„Este o boală căreia nu îi spunem cum se numește. Chiar dacă efectele ei se văd în fiecare zi, nu îi spunem niciodată „criză epileptică”, ci doar criză, atac sau cădere de calciu. Acest aspect ne ține izolați de persoanele care suferă de epilepsie și face foarte dificilă comunicarea cu ei, lucru care nu face decât să înrăutățească lucrurile.”
Doamna Conferențiar Dr. Ioana Mîndruță, coordonatoarea echipei, are o vastă experiență în diagnosticul și tratamentul tuturor formelor de epilepsie. Are pregătire suplimentară în evaluarea pacienților cu epilepsie rezistentă la tratamentul medicamentos, fiind specialistul care a adus în România investigația prechirurgicală cu electrozi intracerebrali. În plus, coordonează Programul Național pentru Boli Rare și Epilepsie Rezistentă la tratament, este Vicepreședinte al Societății Române de Neurofiziologie Clinică, membru în comitetul de conducere ILAE România și tutore în cadrul Cursurilor Europene de chirurgie a epilepsiei. Este mentor pentru multe generații de studenți și rezidenți interesați să cunoască mai multe despre epilepsie.
Interesul pentru dezvoltarea competențelor în explorarea invazivă a creierului prin SEEG s-a consfințit prin participări internaționale în Lyon, Franța (2011-2013) și Veneția, Italia (2014-2016). Dr. Mîndruță este membră a Comisiei internaționale ILAE - IFCN pentru revizuirea standardelor minime în electroencefalografie din 2019. În cadrul activității sale, își exprimă deschiderea pentru a împărtăși opinii și analize despre epilepsie, și invită publicul să urmărească aparițiile sale recente în media.
Epilepsia: înțelegerea bolii, diagnostic și rolul echipelor multidisciplinare
„Epilepsia nu este o boală „omogenă”, sau, mai bine zis, nu este o singură boală, dar în mare avem de-a face cu un proces în care celulele neuronale devin hiperexcitabile și funcționează anormal. Acest proces poate fi rezultatul unei mutații genetice sau poate fi datorat leziunilor structurale.” Epilepsia genetică reprezintă aproximativ 40% din cauze, în timp ce epilepsia structurală implică prezența unei leziuni care afectează structura scoarței cerebrale. Aceste modificări creează circuite parțiale sau extinse în creier, ducând la hiperexcitabilitate și la apariția crizelor.
„O criză epileptică înseamnă aproximativ un minut în care persoana respectivă este potenţial indisponibilă pentru interacţiune.” Este o descriere folosită adesea pentru a arăta impactul direct asupra capacității de comunicare și interacțiune socială, precum și pentru a evidenția necesitatea educării publicului despre caracterul seizural al bolii. În ultimii ani, s-au înregistrat progrese în tratamentul pacienților cu epilepsie, însă există încă multe aspecte de îmbunătățit.
Vulnerabilitatea vârstelor - cum se manifestă epilepsia în copilărie și adolescență
Boala are un vârf de incidență în copilărie și adolescență. Forma evolutivă poate fi foarte gravă sau poate fi benigna, autolimitată, care se vindecă la maturitate, iar distincția nu este întotdeauna clară. De aceea este crucială evaluarea corectă de la început, folosind electroencefalograma de somn și evaluarea dezvoltării cognitive. Testările ar trebui repetate periodic, iar rezultatele discutate în contextul personal al fiecărui pacient. În anumite situații, testarea genetică reprezintă un pas important în diagnostic și prognostic.
Elemente fundamentale despre tipuri și mecanisme
Epilepsia poate implica mutații genetice care se exprimă difuz în creier sau localizat. În funcție de vârstă, zona afectată și severitatea procesului, boala poate afecta memoria, limbajul și comportamentul. Leziunile pot fi dobândite pe parcursul vieții sau pot fi prezente din viața intrauterină, iar crizele pot începe ulterior, adesea după un eveniment declanșator (traumă, infecție, vaccinare, stres, etc.).
Impactul psihosocial și necesitatea prevenirii
O criză epileptică este percepută ca o pierdere a controlului și poate conduce la restrângerea unor libertăți, riscuri de traumatisme sau jenă socială. Apariția înțelesului de „moarte subită de cauză epileptică” subliniază necesitatea discuțiilor cu pacientul și cu grupul de suport pentru o prevenție eficientă, adaptată tipului de epilepsie, răspunsului la tratament și condițiilor individuale.
Programul Național pentru Epilepsie Farmacorezistentă și intervențiile chirurgicale
Programul Național pentru Epilepsie Farmacorezistentă funcționează din 2013, având două secțiuni: 1) terapii microchirurgicale cu implantare intracerebrală de electrozi și 2) Centrul de epileptologie de la Spitalul Universitar de Urgență București (SUUB) pentru selecția Pacienților, evaluări preoperatorii și urmărirea postoperatorie. În Spitalul Bagdasar-Arseni, intervențiile chirurgicale au fost efectuate după discuția în cadrul echipei multidisciplinare. Implantarea intracerebrală de electrozi permite delimitarea și ablația focală epileptică cu țintă curativă, iar implantarea unui dispozitiv de stimulare a nervului vag în zona cervicală poate ameliora controlul crizelor la pacienții farmacorezistenți, evaluați și considerați eligibili.
Pe parcursul anilor, atât pacienții, cât și echipele medicale au călătorit între spitale pentru a efectua procedurile din program. Desigur, acest proces nu a fost ușor, dar a reprezentat un pas important în consolidarea capacităților naționale de diagnostic și tratament al epilepsiei rezistente la tratament.
Contextul profesional: creșterea interesului pentru epilepsie și colaborări
În România, epilepsia este discutată din ce în ce mai mult în rândul medicilor tineri, iar interesul pentru investigații complexe și provocările acestei patologii este în creștere. Societatea de Neurologie din România colaborează cu Societatea de Luptă împotriva Epilepsiei (SRIE) și cu Societatea de Neurofiziologie (ASNER) pentru a promova educația în domeniu. De asemenea, au apărut centre dotate cu investigații specifice și în sistemul privat, la un înalt nivel de calitate și profesionalism.
Concluzia operațională: contribuția și leadership-ul Doamnei Ioana Mîndruță
Doamna Mîndruță este medic asociat la BRAIN Institute și medic primar neurolog cu peste 25 de ani de practică în neurologie. Este supraspecializată în epileptologie generală și în evaluare prechirurgicală la Unitatea de Monitorizare a Epilepsiei și Somnului, Laboratorul de Neurofiziologie Clinică din cadrul Spitalului Universitar de Urgență București. Consultațiile la BRAIN Institute au loc marți între orele 16.00-18.00, iar activitatea sa, împreună cu colaborarea cu Epilepsia, subliniază importanța colaborării între specialități pentru îmbunătățirea rezultatelor pacienților cu epilepsie.
Ce este epilepsia?
tags: #dr #ioana #mandruta #fertilia
Postări populare:
- ghid detaliat despre conversia săptămânilor de sarcină în luni calendaristice pentru viitoare mame
- ghid pentru depozitarea scutecelor refolosibile
- Ghid practic de somn și alăptare pentru bebelușii care primesc lapte matern
- Ghid pentru gravidele din Buzău: reduceri și idei de stil
- Scaun verde închis la bebeluși: cauze comune și semne de alarmă