Probabil că ați auzit multe persoane spunând că este dificil să alăptați după cezariană, pentru că nu aveți lapte. Nimic mai neadevărat. Lactația apare într-un mod diferit la fiecare femeie. Unele au mult lapte, iar lactația se instalează destul de repede, altele au lapte mai târziu și în cantități mai mici. Atitudinea dumneavoastră adecvată față de alăptare este foarte importantă și nu trebuie să credeți remarcile bunicii sau mătușii că laptele dumneavoastră nu este suficient de valoros sau este insuficient. La început apare colostrul. Este suficient pentru un nou-născut. Prin urmare, nu trebuie să suplimentați cu o formulă pentru nou-născut, ci să puneți copilul la sân cât mai des posibil. Acest lucru stimulează lactația. Nu vă descurajați, ci încercați până reușiți.
Dacă, în ciuda tuturor eforturilor, mai aveți probleme, nu vă faceți griji. Acest lucru poate fi cauzat de stresul și emoțiile care încă persistă. Întoarsă acasă, veți fi singură cu copilul și vă va fi mai ușor să vă calmați și să vă concentrați. Veți putea observa cu atenție comportamentul zilnic al bebelușului, veți găsi cea mai potrivită poziție de alăptare, iar bebelușul va începe în cele din urmă sa sugă, așa cum a fost în cazul meu. Lactația nu dispare peste noapte. Puteți cere oricând ajutorul unui consultant în alăptare. Rețineți! Cu cât atașați copilul mai repede, cu atât mai bine.
Nou-născutul alăptat are nevoie să fie pus des la sân, dar nu pentru că laptele mamei nu este foarte valoros. Dacă ați avut anestezie parțială sau rahianestezie și atât dumneavoastră, cât și copilul vă simțiți bine, îl puteți pune la sân imediat. Dar trebuie să știți că după operație trebuie să stați culcată, fără să ridicați capul timp de 12 ore. Cu toate acestea, dacă ați avut o operație sub anestezie generală, care acum este foarte rar folosită, trebuie să așteptați prima alăptare până când vă recăpătați conștiința și forța. În cele mai multe spitale, după cezariană, nou-născutul este adus la mamă pentru prima alăptare în prima zi după naștere. Dacă vă simțiți bine, puteți oricând să cereți personalului să vă aducă copilul pentru alăptare mai devreme decât este recomandat. În unele spitale, bebelușul îi este dat mamei imediat după cezariană.
Poziții de alăptare recomandate după cezariană
În realitate, orice poziție este bună. Culcată pe spate - în această poziție, bebelușul va suge încet. Este o modalitate sigură, pentru că bebelușul nu înghite mult aer și, așezat deasupra, nu vă va apăsa cicatricea de pe abdomen. Se recomandă în special după cezariană, când trebuie să rămâneți culcată în primele ore. Capul bebelușului va fi la același nivel cu sânii.
„Culcată pe o parte” - vă așezați pe o parte, vă puneți brațul pe pat și capul puțin mai sus pe o pernă. Așezați copilul față în față cu dumneavoastră, cu burtica lipită de abdomenul dumneavoastră. Puneți-i capul pe braț sau direct pe pat. Vă puteți pune o pătură rulată sau niște perne la spate sau între picioare.
Poziția minge de fotbal - în această poziție, picioarele bebelușului sunt sub axilă și îi țineți capul și gâtul cu mâna și spatele cu antebrațul, astfel încât să nu atingă cicatricea. Burtica lui este cuibărită în laterala dumneavoastră. Aceasta este o poziție bună pentru a alăpta pe o canapea sau un fotoliu. Pentru mai mult confort, puneți-vă o pernă sub spate.
Dacă bebelușul s-a născut prin cezariană și din anumite motive trebuie să petreacă un timp în incubator, aceasta nu înseamnă că nu poate fi hrănit cu lapte matern. Cel mai important lucru este menținerea lactației. La început pot fi doar câteva picături, dar în timp laptele va deveni cu siguranță mai abundent. Când copilul devine mai independent, atașați-l la sân.
Colostru, lactația și rolul stimulării
La începutul lactației, sanii secretă colostru, un lapte mai gros, de culoare galbuie, considerat un aliment-minune pentru bebeluși (conține anticorpi care protejează mucoasa intestinală a bebelului, gatul si plamanii). Odată cu nașterea, după ce placenta este eliminată, se eliberează hormonul prolactina, care stimulează secretia laptelui. Dupa începerea alăptării, care este ideal să debuteze cat mai rapid după naștere, la 1-2 ore, sanii produc o cantitate mai mare de lapte. Producerea laptelui matur începe de obicei la 10-15 zile după naștere.
Lapte matern este un aliment dinamic; compoziția și gustul sunt determinate de dieta mamei și de nevoile sugarului. Alăptarea este soluția naturală și la îndemână pentru nutriția copilului. În timpul primelor zile sau săptămâni de la naștere, bebelușul cere să fie alăptat, lucru semnalat prin comportamente specifice: aducerea mânuțelor la gură sau plâns. Când perioada dintre alăptări depășește 3 ore, poate fi necesară trezirea blândă a bebelușului și punerea lui la san. Alăptările inițiale trebuie să fie scurte - câteva minute. Aceste alăptări sunt importante pentru creșterea lactației în zilele următoare. Dupa primele săptămâni, durata alăptărilor poate crește, ajungând în medie la 15-20 minute la fiecare san.
Stimularea lactației: principii și trucuri eficiente
Primul pas și unul dintre cele mai eficiente este contactul piele pe piele între mamă și copil imediat după naștere sau cât mai repede după cezariană. Reflexul innascut de supt al nou-născutului este cel mai bun declanșator al secretiei lactate, astfel ca, așezarea copilului la san, cât mai des, este esențială. Alăptarea la cerere a copilului, până la șase luni, este cel mai sigur și simplu mod prin care se realizează stimularea. Ritmul ideal este între 8-10 sesiuni de alăptare în 24 de ore, uneori 12 sesiuni, pentru sugarii prematuri, în primele 2-3 luni de viață.
Alăptarea din cursul nopții este un stimul important al lactației, în condițiile în care prolactina, hormon important pentru menținerea lactației, este secretată mai ales noaptea. Ține copilul la ambii sani cel puțin 15 minute, în primele zile ale vieții. Alăptarea corectă înseamnă trecerea copilului la ambii sani, de două ori în cadrul unei reprize. Golirea sânilor este esențială pentru stimularea lactației și hrănirea completă din punct de vedere nutritiv a bebelușului, deoarece compoziția laptelui variază între începutul și sfârșitul alăptării la un san.
Pozitia copilului și modul în care acesta se atașează de san sunt, la rândul lor, importante și contribuie la stimularea lactației, dar și la confortul mamei și copilului. Copilul trebuie să prindă bine tot mamelonul, pentru ca stimularea să fie optimă. Detasarea copilului de san trebuie făcută cu atenție, pentru a nu răni sanul. Comprimarea cu blândețe a sanului, atunci când nou-născutul suge, este un gest util, care va facilita fluxul de lapte.
Poziții speciale și ajutoare pentru confort
Pentru usurarea efortului mamei și asigurarea unei poziționări corecte a bebelușului se poate folosi o pernă specială pentru alăptare. Dacă bebelușul s-a născut prin cezariană și din motive diverse trebuie să petreacă timp în incubator, nu înseamnă că nu poate fi hrănit cu lapte matern. În aceste situații, stimularea lactației este crucială, iar pomparea poate fi utilizată pentru a menține producția de lapte. O pernuță groasă sub cap sau o pernuță de alăptare poate oferi suport suplimentar.
Colostrul și debutul lactației în contextul cezarianei
Secretia lactată poate începe încă din timpul sarcinii, însă se instalează cu adevărat după naștere. Pragul normal pentru declanșarea lactației este de 48-72 de ore de la naștere. În primele zile, bebelușul primește colostru, iar ulterior laptele matur poate să apară în funcție de stimularea sânului și de frecvența alăptării. La femeile aflate la a doua sau a treia naștere, lactația poate apărea mai rapid.
Lapte matern: compoziția, proprietățile și rolul său este superior față de formulele de lapte de vacă modificate, oferind vitamine, minerale, proteine, anticorpi și factori de creștere. Laptele uman conține lipază, vitaminele A, E, K, și compuși care stimulează maturarea mucoasei intestinului sugarului, facilitând digestia și absorbția nutrienților. Este esențial ca aportul caloric zilnic al mamei să crească (aproximativ 2500 kcal) pentru a susține producerea laptelui.
Stimularea lactației cu ajutorul pompei pentru sân
Pompa de san a fost utilizată încă din 1854 și rămâne un ajutor important în stimularea lactației, în special când bebelușul nu poate atașa corect sau nu poate efectua o suptă eficientă din cauza stării sale. Pompa ajută la golirea sânilor, previne acumularea de lapte și creează o rezervă pentru a facilita hrănirea ambilor părinți. Este utilă în cazuri de hiperlactație sau atunci când bebelușul se saturează iar un san rămâne plin. Laptele colectat poate fi păstrat la temperatura camerei până la 4 ore, în frigider până la 4 zile, iar în congelator maximum 6 luni. După decongelare, laptele poate fi păstrat la temperatura camerei aproximativ 2 ore și în frigider o zi, iar recongelarea nu este recomandată.
Există situații în care stimularea laptelui nu este necesară sau recomandată. Dacă fluxul de lactație se stabilizează la nivelul necesar, sau dacă bebelușul devine mai independent, stimularea poate fi redusă și chiar oprită în perioada premergătoare întărcării. În această fază, este recomandată scăderea aportului de lichide și golirea sânilor doar la nevoie, pentru a evita mastita și disconfortul mameloanelor.
Gestionarea complicațiilor comune după cezariană
Angorjarea sânilor, blocarea ductelor mamare și mastita pot apărea în perioada postpartum. Se recomandă masaj ușor al sânilor înainte și în timpul alăptării pentru a elibera blocajele și pentru a facilita fluxul de lapte. Ridicarea capului imediat după cezariană poate fi limitată în primele ore, însă, cu ajutorul moașelor, se poate trece repede la poziții confortabile pentru alăptare. În cazul mameloanelor crăpate sau sensibile, cremele de tip Lansinoh sau alte produse emoliente pot calma iritațiile, iar ajustarea poziției poate reduce disconfortul.
Complicații posibile și semnale de alarmă
Prezența febrei, dureri severe la nivelul inciziei sau o înroșire/edem la nivelul plagii pot indica o infecție și necesită evaluare medicală. Durerea toracică, dificultățile de respirație sau sângerările vaginale abundente sunt, de asemenea, semnale ce necesită consult medical imediat. Menținerea unei bune hidratări, o alimentație echilibrată și o activitate fizică blândă (cu acordul medicului) pot sprijini procesul de recuperare și de lactație.
Rolul comunicării cu echipa medicală
În timpul alăptării după cezariană, este important să discutați cu medicul despre orice tratament medicamentos sau procedură care ar putea afecta alăptarea. Majoritatea analgezicelor utilizate în timpul cezarianei sunt compatibile cu alăptarea, iar contactul piele pe piele, atașarea corectă și stimularea regulată a sânilor sunt fundamentale pentru menținerea lactației. Dacă este necesar, consilierea unui consultant în alăptare poate facilita identificarea celor mai bune poziții, a tehnicilor de atașare și a strategiei de stimulare adaptate situației dumneavoastră.
Fenomenul colostrului și importanța atașării precoce
Colostrul, un lichid galben, grozav bogat în anticorpi, este hidrantul imunității sugarului din primele zile de viață. Este indispensabil să se încerce atașarea copilului la sân cât mai repede după naștere. Atunci când este posibil, contactul piele pe piele imediat după naștere stimulează reflexul de supt, contribuind la instalarea rapidă a lactației.
Concluzii despre alăptarea după cezariană
Alăptarea după cezariană poate implica provocări, însă cu o abordare adecvată, este posibilă și extrem de benefică atât pentru sugar, cât și pentru mamă. Ritmul natural al lactației variază de la o femeie la alta, iar stimularea frecventă, atașarea corectă și sprijinul unui profesionist în alăptare pot transforma această experiență într-una frumoasă și fertilă pentru legătura dintre mamă și copil.
Cum se atașează corect bebelușul la sân?
tags: #dupa #35 #de #ani #alaptare #cezariana