Apropierea momentului aducerii pe lume a bebelușului te pune în fața alegerii dintre nașterea naturală, dacă este posibil, sau cezariană, dacă situația o impune. O informare corectă te poate ajuta să depășești mai bine fiecare situație. Decizia de a naște prin cezariană este luată prin consultare cu medicul curant, în baza informațiilor medicale disponibile. Potrivit statisticilor, aproape 9 din 10 femei își aduc pe lume bebelușii prin cezariană, o pondere mare în Uniunea Europeană.
Nastere naturală sau cezariană: situații medicale ce impun nașterea chirurgicală
În funcție de particularitățile fiecărei sarcini, există cazuri care impun apelarea la cezariană, în locul unei nașteri naturale. Este cazul sarcinilor gemelare sau multiple, precum și al mamei cu o afecțiune medicală (diabet, hipertensiune arterială). Cezariana poate fi necesară atunci când mama suferă de o infecție care ar putea fi transmisă copilului în timpul nașterii (de ex., HIV sau herpes genital). Alte probleme care necesită cezariană în locul nașterii naturale includ: probleme cu placenta; copil foarte mare în bazin mic; copil poziționat cu capul în sus sau nesuportarea încercărilor de a-l poziționa; travaliul prea lent, cu riscul de a nu primi suficient oxigen.
Avantajele nașterii cezariene
În primul rând, nașterea prin cezariană poate fi programată, știi exact când și unde se va naște copilul, ceea ce poate reduce grija declanării travaliului. În cazul în care există o indicație medicală, cezariană poate reprezenta o soluție potrivită chiar și dacă ai avut o naștere vaginală anterioară complicată. În rest, specialiștii avertizează că nu există prea multe avantaje dacă naști prin cezariană.
Riscurile și dezavantajele cezarianei
Deși operația este, în general, sigură și poate fi salvatoare, prezintă riscuri semnificative: este o intervenție chirurgicală majoră ce implică deschiderea abdomenului pentru a extrage copilul. Există un risc mai mare de complicații în sarcinile viitoare, cum ar fi anomaliile placentare sau ruptura uterină. Studiile arată că femeile au de trei ori mai multe sanse de a muri în timpul unei nașteri prin cezariană față de nașterea vaginală, în principal din cauza cheagurilor de sânge, infecțiilor și a complicațiilor date de anestezie. De asemenea, bebelușii născuți prin cezariană pot avea probleme de respirație la naștere și riscuri asociate în copilărie, cum ar fi astmul sau risc mai mare de obezitate și diabet de tip 2 în copilărie/viitor.
Avantajele nașterii naturale
Nasterea naturală, pe cale vaginală, aduce beneficii semnificative atât pentru mamă, cât și pentru copil. Pentru mamă: recuperare mai rapidă, internare mai scurtă, necesar mai mic de analgezice, posibilitatea interacțiunii cu bebelușul imediat după naștere și alăptarea imediată. Pentru bebeluș: expunere mai rapidă la lichidele din plămâni, imunitate în dezvoltare și contactul direct piele-pe-piele, ceea ce potențează atașamentul și începe procesul de alăptare. De asemenea, diminuarea riscului de complicații în viitoarele sarcini este un avantaj indirect al nașterii vaginale.
De ce să alegi nașterea naturală?
Nasterea vaginală poate fi aleasă și din motive practice: controlul mai mare asupra travaliului, evitarea efectelor adverse ale analgesicelor utilizate în timpul travaliului, menținerea unei dinamici naturale a procesului. Datorită acestor factori, nașterea naturală este în mod tradițional încurajată atunci când nu există contraindicațiimedicale.
Cand nu este indicată nașterea naturală?
Nu toate sarcinile pot naște natural. Factori precum vârsta materna peste 35 de ani, sarcini multiple, cezariană efectuată în ultimii doi ani, consum de alcool sau droguri, diabet maternal, complicații ale dezvoltării placentei sau tulburări de coagulare pot contraindica nașterea naturală. De asemenea, dacă travaliul nu progresează sau dacă există risc de deces sau de afectare a bebelușului, cezariană poate fi indicată.
Riscile nasterii naturale
Nasterea vaginală implică riscuri comune precum durerea, hemoragiile, eventuale lacerații sau rupturi ale planșeului pelvin, riscul de incontinență urinară sau prolaps. În cazuri de travaliu prelungit sau copil cu greutate mare, pot apărea dificultăți de naștere, necesitând intervenții (epiziotomie, forțeps sau vacuum). Monitorizarea atentă postnatale este esențială pentru detectarea complicațiilor hemoragice sau a altor situații, precum hypotensiune sau febră.
Travaliul și nașterea naturală: etape și ce se întâmplă
Nașterea naturală poate fi împărțită în trei etape: travaliul, nașterea propriu-zisă și eliberarea placentei. Travaliul poate începe după săptămâna 38 și poate dura de la câteva ore la peste 20 de ore în cazul primei nașteri, cu variații în funcție de fiecare femeie. În faza latentă, colul uterin se dilată aproximativ 4 cm, apoi în faza activă dilatația crește până la 8 cm, cu contractii mai intense. Expulzia sau nașterea începe când colul este aproape complet dilatat (aproximativ 10 cm), iar bebe este expulzat prin canalul de naștere. A urmat eliberarea placentei, care poate dura până la 30 de minute, cu momente de contracții după naștere. Începe la scurt timp după naștere și se finalizează prin expulzia placentei și membranelor, urmate de o evaluare ginecologică a colului, vaginului și perineului.
Nasterea naturală cu epidurală
Nasterea cu epidurală constă în anestezierea zonei pelvinei printr-un cateter lombar, permițând mamei să simtă contracțiile, dar nu durerea asociată lor. Epiderala poate accelera travaliul prin relaxarea mamei, iar în unele cazuri poate fi administrată oxitocină pentru a stimula travaliul.
Pregătirea pentru nașterea naturală
Pregătirea pentru naștere este crucială pentru înțelegerea a ceea ce urmează. Dr. Oana Dumitrescu și alți specialiști recomandă informarea, participarea la cursuri de pregătire, alegerea unei maternități adecvate, comunicarea cu medicul curant și stabilirea unui plan de naștere. În plus, este util să ai un bagaj pregătit pentru maternitate: actul de identitate, dosar medical, lenjerie comodă, pijama, papuci, prosop, obiecte de igienă, absorbante, scutece pentru copil, cremă pentru sâni etc.
Etapele unei nașteri naturale: travaliul, nașterea și eliminarea placentei
Travaliul are trei faze principale: timpuriu, activ și tranzitie. În timpul travaliului timpuriu, dilatarea este graduală, cu contracții mai puțin intense. Travaliul activ implică contractii mai puternice cu intervale de aproximativ 3 minute. În faza de tranziție, colul se află pe pragul dilatării de 10 cm. Nașterea propriu-zisă se realizează prin împingere sub ghidajul medicului, iar capul copilului este primul contact cu mediul extern. După expulzia bebelușului, se face eliminarea placentei, cu monitorizarea atentă a lichidelor postnatale. Imediat după naștere, se poate practica alăptarea la sân, care stimulează contractia uterului și încetarea hemoragiei.
Tipuri de naștere vaginală
Există naștere vaginală spontană, indusă și asistată. Nașterea vaginală spontană se produce în mod natural; cea indusă este declanșată cu ajutorul medicamentelor sau altor tehnici; nașterea vaginală asistată implică utilizarea forcepsului sau a unui dispozitiv de vacuum pentru a ajuta ieșirea copilului. Atât nașterea vaginală spontană, cât și cea indusă pot fi asistate.
Reluarea activităților după naștere
Recuperarea după naștere vaginală este, în general, mai rapidă: aproximativ 6 săptămâni, în timp ce recuperarea după cezariană poate dura 3-4 luni. Indiferent de modalitatea nașterii, sprijinul echipei medicale, monitorizarea stării de sănătate și susținerea emoțională sunt esențiale în perioada postnatale.
Note despre recomandări, pregătire și suport
Este esențial să discuți cu medicul despre temeri, să participi la cursuri de pregătire, să revizuiești politica unității medicale privind accesul partenerului/moasei în sala de nașteri și să ai un plan de naștere adaptat nevoilor tale. Participarea la consiliere în alăptare, implicarea unui moașe de încredere și sprijinul familiei pot face diferența în experiența nașterii.
Ce este anestezia epidurală ?
În concluzie, alegerea între nașterea naturală și cezariană este influențată de starea de sănătate a mamei și a copilului, de posibilele complicații, de preferințele personale și de recomandările medicului. Toate tipurile de naștere au avantaje și riscuri, iar obiectivul comun este nașterea în siguranță, cu un bebeluș sănătos și mamă în stare bună.
Informativ: O naștere naturală poate implica o perioadă de spitalizare mai scurtă, o recuperare mai rapidă și posibilitatea alăptării imediat după naștere, în timp ce cezariană poate oferi o soluție sigură în cazuri medicale specifice, dar cu riscuri sporite atât pentru mamă, cât și pentru bebeluș.
Nasterea naturală se realizează pe cale vaginală, fiind un proces natural, iar nașterea prin cezariană implică deschiderea abdomenului pentru a extrage copilul. Moașa este adesea partenerul cheie în timpul nașterii, oferind suport emoțional și informațional, în timp ce medicul monitorizează starea mamei și a copilului și gestionează eventualele complicații.
tags: #fememei #gravide #care #nasc #si #sunt