Jocul didactic reprezintă un important mijloc de educare a limbajului preşcolarilor în vederea integrării lor cu succes în activitatea şcolară. Prin intermediul jocului se fixează, se precizează şi se activizează vocabularul copiilor, se contribuie la îmbunătăţirea pronunţiei, la formarea unor noţiuni, la însuşirea unor construcţii gramaticale necesare formării deprinderii de citire şi scriere în clasa pregătitoare şi clasa I. Pornindu-se de la cunoaşterea dezvoltării psihofizice a copilului preşcolar, în special a limbajului acestuia, se pot desfăşura jocuri didactice eficiente de dezvoltarea limbajului şi exersare a vorbirii, dacă se folosesc metodele activ-participative, iar obiectivele dezvoltării limbajului şi comunicării orale se realizează la nivel optim prin variante de jocuri didactice concepute sau adaptate scopului urmărit.
În cadrul evaluării iniţiale, observăm că majoritatea preşcolarilor pronunţă (relativ) corect sunetele limbii române (C.1) şi înţeleg sensul unui cuvânt în cadrul jocurilor sau situaţiilor de învăţare. În ceea ce privește aspectul sintactic al limbajului, preşcolarii manifestă iniţiativă în comunicarea orală şi interes pentru semnificaţia cuvintelor (C.6) şi alcătuiesc propoziţii simple despre obiecte şi fiinţe familiare, personaje din poveşti, aspecte ale vieţii sociale etc. (C.7). Mai puţin însuşită este capacitatea C.4, ceea ce demonstrează faptul că copiii nu stăpnesc încă deprinderea de a prezenta (colegilor, adulţilor) cuvinte noi în cadrul jocurilor sau activităţilor de învăţare propriu-zise. Cu toate acestea, preşcolarii utilizează cuvinte noi în contexte adecvate (C.5). Mai trebuie insistat în ceea ce privește capacităţile de recunoaştere şi numire a sunetului final dintr-un cuvânt (C.2) şi a sunetelor din interiorul cuvântului (C.3). De asemenea, copiii încă nu au capacitatea de a înţelege felul în care propoziţiile sunt alcătuite din cuvinte, iar cuvintele din silabe. La evaluarea finală, observăm că la eşantionul de studiu majoritatea preşcolarilor pronunţă (relativ) corect sunetele limbii române (C.1), având această capacitate însuşită sau în curs de dezvoltare, dar niciunul nu mai are această capacitate absentă. La fel se întâmplă şi cu capacităţile C.4, C.6 şi C.7. în ceea ce privește aspectul lexical al limbajului, preşcolarii manifestă iniţiativă în comunicarea orală şi interes pentru semnificaţia cuvintelor (C.6) şi prezintă (colegilor, adulţilor) cuvinte noi în cadrul jocurilor sau activităţilor de învăţare propriu-zise (C.4). De asemenea, în ceea ce privește aspectul gramatical, ei alcătuiesc propoziţii simple despre obiecte şi fiinţe familiare, personaje din poveşti, aspecte ale vieţii sociale etc. (C.7).
Textul este o versiune parțială revizuită a articolului cu același nume publicat de autoare în iulie 2019, în Revista Comper. Este profesor pentru învățământ preșcolar la Școala Gimnazială „Ioan Cernat” Nr.1 Havîrna, cu grad didactic I, responsabilă de cerc pedagogic. Absolventă a Facultății de Științe ale Educației, Universitatea „Ștefan cel Mare” Suceava. Prin joc și prin exercițiu, copilul de fapt își valorifică potențialul ludic, creativ, cognitiv și nu numai, copilul devine mult mai dotat, mai apt de a face lucruri, mai informat și, mai ales, mai capabil de interacțiune cu ceilalți coechipieri. La vârsta preșcolară, jocul didactic are o pondere foarte mare în rândul activităților desfășurate la grupă, pe toate domeniile de activitate și pe toate sectoarele deschise zi de zi, în grădiniță. Grădinița este locul propice unde jocul didactic își găsește cea mai eficientă utilitate, iar noi educatorii trebuie să apelăm la imaginația noastră, pentru a selecta cele mai pragmatice jocuri didactice, mai plăcute de copii, care să aducă o dată cu ele: plăcere, deprindere, abilitate și eficiență. Prin intermediul jocului didactic, copilul preșcolar face trecerea de la jocul oarecare, la jocul bine structurat, cu reguli, cu sarcini și pași siguri de realizat, care duc la o dezvoltare plenară a preșcolarului implicat în el. Organizat și coordonat cu inteligență, jocul didactic produce schimbări deosebite în dezvoltarea copilului preșcolar, pe toate planurile. De fiecare dată când ne propunem să desfășurăm un joc didactic, avem în vedere dezvoltarea psihopedagogică a copilului preșcolar, de aceea vom ține cont de nivelul de vârstă pentru a selecta un joc adecvat, cu grad de complexitate mic la grupă mică, mediu la grupa mijlocie și cu complexitate mare la copiii de grupă mare. De aici facem legătura cu ceea ce afirma Jean Chateau - „Cine spune joc spune totodată efort și libertate, o educație prin joc trebuie să fie o sursă atât de efort fizic, cât și de bucurie morală. Jocul didactic trebuie gândit în vederea dezvoltării intelectuale a copilului, a grupului de copii, prin împletirea cu strictețe a elementului instructiv educativ cu activitatea de joc. Chateau, Jean (1972). Copilul și jocul. Șchiopu, Ursula (2001). Psihologia vârstelor. Claparede, Eduard (1975). Pedagogia copilului și pedagogia experimentală.

Principii ale organizării jocurilor didactice pentru dezvoltarea limbajului
- Adaptarea jocurilor la nivelul de dezvoltare al copiilor, cu trepte de complexitate variate în funcție de grupa de vârstă.
- Îmbinarea activităților ludice cu obiectivele educative, pentru a asigura transferul de la joc la învățarea formală.
- Utilizarea de metode activ-participative pentru stimularea vorbirii și a comunicării orale.
- Observarea și evaluarea inițială și finală a dezvoltării lingvistice, pentru a identifica progrese și niveluri de dificultate adecvate.
Sarcini didactice recomandate
- Jocuri de recunoaștere a sunetelor și a silabelor din cuvinte, cu focus pe sunetele finale și cele din interiorul cuvintelor.
- Activități de formare a propozițiilor simple despre obiecte familiare, personaje din povești și aspecte ale vieții sociale.
- Exerciții de identificare a sensului cuvintelor în contexte uzuale din situațiile de învățare.
- Învățarea noțiunilor grammaticale de bază prin jocuri structurate cu reguli clare și pași de realizare.
- Crearea de contexte pentru prezentarea/însușirea de cuvinte noi, în contexte adecvate, prin bine-cunoscute prietenii de joacă.

Legături cu literatura andragogică și educațională
Textul face referire la Jean Chateau - „Cine spune joc spune totodată efort și libertate, o educație prin joc trebuie să fie o sursă atât de efort fizic, cât și de bucurie morală. Jocul didactic trebuie gândit în vederea dezvoltării intelectuale a copilului, a grupului de copii, prin împletirea cu strictețe a elementului instructiv educativ cu activitatea de joc. Chateau, Jean (1972). Copilul și jocul. Șchiopu, Ursula (2001). Psihologia vârstelor. Claparede, Eduard (1975). Pedagogia copilului și pedagogia experimentală.
Organizarea jocurilor didactice este fundamentată de idei despre potențialul ludic și dezvoltarea deprinderilor de comunicare în cadrul grupelor de vârstă preșcolară, în grădiniță, unde jocul didactic își găsește cea mai mare utilitate. Prin joc, copilul poate trece de la jocul oarecare la jocul bine structurat, iar educația prin joc trebuie să îmbine efortul fizic cu bucuria morală, pentru a stimula învățarea și interacțiunea socială.
Educarea limbajului "Jocul silabelor" (joc didactic)
Observații metodologice pentru practică
Este esențial să adaptăm complexitatea jocurilor la grupa de vârstă: mică, mijlocie, mare, pentru a asigura provocări adecvate și progres vizibil în deprinderile lingvistice ale copiilor. Alegerea jocurilor trebuie să țină cont de nivelul de dezvoltare al copilului, iar obiectivele de învățare să fie realizate prin activități atractive, interactive și tematice.
Rezumatul practicărilor în grădiniță
La preșcolari, jocul didactic ocupă o pondere mare în programul zilnic, acoperind toate domeniile de activitate și segmentele educaționale deschise în grădiniță. Prin joc se dezvoltă pronunția, vocabularul, noțiunile, și se formează bazele citirii și scrierii în anii următori. Educatorii trebuie să-și folosească imaginația pentru a selecta jocuri didactice care să stimuleze plăcerea, deprinderea, abilitatea și eficiența într-un cadru sigur și coerent.
| Obiectiv educațional | Sarcini didactice recomandate | Indicatori de evaluare |
|---|---|---|
| Dezvoltarea fonemică | Jocuri de recunoaștere a sunetelor, sunete finale, sunete interioare | Progres în pronunție, identificarea corectă a sunetelor |
| Comprensiune verbală | Construirea propozițiilor simple despre obiecte și personaje | Utilizarea corectă a cuvintelor în contexte |
| Noțiuni gramaticale de bază | Activități structurate cu reguli clare | Însușire graduală a construcțiilor corecte |
tags: #exemple #de #sarcini #didactice #pentru #educarea
Postări populare:
- Ghid pentru alimentația gravidelor cu Rh negativ
- Ghid complet despre etrierii pentru masa ginecologică
- Proiectul de modernizare al Maternității nr. 1 Craiova: ce presupune și cu cine se lucrează
- Cele mai eficiente creme pentru fermitatea pielii pe abdomen
- Ghid detaliat pentru schimbarea scutecelor la bebelușul de 9 luni