Micromediul complex din punct de vedere biochimic, care se schimba pe masura ce sarcina va progresa, poarta denumirea de lichid amniotic. Acest mediu fluid inconjoara initial embrionul, iar apoi fatul in timpul dezvoltarii, avand o multitudine de functii vitale. De exemplu, reprezinta o bariera fizica, cu rol in protejarea fatului (in cazul unui eventual traumatism initiat la nivelul abdomenului). De asemenea, protejeaza si cordonul ombilical, intrucat actioneaza drept un amortizor intre fat si cordonul ombilical, reducand astfel riscul de compresie. Fluidul care se gaseste in interiorul sacului amniotic poarta denumirea de lichid amniotic. In el se gasesc nutrienti, factori de crestere, substante antimicrobiene si multe altele, care asigura, in cele din urma, dezvoltarea si cresterea fatului, si in acelasi timp permit evaluarea clinica atat a starii sarcinii, cat si a eventualelor patologii fetale.

In gestatia timpurie, plasma reprezinta sursa de lichid amniotic. In timpul perioadei embrionare, lichidul amniotic deriva mai ales din factori materni, cum ar fi apa din ser, lichidul celomic, lichidul din cavitatea amniotica. Ulterior, cantitatea de lichid amniotic ramane relativ aceeasi, pana aproape de momentul nasterii, si apoi incepe sa scada. Pana in saptamana a 42-a de sarcina, volumul de lichid amniotic scade la aproximativ 400 de mL. Femibion 1 este un supliment alimentar recomandat de la planificarea conceptiei pana la sfarsitul primului trimestru de sarcina. Biochimia lichidului amniotic se schimba odata cu progresia sarcinii. In prima instanta, in acest lichid amniotic se gaseste, in proportie de 98-99%, apa provenita de la mama. Treptat, apa este inlocuita cu urina bebelusului.

In micromediul lichid amniotic se gasesc factori de crestere solubili care asigura dezvoltarea si cresterea normala a organelor fetale, cum ar fi sistemul musculo-scheletic, gastrointestinal, cel pulmonar. Datorita proprietatilor sale antibacteriene inerente, asigurate de imunoglobulinele de provenienta materna, protejeaza fatul de agentii infectiosi. Compusii biochimici gasiti in lichid amniotic sunt interschimbati intre mama si fat. Femibion 2 este supliment alimentar care se administreaza din al doilea trimestru de sarcina si pana la sfarsitul perioadei de alaptare. Valoarea cantitatii de lichid amniotic se certifica prin indicele de lichid amniotic (ILA), o metoda standardizata de a evalua suficienta cantitatii de lichid amniotic in timpul sarcinii.

Acest indice, in esenta, este masurat la femeile insarcinate care au cel putin 24 de saptamani de sarcina, insa cu sarcina unica. Metoda buzunarului vertical maxim pentru a masura indicele de lichid amniotic se foloseste in special in sarcinile mai mici de 24 de saptamani sau in cele gemelare. Valorile normale variaza semnificativ de la o femeie insarcinata la alta. Cresterea indicelui peste valoarea de 24 sau 8 centimetri se numeste polihidromatoza. Polihidromatoza poate duce la supradistensia uterului, ceea ce creste riscul de contractii aparute prematur si nastere prematura. De asemenea, exista si risc de ruptura prematura a membranelor, inainte de debutul travaliului. Supradistenia uterului reprezinta un factor de risc al hemoragiei postpartum.

Olihidromatoza defineste situatia in care indicele masurat este fie sub 5 centimetri (prin prima tehnica), fie sub 2 centimetri (prin a doua tehnica, masurarea buzunarului vertical maxim). Cam 4% din totalul sarcinilor se prezinta cu olihidromatoza. In mod normal, nivelul lichidului scade odata cu apropierea termenului. Copilul creste si se dezvolta in uter intr-un sac amniotic ce contine lichidul amniotic, un lichid transparent si complet steril. Lichidul amniotic joaca un rol foarte important in evolutia sarcinii, excesul sau lipsa unei cantitati suficiente de lichid amniotic, reprezentand un risc atat pentru mama, cat si pentru copil.

Inca din primele saptamani de sarcina, cavitatea amniotica este umpluta cu lichid amniotic. Volumul de lichid amniotic creste odata cu cresterea fatului, ajungand la o valoare maxima in jurul saptamanii 34 de sarcina, dupa care se reduce treptat pana in apropierea nasterii. In mod normal, in cavitatea amniotica se gasesc intre 500 si 1000 ml de lichid amniotic. Bebelusul inghite acest lichid care ajunge in stomac si tractul digestiv, se absoarbe in circulatia fetala si trece apoi prin rinichi, de unde este evacuat prin urina si astfel se recircula.

Rolul lichidului amniotic

  • Protejeaza copilul de socurile exterioare
  • Asigura copilului un mediu cu o temperatura constanta
  • Mentine cordonul ombilical in pozitie normala (daca acesta este comprimat, cantitatea de oxigen transferata copilului va scadea si va duce la decesul acestuia)
  • Ajuta copilul sa-si dezvolte tonusul muscular si oasele, oferindu-i imponderabilitate si permitandu-i sa se miste in voie
  • Ajuta la dezvoltarea corespunzatoare a plamanilor

In timpul nasterii, dupa ruperea membranelor, lichidul amniotic se scurge si realizeaza lubrifierea canalului vaginal pentru a usura trecerea copilului si in acelasi timp indeparteaza germenii din tractul genital. Cantitatea de lichid amniotic este verificata de medic ecografic in cadrul controalelor prenatale. Cantitatea este apreciata fie subiectiv (lichid amniotic in cantitate normala, scazuta sau crescuta), fie obiectiv, calculandu-se ecografic indicele de lichid amniotic (ILA).

Oligoamniosul se caracterizeaza printr-o cantitate insuficienta de lichid amniotic in raport cu stadiul de evolutie al sarcinii. Oligoamniosul apare mai frecvent in a doua parte a sarcinii. In ultimul trimestru de sarcina, cauza principala a oligoamniosului este ruperea membranelor. O alta cauza este lipsa unei functionari adecvate a placentei. Prezenta oligoamniosului impune evaluarea amanuntita a fatului si monitorizarea cresterii fetale.

Cauze: in mod normal cantitatea de lichid amniotic se reduce in ultimele saptamani de sarcina. Totusi, o serie de factori pot contribui la reducerea cantitatii de lichid amniotic devreme in sarcina: Ruptura prematura de membrane, Placenta abruption, Anumite boli ale mamei (hipertensiunea arteriala cronica sau preeclampsia), Folosirea unor medicamente cum ar fi inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei, Anumite afectiuni ale copilului (restrictia de crestere, probleme la nivelul rinichilor sau tractului urinar sau anumite boli genetice).

Tratament: Daca ai fost diagnosticata cu oligohidramnios, medicul obstetrician va monitoriza cu atentie sarcina pentru a preveni aparitia complicatiilor. In special daca esti deshidratata, iti va recomanda sa bei mai multe lichide. De asemenea, pentru a creste temporar cantitatea de lichid amniotic va efectua o procedura numita amnioinfuzie, in care va introduce in cavitatea amniotica ser fiziologic. Totusi, efectul este de scurta durata si procedura este frecvent recomandata pentru a creste vizibilitatea in momentul efectuarii ecografiei. De asemenea, amnioinfuzia poate fi practicata in travaliu pentru a reduce presiunea asupra cordonului ombilical. Daca ritmul cardiac fetal scade prea mult sau prea frecvent in timpul travaliului sau cordonul ombilical este comprimat, se recomanda efectuarea operatiei cezariene.

Cantitate în exces de lichid amniotic (polihidramnios)

Polihidramiosul reprezinta o acumulare in exces a lichidului amniotic. Cele mai multe cazuri de polihidramnios sunt usoare si se datoreaza cresterii graduale a cantitatii de lichid amniotic in cel de-al doilea trimestru de sarcina si frecvent exista putine - sau deloc - simptome. Polihidramniosul sever determina dificultate in respiratie, nastere prematura sau alte semne sau simptome. Simptome: gravidele cu polihidramnios pot resimti o tensiune a uterului, dificultati de respiratie, edeme si alte semne.

Complicatii: cu cat apare mai devreme in sarcina si cu cat cantitatea in exces de lichid este mai mare, cu atat creste riscul de complicatii. Polihidramniosul este asociat cu nastere prematura, hipertensiune arteriala indusa de sarcina, infectii de tract urinar in sarcina, ruptura prematura a membranelor, cresterea fatului in exces, placenta abruption, prolaps de cordon ombilical, operatii cezariana, nasterea unui copil mort si hemoragie postpartum. Cauze: afectiuni fetale (malformatii gastro-intestinale sau cerebrale), diabet matern, incompatibilitate de grup sangvin, infectii materne, cauze necunoscute (aprox. 30%). O parte din cazuri pot fi transfuzie fetala intr-un context de sindrom transfuzor-transfuzat.

Testare si diagnostic: ecografia evaluateaza lichidul amniotic, iar daca polihidramnios este suspectat, se vor verifica dezvoltarea fatului si se pot efectua teste suplimentare precum amniocenteza, testul de provocare la glucoza sau cariotipul. Monitorizarea sarcinii include ecografii saptamanale pentru a masura cantitatea de lichid amniotic si investigatii ale sanatatii fatului: non-stres test, profil biofizic, ecografie Doppler si testul stres la contractii. Tratament: severitatea determina abordarea. Polihidramniosul moderat poate necesita monitorizare, iar forma severa poate necesita drenajul lichidului prin amniocenteza sau amnioreducere; tratamentul medicamentos precum indometacin poate reduce productia de urina fetala. A fost descris si un risc crescut pentru prolaps de cordon, ruptura prematura de memebrane si nastere prin cezariana.

Cantitate scazuta de lichid amniotic: oligohidramnios are de asemenea impact asupra dezvoltarii fatului, cu potentiale deformari ale plamanilor si ale aparatului osteoarticular. Cauzele includ afectiuni renale fetale, utilizarea anumitor medicamente si ruperea membranes. Recomandarile includ hidratare adecvata, monitorizare riguroasa prin ecografii si posibila planificare a nasterii in saptamana 37. Riscurile in travaliu includ compresia cordonului ombilical, aspiratia de meconiu si variatii de ritm cardiac fetal. Una dintre manifestarile majore este lipsa de lichid amniotic, iar ecografia si indicele de lichid amniotic ofera instrumente importante de evaluare.

Exista un ciclu de reciclare: copilul inghita lichidul, il filtreaza, il elimina prin urina, iar procesul se repeta, contribuind la mentinerea unei cantitati adecvate pe durata sarcinii. Lichidul amniotic contine nutrienti hormoni si anticorpi; in primele saptamani, lichidul provine din circulatia materna, apoi aportul fetal creste. Cantitatea normala creste pana la inceputul trimestrului al treilea si atinge maximul in jurul saptamanii 34, apoi scade treptat pana la nastere. Dimensiuni si valori tipice pentru ILA si impactul asupra dezvoltarii fatului sunt examinate frecvent in controalele prenatale.

Cuprinsul acestui articol:

  1. Ce rol are lichidul amniotic?
  2. Din ce este alcatuit lichidul amniotic?
  3. Cum poate fi evaluat lichidul amniotic?
  4. Lichidul amniotic in exces: cauze, simptome, tratament
  5. Cantitate scazuta de lichid amniotic: cauze, simptome, tratament

Sumar: Lichidul amniotic protejeaza fatul de socuri exterioare si infectii, permit dezvoltarea normala a organelor si functioneaza ca un mediu termic. Polihidramniosul poate avea consecinte serioase precum nasterea prematura, iar oligohidramniosul poate afecta dezvoltarea plamanilor si a aparatului osos. Evaluarea se bazeaza pe ecografie si, pentru investigatii suplimentare, pe amniocenteza si teste genetice.

Infografic: ciclu de formare și reciclare a lichidului amniotic

Ce este lichidul amniotic în timpul sarcinii? | Importanța lichidului amniotic în timpul sarcinii

tags: #fluid #amniotic #al #embrionului #stadii

Postări populare: