Noua opţiune face parte din procesul de extindere a controlului parental în aplicaţia Messenger Kids pentru copiii sub 13 ani. Puteţi analiza cu cine interacţionează copiii dumneavoastră şi puteţi consulta istoricul chat-ului lor (…) În plus, veţi avea acces la cele mai recente videoclipuri şi fotografii pe care copiii dumneavoastră le-au trimis sau le-au primit şi puteţi elimina conţinutul, dacă este necesar. Reînnoirea aplicaţiei vă oferă, de asemenea, opţiunea de a vedea o listă de dispozitive la care copiii dumneavoastră sunt conectaţi şi de a deconecta conturile de la distanţă. În plus, „descărcarea va include o listă a contactelor copilului, precum şi mesajele, imaginile şi videoclipurile trimise şi primite”.
Potrivit Eset, Messenger Kids este destinat copiilor sub 13 ani, ca o alternativă de mediu controlat la aplicaţia principală Messenger a reţelei sociale. Nou-născuţii sunt atât de îndrăgiţi pe reţelele de socializare încât fotografiile cu ei adună chiar şi milioane de like-uri. Părinții postează poze cu copiii lor pe rețelele de socializare. Este o decizie care merită like-uri sau dislike-uri? Copiii nu au, însă, prea multe de spus în această privinţă. În unele cazuri sunt prea mici ca să înţeleagă despre ce este vorba. Fotografiile cu animale, peisaje şi copii primesc cele mai multe like-uri pe reţelele de socializare.
Mădălina Avrămescu spune: „Eu cred că trebuie să păstrăm un echilibru în a posta şi, mai mult decât atât, să avem grijă ce postăm. Eu nu postez fotografii cu bebe dezbrăcat, nu-mi dau share location sau check-in-uri, să se ştie unde sunt.” În aceeaşi situaţie cu Mădălina sunt milioane de alţi părinţi din România. Nu toţi sunt, însă, la fel de atenţi la calitatea fotografiilor pe care le postează sau la detaliile pe care le împărtăşesc cu prietenii virtuali.
„În momentul în care eu ca părinte am postat pe internet un filmuleţ sau o imagine cu copilul meu, în acel moment viaţa copilului meu devine oarecum publică. Sigur că este normal şi firesc să dorim să împărtăşim cu ceilalţi momentele importante din viaţa noastră, dar atunci când o facem într-un mod excesiv şi neselectiv devine o problemă”, spune Monica Bolocan, psiholog.
Nevoia compulsivă a părinţilor de a posta fotografii cu copiii lor pe reţelele de socializare s-a transformat într-un adevărat fenomen în Statele Unite ale Americii. Specialiştii internaţionali l-au numit „Sharenting”. Nu mai suntem atenţi la ce se întâmplă în realitate. Viaţa noastră de familie se mută în mediul virtual, dar le dăm şi un exemplu prost copiilor. Ce înţeleg copiii? Un moment este important atâta timp cât este comunicat pe reţelele sociale şi strânge foarte multe like-uri sau share-uri?
„Atâta timp cât copilul tău nu-şi dă acceptul să apare pe social media, indiferent ce vârstă are, trebuie să fii un pic limitat în a pune poze cu el, aşa cum ai chef şi când ai chef, pentru că s-ar putea ca, la un moment dat, să te trezeşti că lui nu-i convine treaba asta”, explică Alex Negrea, specialist Social Media.
Unul dintre cele mai mari riscuri la care sunt supuşi copiii în mediul virtual este legat de faptul că fotografiile pot fi preluate de oricine. Potrivit unei companii de securitate online, peste 500 de imagini cu minori sunt vândute online la fiecare 60 de secunde. „Orice poză pe care o pui pe internet poate ajunge foarte uşor în calculatorul unei persoane care nu are intenţii foarte bune. Dacă poţi să-ţi asumi chestia asta ca părinte, e ok. Când pun orice fel de material pe internet posibilitatea ca cineva să-i facă un print screen şi s-o salveze în calculator este foarte mare. Înseamnă că indiferent ce vei face după aceea... materialul o să rămână acolo şi nu o să ai cum să intervi pe cale legală pentru că tu le-ai pus pe internet”, mai spune Alex Negrea.
Potrivit unui studiu Salvaţi Copiii, din cele 1,8 milioane de imagini încărcate zilnic pe internet, 720.000 prezintă copii în ipostaze mai puţin decente. Cifra ar putea fi, însă, mult mai mică dacă părinţii s-ar documenta mai mult în privinţa setărilor de confidenţialitate. „În momentul în care copilul tău ştie mai multe decât tine în absolut orice domeniu, e o problemă! La noi există tendinţa de a lăuda copilul. Vai, uite ce se pricepe la calculator, mai bine decât mine! Asta e o problemă. Situaţia trebuie să fie invers. Peste 50% dintre ei au vârste cuprinse între 25 şi 65 de ani, sunt căsătoriţi sau într-o relaţie şi recunosc că folosesc reţelele de social media ca sursă de informare şi, în unele cazuri, pentru a păstra o bună comunicare cu proprii copii. Gest care îi poate afecta micuţului dezvoltarea psihologică? susţin cercetătorii de la Universitatea din California. De câte ori ţi s-a întâmplat să fii cu telefonul într-o mână şi cu bebeluşul în cealaltă? Sau să îţi instalezi bebeluşul confortabil în căruţor sau în port-bebe pentru a putea trimite mesaje pe telefon? Trebuie să recunoaştem că multe mămici se regăsesc în situaţii similare. Psihologii spun însă că activităţile de acest gen trebuie limitate pe cât posibil atunci când bebeluşul este în preajmă. De data aceasta, atenţia oamenilor de ştiinţă s-a îndreptat nu asupra undelor electromagnetice amise de telefoanele mobile, ci în privinţa comportamentului pe termen lung al copilului. Potrivit unui recent studiu realizat la Universitatea din California, lipsa de atenţie din partea mamei poate avea consecinţe importante asupra dezvoltării personalităţii copilului, potrivit topsante.com. Dr. Tallie Z. Baram, principalul autor al studiului publicat în revista de specialitate Translational Psychiatry, explică următoarele: „Copilul are nevoie de ritualuri pentru a se dezvolta: să fie ţinut în braţe în acelaşi fel, să fie hrănit la ore fixe, să aibă o legătură exclusivă cu mama şi cu tatăl său, o jucărie preferată... Cel mai mic element perturbator poate avea consecinţe pe termen lung”. Un copil care se simte neglijat poate dezvolta comportamente la risc în adolescenţă (fumat, consum de alcool...) sau chiar predispoziţie pentru anxietate şi depresie. „În general, copilul este mai sensibil la unele evenimente de viaţă pentru că nu a beneficiat de o structură emoţională suficient de solidă”, adaugă specialistul. Psihologii încurajează ambii părinţi să creeze mici momente de intimitate cu bebeluşul, în care atenţia să-i fie acordată exclusiv: la ora mesei, la băiţă sau înainte de culcare. Sunt gesturi simple prin care bebeluşul simte că este iubit. Studii precedente au arătat faptul că atenţia exclusivă şi gesturile de tandreţe au un rol important în dezvoltarea creierului la copii, în special în primele şase luni. Psihologul Bogdana Bursuc spune că experienţele iniţiale ale bebeluşilor sunt cele care modelează sistemul nervos. Neglijarea copilului, ignorarea nevoilor sale şi a plânsetelor, evitarea oricărei forme de atasament sunt acţiuni cu efecte serioase şi permanente asupra creierului. S-a observat în cadrul unor studii prin imagistică cerebrală că neglijarea poate lăsa un gol în zona responsabilă cu controlul emoţiilor, formarea de relaţii cu ceilalţi şi chiar capacitatea de a simţi plăcere.
