În ziua de azi, auzim adesea despre naşteri desprinse parcă dintr-un film de groază încât pierdem din vedere esenţialul: femeile sunt în mod divin concepute pentru a da viaţă. Este un miracol şi un lucru absolut normal deopotriva. Pentru cele mai multe mame în devenire, să nască natural nu înseamnă să fie curajoase sau martire, ci să trateze durerile facerii şi naşterea în sine ca pe un eveniment firesc. Exista atât de multe beneficii în ceea ce priveşte naşterea naturală atât pentru mamă, cât şi pentru copil, şi o mulţime de abordări în travaliu fără medicatie, astfel încât să puteţi lua în considerare naşterea vaginală.
Corp de oameni, corpul femeii este conceput pentru a da viaţă. Sta în naturii lucrurilor să concepi, să porţi un bebe în pântece şi să naşti. Când bebeluşul este pregătit pentru viaţa extrauterină, îi transmite mamei printr-o descarcare hormonală mesajul; mama preia semnalul şi, printr-o cascada hormonală, declansează travaliul şi apoi naşterea. În acel moment, trupul eliberează alţi hormoni denumiţi endorfine, care combat durerile naşterii. Dar trebuie să-ţi păstrezi calmul astfel încât adrenalina să fie prezentă la cote minime; altfel, adrenalina anulează efectele benefice ale endorfinelor.
Nasterea naturală garantează că nu există medicamente şi alte substanţe periculoase în corpul copilului, atunci când se naşte. Bebelușii care se nasc prin mijloace naturale sunt mult mai activi şi receptivi faţă de cei “imbibaţi” cu medicamente care să aline durerea. De asemenea, copiii născuți pe cale vaginală prezintă un risc scăzut de astm şi dificultate la alăptare, un nivel de glucoză mai crescut sau risc scăzut de autism. Cercetările în domeniu arată că bebeluşul este dezvoltat psihic încă din burtica mamei; el răspunde stimulilor materni prin diferite mişcări şi reacţii, iar semnalele transmise de mamă îl ghidează prin canalul naşterii.
Spre exemplu, cutia toracică a copilului se micşorează când trece prin acest culoar şi revine la formă iniţială după ce este expulzat, iar acest fapt determină instalarea respiraţiei. Daca scoti un copil brusc din mediul în care a fost obişnuit, fără să-l laşi să se acomodeze, parcurgând toate etapele, îl traumatizezi. Există destule exemple de copii cu temeri sau cu traume aparent nejustificate, dar care împreună cu mama, au trecut printr-o naştere traumatizantă. Nicio mamă nu vrea să fie separată de copilul ei şi niciun copil nu vrea să fie luat de lângă mama sa.
Experienţa unică a naşterii a creat o legătură indestructibilă între mamă şi copil. Adus la sânul mamei imediat după naştere, copilul îşi recunoaşte mama după miros, voce, bătăile inimii, căldura corpului şi modul în care îl strânge la piept. Contactul imediat şi neîntrerupt cu mama îi conferă siguranţă afectivă şi-l ajută să facă faţă schimbării mai uşor şi mai rapid. Chiar dacă sunt extrem de rare complicaţiile de la anestezia epidurală, ele se pot întâmpla.
Naşterea naturală nu trebuie privită ca un chin inutil prin care femeia trebuie să treacă, ci ca un act normal, împlinirea unei aşteptări lungi de nouă luni. Nu există durere pe care femeia să nu o poată suporta. Când naşti natural, ai o mare de libertate de mişcare: te poţi duce la baie pe cont propriu, poţi să foloseşti o minge de naştere sau să îţi alegi poziţia cea mai comodă în care să naşti. Cu analgezice, în schimb, eşti ţintuită pe masa de naştere şi pierzi capacitatea de a te mişca şi de a schimba poziţiile pentru a ajuta bebeluşul să coboare.
Există întotdeauna un risc în chirurgie, atât pentru mamă, cât şi pentru copil. Chiria este înfricoşătoare şi dureroasă. Dacă în unele situaţii cezariană este inevitabilă, altele pot fi prevenite. Când naşterea este lăsată să progreseze de la sine, în propriul interval de timp, iar femeia este lăsată să răspundă în mod natural la durere, naşterea decurge lin şi nu este nevoie de intervenţii precum perfuzia cu oxiton, anestezia epidurală, epiziotomia, monitorizarea electronică fetală continuă, ruperea artificială a membranelor, clisma. Copilul vine când şi cum vrea, dar atunci când ajunge, poţi controla situaţia. Naşterea naturală îţi permite să controlezi fiecare contratţie şi să naşti în ritmul tău.
Cele mai multe femei sunt fericite să-şi strângă la piept copiii, indiferent cum au născut. Cu toate acestea, femeile care au avut o naştere naturală se declară mai mulţumite şi fericite cu experienţa lor de naştere. Dacă năşti folosind analgezice, nu vei mai simţi contractii sau dureri; instinctele tale naturale pentru a ajuta naşterea să progreseze se pierd. Bebelușii care nu sunt expuşi la medicamente pentru durere sunt mai mult alerti după naştere şi sug mai uşor. Iar mama care nu este ameţită după anestezie, îi vine în întâmpinare.
Pus imediat la pieptul mamei, bebeluşul simte mirosul secretat de glandele sudoripare ale mamei, similar cu cel din lichidul amniotic. Dupa o naştere cu anestezie epidurală, organismul are nevoie de timp să-şi revină şi să-şi recapete libertatea de mişcare. Femeia trebuie să nască în ritmul ei. Să fie lăsată să evacueze când corpul este pregătit, nu când personalul medical o cere. Nu trebuie grabită, chiar dacă travaliul durează o oră, cinci sau douăzeci de ore. Naşterea vaginală reprezintă pentru cele mai multe dintre femei esenţa feminităţii, o expresie a sexualităţii feminine, iar prin acest act unic se leagă biologic şi fizic toate femeile.
Naşterea naturală, hormonal trăită complet şi pozitiv, îţi oferă puteri nebănuite: forţă, capabilitate şi încredere în propria persoană. Împingând un copil din corpul ei cu propriile eforturi poate fi una dintre cele mai mari realizări. Bucuria de a da naştere unui copil poate fi trăită doar de câteva ori în viaţa unei femei. Sarcina oferă femeilor nouă luni lungi de aşteptare; femeile raman toată viaţa cu amintirile din ziua naşterii. Psihologii consideră că experienţa naşterii influenţează felul în care o mamă îşi priveşte şi primeşte copilul în viaţa ei, dar şi cum îşi priveşte sexualitatea şi feminitatea.
Dacă experienţa a fost una pozitivă, amintirile plăcute îşi vor pune amprenta asupra modului cum mama contribuie la dezvoltarea copilului şi asupra felului în care micuţul va înţelege maternitatea. O naştere care-şi urmează cursul firesc şi oferă posibilitatea mamei şi copilului să interacţioneze constant generează sentimente pozitive mamei care elimină, din start, un factor declanşator al depresiei post-natale. Femeile se simt conectate cu soţii sau partenerii lor, care participă activ la naşterea copilului lor. Vaginul este un mușchi care se mărește în timpul naşterii naturale, dar se repliază în câteva săptămâni.
Chiar dacă ai născut normal, fără epiziotomie şi fără traume majore ale perineului, specialiştii spun că este normal ca primele forme de sex să fie puţin dureroase. Dupa o naştere naturală, nu trebuie să aştepţi foarte mult ca uterul să se refacă pentru a da naştere celui de-al doilea copil. Studiile atesta că naşterea naturală reduce riscul apariţiei cancerului de sân. Ai devenit un om mai bogat, care se confruntă cu toată intensitatea pe care viaţa o oferă. Trăieşti disconfortul, extazul, efortul, euforia, frustrarea şi recompensele - toate senzaţiile şi emoţiile care însoţesc naşterea. Îndrăzneşte să le simţi! Este dreptul tău din naştere … să naşti natural. Capacitatea de a experimenta naşterea şi de a deveni mamă sunt unele dintre cele mai mari daruri pe care Dumnezeu le-a oferit femeilor. Naste cum simţi! Dar informează-te înainte şi asumă-ţi în totalitate actul naşterii.
“Naşterea naturală are numeroase avantaje, principalele fiind legate de scăderea riscului chirurgical, recuperarea foarte rapidă şi durata redusă de spitalizare. Naşterea prin operaţie cezariană comportă atât riscul chirurgical, al operaţiei în sine, cât şi cel anestetic. Probabilitatea ca o femeie care urmează să fie supusă operaţiei cezariane să dezvolte o complicaţie de tip anestetic sau operator este mică dacă nu există afecţiuni asociate, dar deloc neglijabilă. Riscul de sângerare în timpul sau după operaţia cezariană este mai mare decât la naşterea naturală, de asemenea creşte riscul infectios şi posibilitatea lezării altor organe învecinate. Recuperarea rapidă (aproximativ 1-2 săptămâni) după naşterea naturală este un alt avantaj (faţă de 4-8 săptămâni după cezariană).”
„Sarcina ca şi naşterea sunt procese fiziologice care necesită o monitorizare medicală din prisma faptului că pot apărea patologii asociate şi datorită individualităţii fiecăreia dintre noi. Naşterea pe cale naturală versus cezariană este un subiect din ce în ce mai dezbătut. De ce apelăm atunci la cezariană? Întrebarea de o mie de puncte pentru o femeie pe cale de a deveni mămică este „a naşte natural sau a na naşte prin cezariană?” Dr. Doina Mihăilescu spune că „sunt tot felul de mituri legate de faptul că naşterea prin cezariană ar putea afecta copilul. Nu pot decât să demontez aceste mituri întrucât trebuie luat în considerare faptul că se apelează la operaţia cezariană tocmai pentru a asigura o cale mai sigură pentru acesta.”
Ponturi finale: dacă eşti pe cale să aduci pe lume un copil şi te întrebi până când ai timp să te hotărăşti pe ce cale să naşti, şti că informaţiile legate de naştere trebuie discutate din timpul sarcinii cu medicul curant, pentru ca graviduţa să aibă suficient timp pentru a-şi lămuri neclarităţile şi astfel, momentul naşterii să nu fie o surpriză pentru ea. Sunt cazuri în care mama are anumite afecţiuni care stabilesc din start tipul naşterii, dar în cazul în care nu există niciun motiv pentru cezariană, decizia trebuie să fie clară pentru naşterea naturală. Aşadar, bucuraţi-vă de momentul magic, iubiţi-vă şi răsfăţaţi-vă, pentru că meritaţi!
VBAC sau cezariană electivă: medicul explică riscurile
| Aspect | Naştere naturală | Cezariană |
|---|---|---|
| Risc chirurgical | Scăzut | Mai mare |
| Recuperare | 1-2 săptămâni | 4-8 săptămâni |
| Impact asupra copilului | Mai favorabil pe termen lung (endocrin, respiraţie, alăptare) | Repercusiuni potenţiale |
tags: #dr #doina #mihailescu #nastere #vaginala #dup