Oamenii de ştiinţă au creat embrioni umani sintetici folosind celule stem, într-un experiment revoluţionar care elimină nevoia de ovule sau spermatozoizi, potrivit The Guardian. Oamenii de ştiinţă spun că aceşti embrioni model, care seamănă cu cei aflaţi în stadiile incipiente ale dezvoltării umane, ar putea oferi o fereastră crucială asupra impactului tulburărilor genetice şi asupra cauzelor biologice ale avortului spontan recurent. Motivaţia lucrării este ca oamenii de ştiinţă să înţeleagă perioada de dezvoltare, deoarece oamenilor de ştiinţă li se permite să cultive embrioni în laborator doar până la o limită legală de 14 zile. Potrivit News.ro, nu există nicio perspectivă pe termen scurt ca embrionii sintetici să fie utilizaţi clinic.
Cum se formează embrionii sintetici și ce înseamnă pentru cercetare
Structura embrionilor nu are o inimă care bate sau începuturile unui creier, dar includ celule care ar continua să formeze placenta, sacul vitelin şi chiar embrionul. „Putem crea modele asemănătoare embrionilor umani prin reprogramarea celulelor [stem embrionare]”, a spus Prof. Magdalena Żernicka-Goetz. Structurile model, fiecare crescută dintr-o singură celulă stem embrionară, au atins începutul unei etape de dezvoltare cunoscută sub numele de gastrulaţie, când embrionul se transformă de la a fi o foaie continuă de celule la formarea liniilor celulare distincte şi stabilirea axelor de bază ale corpului. În această etapă, embrionul nu are încă o inimă care bate, intestin sau începuturi ale creierului, dar modelul a arătat prezenţa celulelor primordiale care sunt celulele precursoare ale ovulului şi spermei.
- Oamenii de ştiinţă vor analiza modul în care se dezvoltă aceste modele pentru a înţelege mai bine tulburările genetice şi cauzele avorturilor recurenti, respectând limita de 14 zile a cercetării embrionare în laborator.
- Există în prezent discuţii despre viitoarele linii directoare pentru embrionii sintetici, pentru a asigura supraveghere etică şi juridică.
Robin Lovell-Badge, şeful departamentului de Biologie a celulelor stem şi Genetică a dezvoltării la Institutul Francis Crick din Londra, a afirmat: „Ideea este că, dacă modelaţi cu adevărat dezvoltarea normală a embrionului uman folosind celule stem, puteţi obţine o mulţime de informaţii despre cum începem dezvoltarea, ce poate merge prost, fără a fi nevoie să folosim embrioni timpurii pentru cercetare”.
Contextul etic și juridic
Lucrarea ridică probleme etice şi juridice serioase, deoarece entităţile dezvoltate în laborator nu se încadrează în legislaţia actuală în Regatul Unit şi în majoritatea altor ţări. Regula 14 zile este explicit menţionată în legile unor ţări şi în ghidurile ISSCR, iar clonarea sau crearea de hibrizi om-animal este interzisă. În Anglia există „subterfugii” legislative prin ideea de „pre-embrion” până la ziua a 14-a, dar aceste soluții rămân controversate. În aprilie, cercetătorii din China au creat embrioni sintetici din celule de maimuţă şi i-au implantat în pântecele maimuţelor, însă dezvoltarea nu a continuat după câteva zile. Editorii și bioeticii subliniază necesitatea unor linii directoare clare, iar ISSCR a anunţat în 2020 că regula primelor 14 zile este menţinută în viitoarele ghiduri.
Celule stem: tipuri, surse și implicații
Celulele stem, potrivit Institutului Naţional pentru Îmbătrânire, au potențialul de a se dezvolta în multe tipuri diferite de celule. Celulele stem embrionare sunt pluripotente, capabile să se divizeze în mai multe tipuri de celule din organism, în timp ce celulele stem adulte sunt prezente în țesuturi ca măduva osoasă și grăsimea. iPSC-urile (celule stem pluripotente induse) sunt celule adulte reprogramate genetic pentru a funcționa ca celulele stem embrionare. Diferitele tipuri de celule stem variază în potență, sursă și aplicații posibile, iar utilizarea celulelor stem embrionare ridică probleme etice majore, în timp ce cele adulte pot evita aceste preocupări, dar cu potență limitată.
Celulele stem joacă un rol central în capacitatea organismului de a-și reînnoi și repara țesuturile. Ele au capacitatea de autoreînnoire prin diviziune celulară, generând într-un caz două celule identice sau o celulă diferențiată. Primele celule formate după fertilizare sunt celule stem, care apoi se diferențiază în toate celulele necesare dezvoltării unei ființe umane. Cercetarea celulelor stem a atins etape importante: de la crearea iPSC-urilor în 2006 până la terapiile cu celule stem pentru scleroza multiplă sau boala Parkinson. Totuși, obținerea de linii embrionare ridică dezbateri bioetice majore, iar reglementările variază de la interdicții la politici permisive în diferite țări.
Aspecte practice și evoluție în terapie
Deja tratamentele cu celule stem pot aborda boli ca leucemia ori degenerarea maculară legată de vârstă, însă therapiile pot implica riscuri, inclusiv reacții adverse la locul injector sau chiar potențiale tumori. Este necesară transparența în proveniența materialelor umane și consimțământul informat al donatorilor. În unele state, crearea de embrioni destinată cercetării este interzisă, cu excepții în anumite jurisdicții precum Marea Britanie și Belgia. ISSCR menține regula celor 14 zile, în ciuda criticilor, iar clonarea și crearea de hibrizi rămân interzise. Progresul în cercetarea celulelor stem poate revoluționa medicina, de la dezvoltarea medicamentelor la transplantul de organe, dar necesită supraveghere etică și riguroasă.
Elemente suplimentare din cercetări și cazuri conexe
Problema eticii legate de vaccinuri COVID realizate uneori prin tehnologii genetice cu utilizarea celulelor embrionare readuce în prim-plan dezbaterea. În istoria științei, ideea de „celulă” a fost formulată de Robert Hooke în 1665, iar diferitele tipuri de celule stem au fost descrise în contexte istorice și moderne, inclusiv prin cercetări despre cordonul ombilical, stem cells hematopoietice și mezenchimale. Cercetările moderne explorează transformarea celulelor pielii în trei tipuri majore de celule embrionare timpurii, oferind perspective pentru tratarea bolilor embrionare sau rezolvarea problemelor de infertilitate prin crearea de embrioni în vitro, fără a necesita grefarea unui ovul sau a unui spermatozoid.
Profesorii și cercetătorii sprijină ideea că un cadru etic robust și reguli clare pot permite progresul fără a compromite valori fundamentale. Cercetările în India, de exemplu, au avansat în terapia cu celule stem adulte, iar centrele medicale din Hyderabad oferă opțiuni de tratament în conformitate cu reglementările locale. În plus, utilizarea iPSC-urilor și a celulelor stem embrionare în cercetare continuă să ofere promisiuni pentru tratarea diabetului, Parkinsonului, leziunilor măduvei sau altor boli degenerative, cu condiția să se realizeze în condiții de siguranță și etică.
Concepții etice, juridice și biologice despre embrionul uman
În concluzie, discuția despre embrionii sintetici evidențiază dificultatea de a echilibra progresul științific cu normele etice și juridice. Este esențial ca cercetătorii, organismele de reglementare, finanțatorii, factorii politici și cetățenii să colaboreze pentru a asigura un parcurs responsabil, transparent și sigur al științei în domeniul celulelor stem.
tags: #embrion #din #celule #stem
Postări populare:
- Cum evoluează simptomele sarcinii pe trimestre
- Riscurile consumului de varză murată în timpul sarcinii
- modele de haine festive pentru băieți 0-1 ani
- Cum să știm dacă bebelușul nu absoarbe suficient lapte matern
- Ionascu Baltazar în neurochirurgie și ginecologie: perspective istorice românești — afla mai multe