CTG) este un aparat care utilizează ultrasunetele și efectul Doppler pentru a monitoriza activitatea cardiacă a fătului. În esență, investigația presupune înregistrarea simultană a bătăilor cordului fetal și a activității uterine. În timpul procedurii, gravida este așezată confortabil, fie pe spate, fie pe partea stângă. Pe abdomenul gravidei se aplică doi senzori atașați printr-un fir la aparat, fixați cu benzi elastice. Primul senzor măsoară contracțiile uterine, în timp ce al doilea, plasat în dreptul inimii fătului, monitorizează bătăile cardiace fetale. Bataile cordului fetal sunt auzite și vizualizate pe monitor, iar contractiile uterine sunt înregistrate pe hârtie sub forma unui traseu.
Conceptul de bază al cardiotocografiei este că orice condiție care cauzează stres fetal sau hipoxie fetală (oxigenare inadecvată a fătului) va determina adaptări care se reflectă în modificări ale ritmului cardiac de bază și ale tiparului activității cardiace fetale. Astfel, cardiotocografia este o modalitate eficientă de a evalua starea de bine a fătului.
Când se Efectuează Testul Fetal Non-Stres?
Cardiotocografia (CTG) se efectuează, de regulă, după săptămâna 28 de sarcină, deoarece până la această vârstă, sistemul nervos și cordul fetal nu sunt suficient de dezvoltate pentru a oferi un răspuns adecvat testării. Totuși, în situații excepționale, testul poate fi realizat și înainte de 28 de săptămâni. După săptămâna 36, gravida este monitorizată săptămânal sau la nevoie. În cazul sarcinilor care depășesc 40 de săptămâni, verificarea ritmului cardiac fetal devine esențială, medicul recomandând efectuarea investigației de cel puțin două ori pe săptămână pentru a exclude riscul de stres fetal.
Medicul ginecolog va recomanda efectuarea testului non-stres o dată sau de două ori pe săptămână, rar zilnic, în funcție de starea de sănătate a mamei și a fătului, în următoarele situații:
- Sarcina multiplă cu complicații.
- Afecțiuni medicale care complică sarcina, cum ar fi: diabet, hipertensiune arterială, tulburări de coagulare, boli autoimune (lupus), afecțiuni tiroidiene, boli renale sau cardiace.
- Sarcina prelungită, care a depășit cu două săptămâni data probabilă a nașterii.
- Istoric de avort repetat.
- Un copil care prezintă mișcări fetale diminuate sau probleme de creștere (determinate cel mai frecvent de funcția placentară deficitară).
- Prea mult lichid amniotic (polihidramnios) sau prea puțin (oligohidramnios).
- Imunizarea Rh - o condiție medicală severă care apare frecvent la cea de-a doua sarcină sau la următoarele, atunci când mama este Rh negativ, iar copilul este Rh pozitiv.
Frecvent, testul este recomandat femeilor gravide care prezintă un risc crescut de deces fetal.
Interpretarea Rezultatelor: Test Reactiv vs. Non-reactiv
Testul fetal non-stres este considerat reactiv atunci când, într-o perioadă de 20 de minute, frecvența cardiacă fetală se menține între 110-160 bătăi pe minut (bpm), cu cel puțin două accelerații de minim 15 bpm, care durează minim 15 secunde. Un rezultat reactiv indică faptul că fluxul de sânge și oxigenarea fătului sunt normale și că acesta răspunde adecvat la stimuli.
În schimb, testul este considerat nonreactiv în absența îndeplinirii tuturor criteriilor de mai sus. Un rezultat nonreactiv nu înseamnă neapărat că fătul are probleme grave. Uneori, fătul poate dormi sau poate fi mai puțin activ în momentul testului. În aceste cazuri, medicul poate recomanda repetarea testului la scurt timp, efectuarea unor investigații suplimentare (cum ar fi un profil biofizic fetal sau un test de stres la contractie) sau poate recomanda stimularea mișcărilor fetale prin mișcare sau consum de glucide.
În cazul unui traseu anormal, medicul obstetrician poate decide repetarea CTG, creșterea frecvenței monitorizărilor, efectuarea unor explorări suplimentare, inițierea unui plan terapeutic, internarea pacientei, inducerea travaliului sau planificarea operației cezariene. Este esențial de înțeles că există diferite grade de alterare ale traseului CTG, iar o monitorizare anormală nu trădează neapărat o stare de compromitere fetală avansată.
Siguranța și Beneficiile Cardiotocografiei
Cardiotocografia (CTG) este considerată o explorare extrem de sigură, neinvazivă și nedureroasă, atât pentru mamă, cât și pentru făt. Aceasta nu implică niciun fel de iradiere, utilizând ultrasunetele, la fel ca ecografia. Testul nu prezintă contraindicații și este un instrument valoros în medicina obstetricală, oferind informații esențiale pentru managementul sarcinii și al nașterii.
Prin monitorizarea atentă a ritmului cardiac fetal și a activității uterine, CTG contribuie la:
- Identificarea cazurilor de hipoxie fetală.
- Evaluarea stării de bine a fătului.
- Detectarea precoce a eventualelor complicații.
- Asigurarea unei intervenții medicale promptă în caz de suferință fetală.
- Monitorizarea răspunsului fătului la contractiile uterine, în special în timpul travaliului și al inducției.
- Obiectivarea și cuantificarea contracțiilor uterine.
Fetal distress; abnormal heart rate or oxygen concerns or non reassuring fetal status
Chiar dacă testul poate oferi informații despre starea actuală a fătului, este important de menționat că nu poate prezice cu exactitate viitorul. De aceea, este utilizat în corelație cu alte metode de monitorizare prenatală și cu judecata clinică a medicului obstetrician.
Pregătirea pentru test implică, de obicei, ca femeia însărcinată să fie relaxată și să aibă vezica urinară goală. De asemenea, este recomandat ca testul să fie efectuat la 1-2 ore după masă, pentru a stimula mișcările fătului. Durata medie a unui NST variază între 20 și 40 de minute, dar poate fi prelungită dacă fătul nu se mișcă suficient pentru a obține un rezultat relevant.
Clinica VASCULARTE colaborează cu o echipă de experți în monitorizarea sarcinii, oferind servicii medicale de înaltă calitate pentru sănătatea mamei și a copilului. Printre aceștia se numără Dr. Mirela Popa, Dr. Silvia Dumitrescu, Dr. Ana-Maria Chiscop, Dr. Carmen-Mihaela Rădulescu și Asist. Univ. Dr. Dragoș-Ștefan Dobrițoiu.
Cardiotocografia este un instrument esențial în monitorizarea sarcinii și a travaliului, contribuind la detectarea precoce a posibilelor complicații și asigurând o supraveghere medicală optimă pentru gravidele cu risc crescut, oferindu-le liniștea și siguranța că fătul primește suportul medical necesar pentru a trece prin sarcină și naștere în cele mai bune condiții.
tags: #pentru #ce #se #face #traseul #in