Obținerea sau reînnoirea pașaportului este esențială pentru cetățenii români care doresc să călătorească în străinătate. Eliberarea pașaportului sau reînnoirea acestuia în România este un proces bine structurat.
Documente necesare și procesul de obținere
Depunerea cererii pentru eliberarea pașaportului implică prezentarea la serviciul public comunitar de pașapoarte la data și ora programării, având toate documentele necesare.
Termenul de eliberare pentru pașaportul simplu electronic este de până la 15 zile lucrătoare, iar pentru cel temporar, de până la 3 zile lucrătoare. Procesul de reînnoire este similar cu cel de eliberare a pașaportului nou.
Da, puteți solicita eliberarea unui nou pașaport simplu electronic sau pașaport simplu temporar, chiar dacă cel deținut în prezent se afla în termen de valabilitate. Pașaportul anterior se anulează și se restituie titularului, la solicitarea noului document de călătorie.
Călătoria minorilor în străinătate
Cetățenii români minori pot călători în străinătate în baza documentului de călătorie individual valabil - pașaport sau carte de identitate (minori peste 14 ani) numai însoțiți, cu acordul părinților ori al reprezentanților legali. Prin reprezentant legal se înțelege persoana desemnată, potrivit legii, să exercite drepturile şi să îndeplinească obligațiile părintești față de minor.
În conformitate cu prevederile art. 6^1 din Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu prevederile art. 13 alin. (2) din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români, republicată cu modificările și completările ulterioare, cartea de identitate și cartea electronică de identitate valabile constituie documente de călătorie pe baza cărora cetățenii români își pot exercita dreptul la liberă circulație, în condițiile legii, în statele membre ale Uniunii Europene, precum și în statele terțe care le recunosc ca documente de călătorie.
Având în vedere aceste aspecte, cetățenilor români minori li se poate permite ieșirea din țară, în baza documentelor anterior menționate, cu respectarea prevederilor art. 1.
Situații specifice privind acordul părinților:
- Minorul care călătorește în străinătate însoțit de ambii părinți i se permite ieșirea din România în baza documentului de călătorie individual, fără a fi necesară prezentarea unor documente suplimentare.
- În cazul minorilor care se deplasează în străinătate pentru studii sau concursuri oficiale, este necesar doar acordul unuia dintre părinți.
Hotărârea instanței de judecată de suplinire a acordului celuilalt părinte vizează situațiile în care există neînțelegeri între părinți cu privire la exprimarea acordului sau când unul dintre părinți se află în imposibilitatea de a-și exprima voința. Ordonanța președințială cu privire la permiterea ieșirii din țară a unui minor este provizorie şi executorie, iar dacă nu cuprinde nicio mențiune privind durata sa şi nu s-au modificat împrejurările de fapt avute în vedere, măsurile dispuse vor produce efecte imediat (i se permite ieșirea din țară), până la soluționarea litigiului asupra fondului.
Potrivit art. 30 alin. (7) din Legea 248/2005, declarația de acord trebuie să fie autentificată în țară de notarul public, iar în străinătate, de misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României ori, dacă au fost date în fața autorităților străine, să îndeplinească condițiile de supralegalizare prevăzute de lege sau să aibă aplicată apostila conform Convenției cu privire la suprimarea cerinței supralegalizării actelor oficiale străine, adoptată la Haga la 5 octombrie 1961, la care România a aderat prin Ordonanța Guvernului nr. 66/1999, aprobată prin Legea nr. Lista statelor semnatare ale Convenției se regăsește pe site-ul oficial al Conferinței de la Haga, www.hcch.net.
În conformitate cu prevederile art. 5 alin. (2) din Legea nr. 21/1991 privind cetățenia română, cu modificările și completările ulterioare, copiii născuți în străinătate atunci când ambii părinți sau numai unul dintre ei este român, dobândesc cetățenia română prin efectul legii, fără a fi necesară îndeplinirea vreunei formalități.
Atestarea destinației călătoriei se face prin bilete de clătorie emise de companiile transportatoare, pentru întregul parcurs al călătoriei. Dovada domiciliului în străinătate al minorului se poate face cu următoarele documente, conform art. 24 alin. (3) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 248 din 20 iulie 2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.: alte acte emise pe numele minorului de către autoritățile competente din acel stat privind înregistrarea reședinței.
În cazul în care au intervenit modificări cu privire la datele de identitate (ex. nume/ prenume/ CNP), titularul pașaportului are obligația de a nu folosi documentul de călătorie. În situația în care minorul nu este însoțit de cel puțin unul dintre părinți și nu sunt îndeplinite condițiile menționate mai sus, aceștia sunt informați, punându-li-se în vedere să îl preia de îndată ce este posibil.
În conformitate cu OUG nr. 25 din 21 martie 2024 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul străinilor și al frontierei de stat, la data de 22.03.2024 au fost modificate prevederile art. 2 alin (3) din Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate. Prin excepție de la prevederile art. 2 (2) din Legea nr. 248/2005, cu modificările și completările ulterioare, se precizează că în acest context, cetățenii români minori pot călători în străinătate, în baza documentelor de călătorie individuale valabile, cu respectarea prevederilor legale.
Legislația internă, prin dispozițiile art. 1095-1102 din Codul de Procedură Civilă reglementează, în principiu, procedura recunoașterii hotărârilor străine dintr-un stat care nu este membru al U.E. Potrivit acestor prevederi, este necesar ca partea care dorește recunoașterea hotărârii pronunțate de instanța dintr-un stat terț, să adreseze instanțelor competente române o cerere de recunoaștere, cu excepția hotărârilor pronunțate în statele terțe cu care România are încheiate convenții/acorduri/tratate de asistență juridică în materie civilă sau de drept al familiei sau a celor pronunțate în temeiul Convenției de la Haga din 19 octombrie 1996 privind competența, legea aplicabilă, recunoașterea, executarea şi cooperarea cu privire la răspunderea părintească şi măsurile privind protecția copiilor, ratificată de România prin Legea nr.
Plata taxelor de pașaport
Stațiile de Plată SelfPay oferă o modalitate rapidă și convenabilă pentru achitarea taxelor de pașaport.
Da, la Stațiile de Plată SelfPay puteți achita taxa în numele altei persoane. Pentru cererile depuse prin intermediul misiunilor diplomatice, sumele care se plătesc sunt cele stabilite potrivit Legii nr.
Informăm cetățenii români că nu există o taxă pentru eliberarea pașaportului în regim de urgență. În funcție de volumul cererilor aflate în curs de soluționare, la nivel național termenul poate fi mai mic de 5 zile lucrătoare sau, în perioadele foarte aglomerate, acesta poate fi de până la 10 zile lucrătoare.
ATENȚIE! Situațiile obiective și urgente, în care este necesară prezența persoanei pe teritoriul altui stat și nu există timpul necesar pentru emiterea și eliberarea pașaportului simplu electronic sau acesta a fost depus pentru obținerea unor vize trebuie probate cu documente din care să rezulte necesitatea deplasării persoanei în străinătate. Situațiile obiective și urgente exclud situațiile în care deplasarea persoanei pe teritoriul altui stat are la bază rațiuni exclusiv turistice.
Fără stat la coadă la plata taxei pentru pașaport
tags: #eliberare #pasaport #bebe #urgenta