Am primit de dimineață rezultatul unui studiu condus de colegii de la Institutul Național pentru Dezvoltarea Mamei și Copilului alături de INSP și Universitatea Carol Davila și, citind toate acele date, realizăm cât de mare este problema și cât de multe lucruri avem de făcut. Am găsit faptul că 10% din totalul nașterilor aparțin mamelor adolescente. Numărul lor- 16.000 este mare chiar și pentru anul 2021. Consecințele sunt reprezentate și de un număr foarte mare de avorturi- peste 4000. Vedem și un număr crescut de nașteri premature dar și o frecvența mare a comorbidităților și a complicațiilor sarcinii, alături de rate mari ale abandonului școlar - pentru că o mamă tânără nu va mai avea disponibilitatea să urmeze cursurile școlare- și o rată mare de abandon a copiilor în maternități.
Studiul UNICEF arată că în România procentul mamelor adolescente a înregistrat în ultimii ani o fluctuaţie de aproximativ 10% (Institutul Naţional de Statistică, 2017). În 2018, 18.631 de adolescente au devenit mame. Conform datelor Institutului Naţional de Statistică, în anul 2018, în România au devenit mame 727 de adolescente sub 15 ani şi 18.753 între 15-19 ani. Conform surselor citate, se remarcă o creștere cu 11% a numărului de sarcini la vârste sub 15 ani în regiunea Nord-Vest şi regiunea Nord-Est. În ceea ce privește repartiția pe județe, în 2018, cele mai mari cifre privind natalitatea la adolescentele sub 15 ani (județe cu peste 23 de nașteri/an) au fost înregistrate, în ordine descrescătoare, în următoarele județe: Mureș, Brașov, Dolj, Argeș, Timiș, Bihor, Bacău, Olt, Constanța, Galați și Sibiu.
În 2019, numărul cel mai mare de cazuri a fost în județul Mureș (69 de sarcini), urmat de Dolj (47 de sarcini), Brașov (40 de sarcini), Bihor (38 de sarcini), Bacău (31 de sarcini), Constanța (26 de sarcini), Dâmbovița (23 de sarcini) și Satu Mare (23 de sarcini). În ceea ce privește sarcina la adolescentele cu vârste între 15-19 ani, potrivit situației din 2018, cifrele cele mai mari sunt în județele Mureș (883 de sarcini), Dolj (833 de sarcini), Iași (818 sarcini), Brașov (761 de sarcini), Bacău (676 de sarcini), Bihor (673 de sarcini), Constanța (664 de sarcini), Suceava (575 de sarcini), Prahova (532 de sarcini) și Municipiul București (525 de sarcini).
Specialiștii citați în raportul UNICEF arată că sarcinile în cazul mamelor de peste 15 ani ar putea fi prevenite prin educație și programe de planificare familială adaptate cadrului socio-cultural în care trăiesc aceste adolescente. Este necesară și reorganizarea serviciilor de planificare familială cu inițierea unor servicii prietenoase pentru adolescenți și tineri și identificarea posibilităților de a reface rețeaua de cabinete de planificare familială/servicii de sănătate a reproducerii. Este interesant că, la nivelul Uniunii Europene, natalitatea mai mare în rândul fetelor adolescente nu caracterizează neapărat țările în curs de dezvoltare. De exemplu, până la aderarea României și Bulgariei la UE, Regatul Unit a ocupat primul loc în UE în ceea ce privește rata natalității vii în rândul adolescenților cu vârste între 15-19 ani, având în 2006 o rată de 26,5 nașteri la 1.000 de adolescente, comparativ cu media europeană de 15 nașteri la 1.000 de adolescente (Office for National Statistics, 2014; Lawlor & Shaw, 2004).
Sectorul în care sarcina și nașterea la adolescente este cel mai vizibil este cel sanitar, cu toate că acesta are responsabilități limitate în prevenirea sarcinilor în rândul adolescentelor. Țările care au implementat programe de prevenire s-au bazat pe educația formală desfășurată în școli. În literatură, sunt menționate și programe care se adresează părinților copiilor adolescenți și vizează comunicarea mai bună între aceștia. În România, de cel puțin 20 de ani au fost create o serie de instituții noi la nivelul comunităților locale, care ar putea fi implicate mult mai direct în prevenirea sarcinilor și nașterilor la adolescente, arată autorii studiului. Este vorba despre asistenții medicali și sociali comunitari, mediatori sanitari și școlari.
Sarcinile neplanificate sunt întotdeauna pline de provocări, dar pot fi chiar extrem de dificile, mai ales în cazul în care părinții sunt adolescenți. Din 2010, suntem pe primul loc în Europa, cu cel mai mare procent, de 10,6%, de mame mai tinere de 20 de ani. Să spunem că Elveția are cel mai mic procent de astfel de cazuri, 1,1%? Sau că, anul acesta, Ziua Mondială a Populației se concentrează asupra sarcinii la adolescente? Explicabil. Vecinii din Ungaria stau mai bine decât noi, cu 5% din sarcini apărând la adolescente, la fel și Letonia, Malta, Marea Britanie și Slovacia. Copiii care fac copii sunt în jur de 16 milioane pe an, 90% dintre aceste fete fiind căsătorite, iar statistica pentru avorturi indică 3,2 milioane.
În cei patru ani de referinţă, 90227 de tinere cu vârste de maximum 19 ani au devenit mame, potrivit unui document oficial ce include date furnizate de cele două instituţii. Ocupăm locul I în Europa la mame adolescente. Care este cauza? Din punctul nostru de vedere, trebuie să aflăm dacă aceste tinere mame provin din mediul urban sau din mediul rural. Acesta este un factor deosebit de important, pentru că societatea românească încă este tradiționalistă, ghidându-se după normele și cutumele transgenerațional, mai ales în mediul rural. De asemenea, studiul nu specifică dacă sarcinile respective sunt sarcini dorite sau nu, pentru că, având în vedere faptul că tinerele respective sunt în proporție de 90% căsătorite, putem presupune că a avea un copil la scurt timp după actul căsătoriei ține de normalitatea cutumiară a poporului nostru.
Factorii precum abuzul sexual, consumul de tutun, alcool sau droguri, dar și sărăcia sunt deseori elemente ale portretului mamei adolescente. Stima de sine este un factor care le determină pe unele tinere să se arunce în brațele băieților și bărbaților. Vulnerabilitatea crescută a fetelor care nu au încredere în ele sau care suferă de depresie le poate face victimele acelora care nu urmăresc decât să le seducă pentru a profita de ele. Sunt și tinere care aleg deliberat să rămână însărcinate pentru a se simți iubite de cineva sau pentru a-l forța astfel pe tatăl copilului să se căsătorescă ori pentru că își doresc să intre în lumea adulților și consideră că aceasta este o metodă, spun reprezentanți ai organizației Family Planning Plus.
Fetele care ajung gravide de la o vârstă fragedă se pot confrunta cu probleme care le afectează atât sănătatea fizică şi psihică, cât şi pe plan social, financiar şi educaţional. Adolescentele însărcinate au mai multe șanse să dezvolte complicații în timpul sarcinii sau la naștere, arată Academia Americană de Psihiatrie pentru Copii și Adolescenți (AACAP). Una dintre probleme este faptul că ele nu apelează la ajutor medical specializat în timpul perioadei de sarcină. Acest lucru poate conduce la obiceiuri greșite de nutriție, dar și la consumul de substanțe nocive, precum alcool, tutun sau droguri. Mai mult, tinerele însărcinate sunt expuse riscului de a dezvolta hipertensiune indusă de sarcină, dar și preeclampsie. Din punct de vedere psihologic, mamele adolescente comportă un risc mai mare de a dezvolta depresie postnatală. Din nefericire, în multe cazuri, bebelușii mamelor foarte tinere ajung să fie neglijați și abuzați.
La o vârstă fragedă, adolescenta nu este suficient de matură pentru a putea îngriji un copil așa cum se cuvine. În aceste condiții, dacă nu beneficiază de ajutor din partea părinților, al tatălui și al familiei acestuia sau de la instituții specializate, comportamentul mamei ar putea pune în pericol viața bebelușului. Psihiatrul american Phil McGraw recomandă informarea tinerilor cu privire la ceea ce înseamnă viața sexuală și ceea ce implică aceasta. Mai mult, el este de părere că prieteniile romantice de la vârste fragede nu ar trebui încurajate, iar părinții fetelor ar trebui să fie foarte atenți în cazul în care acestea se întâlnesc cu băieți mult mai în vârstă decât ele.
Educația sexuală din perspectivă creștină | Reportaj Alfa Omega TV
Tinerii trebuie încurajați să își deschidă perspective cât mai largi spre viitor, să privească cu ochi critici realitatea din jurul lor și să aprecieze mai mult latura educațională. Haideți să ne imaginăm următoarea situație. Plecați undeva și pe drum găsiți pe neașteptate o piatră prețioasă mare și strălucitoare. Vă spuneți: „Ce noroc, o adevărată bogăție! Nici nu pot să îmi dau seama cât de scumpă este!“ Dar e foarte greu să o purtați. Iar însoțitorii dumneavoastră vă sfătuiesc să o abandonați, argumentând: „Dar cum o s-o târâi? Cum o să mergi cu ea prin discotecă? Cum să trăiești cu povara asta?“ Poate că e pe acolo și un băiat care se teme să ia asupra lui greutatea și să vă ajute, și de aceea o ia la fugă. Dar, spuneți-mi, pot acestea să fie un motiv să aruncați piatra cea prețioasă?
Fundația Baylor Marea Neagră: studiu privind stigmatizarea și discriminarea pacienților cu HIV.
România este țara cu cele mai multe mame adolescente din Europa. Situație revoltătoare într-o comună din Maramureș. 50 de minore ar fi însărcinate, iar unele dintre ele ar avea sub 12 ani. Doar trei dintre fete ar mai frecventa școala. Cazul, relatat de Antena 3 CNN, a fost descoperit nu de autorități, ci de presă. Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Maramureș a recunoscut că nu avea cunoștință despre amploarea fenomenului. Cele 50 de minore gravide sunt într-o comunitate de romi, iar autoritățile spun că fetele vor începe imediat programe de consiliere, iar dacă este nevoie, minorele vor fi luate în plasament.
Să lăsăm copiii să fie copii. Această realitate este una cutremurătoare. Nu este doar o știre șocantă - este o criză socială, educațională și morală, care arată eșecul mai multor niveluri de responsabilitate din societatea românească. Care este principalul nostru rol, ca adulți - părinți, profesori, consilieri, tutori? Să le oferim copiilor un mediu sigur în care să crească și să le oferim șansa de a fi sănătoși și fericiți.
Educația sexuală nu îi învață pe copii cum să întrețină relaxii sexuale, ci le arată cum ar trebui să procedeze atunci când organismul lor în dezvoltare hormonală le dă semnale de natură sexuală. Copiii noștri de 11-12 ani, aflați la granița pubertății, vor începe să se dezvolte hormonal prin apariția menstruației, creșterea sânilor, apariția părului în anumite zone ale corpului, primelor erecții, atracției față de fete sau băieți. În loc să ne temem că citesc lucruri pe internet, că experimentează pe ascuns, că învață unii de la alții, educația sexuală în școală ne permite să menținem controlul asupra a ceea ce copiii noștri învață despre contactul sexual, despre protecție, despre sarcină, atrag atenția cei de la Salvați Copiii România.
1 din 3 mame minore din România a rămas însărcinată în jurul vârstei de 15 ani. 1 din 3 fete care în prezent este mamă sau gravidă minoră, a rămas însărcinată pentru prima dată în jurul vârstei de 15 ani sau mai puțin, arată datele unui studiu realizat în 2024 de Salvați Copiii România. Numai în 2022, 746 de nașteri au fost înregistrate la fete cu vârsta între 10 și 14 ani, alte 1.286 de nașteri fiind la mame care aveau 15 ani. Aproape jumătate (45%) dintre nașterile din mame sub 15 ani din statele Uniunii Europene provin din România, unde unu din zece nou-născuți are o mamă adolescentă. În total, din 2018 până în 2022, România a înregistrat 40.916 nașteri din mame sub 18 ani, dintre care 3.696 au fost la mame care încă nu împliniseră 15 ani.
Salvați Copiii propune: Introducerea Educației pentru sănătate ca disciplină obligatorie încă din învățământul preșcolar, adaptarea programelor la vârsta copiilor, includerea sănătății reproducerii, prevenirea violenței și abuzului, egalitatea de gen, nutriție și educație digitală, formarea continuă a cadrelor didactice și integrarea specialiștilor din sănătate și psihologie în procesul educațional, implicarea activă a părinților și comunității.
Maria, o mamă la 15 ani, povestește cum sprijinul integrat a permis continuarea studiilor și creșterea copilului în siguranță. Rezultatele includ creșterea înscrierilor la medicul de familie, accesul la consultații prenatale, vaccinarea copiilor la 99-100%, și îmbunătățirea cunoștințelor despre sănătate în rândul adolescentelor. Educația sexuală comprehensivă este văzută ca o măsură esențială pentru protecția copiilor și reducerea vulnerabilităților sociale și economice.
Educația sexuală în România nu ar trebui să lipsească din planul de învățământ, iar dreptul copiilor la protecție și educație trebuie să primeze peste obstacole politice. Consiliul Național al Elevilor solicită introducerea educației sexuale ca materie obligatorie, iar ONG-urile subliniază necesitatea intervențiilor integrate la nivel comunitar, inclusiv cabinete mobile, sprijin psihologic și resurse pentru familii vulnerabile.
Înregistrări statistice suplimentare arată că, în 2024, din 143.637 de nașteri, 13.018 provin de la adolescente între 15 și 19 ani, iar 601 sunt mame sub 15 ani. Județele cu cele mai multe nașteri sub 15 ani sunt Mureș, Bacău, Bihor, iar în grupa sub 19 ani topul include Mureș, Brașov, Dolj, Bihor și Constanța. Bucureștiul ocupă locul 14 cu 351 de nașteri ale adolescentei.
Campaniile de educație sexuală trebuie să înceapă de la grădiniță, iar programele să includă sănătatea reproducerii, prevenirea violenței, nutriția, educația digitală și consimțământul. Este necesară și reformarea cadrului legal pentru a facilita accesul la educație și servicii de sănătate reproducerii, în special în zonele rurale și vulnerabile. Intervențiile integrate în comunități, caravane medicale și aplicații digitale pot spori accesul la informații și servicii, reducând ratele de sarcini timpurii și abandonul școlar.
tags: #fetite #mici #de #11 #ani #sunt
Postări populare:
- recomandări pentru femeile însărcinate la început de drum
- Cum afectează Schimbarea perioadei fiscale TVA depunerea declaratiilor si regimurile aplicabile
- Restituire în natură și măsuri reparatorii conform Legii nr. 10/2001: pași esențiali
- Ghid practic pentru parinti activi: combinatii alimentare sanatoase pentru copii cu digestie sensibila
- Imigrarea și avortul în mandatul lui Biden: analiza alegerilor SUA