Comertul international este posibil datorita unui set de reguli care creeaza un echilibru corect in schimbul de marfuri contra bani. INCOTERMS este instrumentul care simplifică toate contractele de transport mărfuri. Codurile INCOTERMS sunt clasificate pe litere și se referă la diferite locuri de livrare.
Vânzătorul pune la dispoziție produsele cumpărătorului la sediul vânzătorului. Cumpărătorul este responsabil să facă aranjamentele pentru transport, să plătească toate costurile, taxele vamale, asigurarea în tranzit și să suporte riscul pierderii. Prețurile franco în uzină nu includ taxe de manipulare, cum ar fi încărcarea în camion sau pe navă. Vânzătorul plătește taxele vamale și aduce produsele de la fabrică sau punctul de vânzare la dana de încărcare din port. Din acest punct, cumpărătorul devine responsabil de toate riscurile asociate proprietății. Vânzătorul livrează bunurile la un loc specificat de cumpărător și plătește toate taxele vamale, de manipulare și transport. Vânzătorul livrează bunurile de la locul de producție la navă și plătește taxele de export. Din momentul în care produsele au trecut pragul navei, riscul se transferă către cumpărător. Vânzătorul plătește taxele de export, livrează marfa dincolo de pragul navei în portul de expediție și plătește costurile de transport internațional.
Incoterms classic: F.O.B., CIF, CFR, CIP, CPT, FCA, DAP, DDP și altele
F.O.B. C.I.F. F.A.S. Regulile INCOTERMS reprezintă o bază de plecare în ceea ce privește negocierea condițiilor de livrare a bunurilor. INCOTERMS pot fi modificați oricând în timpul negocierilor sau pe parcursul derulării contractului astfel încât să includă, de exemplu, încărcarea sau deplasarea până la un expeditor.
EXW - Ex Works - Franco fabrică (Presupune obligații minime pentru vânzător care trebuie să pună marfa la dispoziția cumpărătorului la sediul său fără a răspunde de încărcarea mărfii în mijlocul de transport al cumpărătorului. FCA - Free Carrier - Franco transportator - marfa, după ce a fost vândută, este predată de exportator primului cărăuș, numit de cumpărător, la locul convenit. FOB - Free on Board - Franco la bord - transferul de la vânzător la cumpărător al mărfii, al cheltuielilor, al formalităților și al riscului se face în momentul când marfa a trecut balustrada vasului. (Vânzătorul trebuie să livreze mărfurile unui anumit transportator cu care cumpărătorul are încheiat un contract de transport.
CPT - Carriage paid to - Transport plătit până la - vânzătorul plătește transportul până la destinație. DAF - Delivered at Frontier - Franco frontieră - vânzătorul pune marfa la dispoziția cumpărătorului la frontiera convenită. FCA - modificările privind obligațiile de încărcare și de descărcare: apare ca o obligație de specificare a unui loc. EXW - pentru acest termen se face recomandarea: Termenul nu trebuie utilizat atunci când cumpărătorul nu poate efectua direct sau indirect formalitățile la export. FAS - beneficiază de aceeași precizare; Termenul FAS impune vânzătorului obligația de suporta cheltuielile de export. Este vorba de o soluție total diferită față de versiunile anterioare când acestea reveneau cumpărătorului.
Încorporate permanent în contractele comerciale din întreaga lume, regulile ICC INCOTERMS® 2010 definesc responsabilitățile vânzătorului și ale cumpărătorului privind livrarea bunurilor. Comerțul internațional devine din ce în ce mai complex în prezent; cu toate acestea, regulile folosite universal sunt esențiale în ceea ce privește evitarea neînțelegerilor și a disputelor costisitoare.
În ediția INCOTERMS 2000, termenii erau divizați în patru categorii (E, F, C și D), dar termenii actualizați din versiunea INCOTERMS 2010 sunt împărțiți în două categorii având la bază criteriul modalității de transport. FCA (Free Carrier) - Franco cărăuș - vânzătorul își îndeplinește obligația de livrare în momentul în care a predat marfa vămuită pentru export, în grija cărăușului desemnat de cumpărător la locul sau punctul convenit.
În cazul în care cumpărătorul nu indică un punct precis, vânzătorul poate să aleagă punctul de la locul sau raza teritorială menționată unde cărăușul urmează să preia marfa în custodia sa. În cazul în care potrivit practicii comerciale este necesar sprijinul vânzătorului pentru încheierea contractului cu cărăușul (cum este cazul în transportul CFR sau aerian), vânzătorul acționează pe riscul și cheltuiala cumpărătorului. FAS (Free Alongside Ship) - vânzătorul își îndeplinește obligația de livrare în momentul în care marfa a fost pusă de-a lungul vasului, pe chei sau pe șlepuri, barje sau pe bac, în portul de încărcare convenit. Aceasta înseamnă că toate costurile și riscurile de pierdere sau deteriorare a mărfii sunt suportate din acel moment de cumpărător. Termenul FAS implică obligația cumpărătorului de vămuire a mărfii pentru export și nu trebuie folosit în cazul în care cumpărătorul nu poate să îndeplinească direct sau indirect formalitățile de export.
FOB (Free On Board) - vânzătorul își îndeplinește obligația de livrare în momentul în care marfa a trecut balustrada vasului, în portul de încărcare convenit. Costurile și riscurile de pierdere și deteriorare a mărfii sunt suportate din acel moment de cumpărător. Termenul FOB implică obligația vânzătorului de vămuire a mărfii pentru export. Acest termen poate fi folosit numai pentru transportul maritim sau pe apele interioare. În cazul în care balustrada vasului nu prezintă relevanță, cum ar fi în cazul traficului roll-on/roll-off sau containerizat, este mai potrivit să se folosească termenul FCA.
C.F.R. (Cost & Freight) - vânzătorul trebuie să plătească navlul și costurile necesare pentru aducerea mărfii în portul de destinație convenit, dar riscul de pierdere sau deteriorare a mărfii, precum și orice costuri suplimentare cauzate de evenimente care au avut loc după ce marfa a fost livrată la bordul navei se transferă de la vânzător la cumpărător în momentul în care marfa trece de balustrada vasului în portul de încărcare. Termenul CFR implică obligația vânzătorului de vămuire a mărfii pentru export. În cazul în care balustrada vasului nu prezintă relevanță cum ar fi în cazul traficului roll-on/roll-off sau containerizat, este mai potrivit să se folosească termenul CPT.
CIF (Cost, Insurance and Freight) - vânzătorul are aceleași obligații ca în cazul termenului CFR, dar, suplimentar, el trebuie să efectueze asigurarea maritimă care să acopere riscul cumpărătorului de pierdere sau deteriorare a mărfii în timpul transportului maritim. Vânzătorul încheie și plătește contractele de asigurare și plătește prima de asigurare. Cumpărătorul ia notă că, în cazul termenului CIF, vânzătorul este obligat să obțină asigurarea pentru acoperirea minimă. Termenul CIF implică obligația vânzătorului de vămuire a mărfii pentru export. În cazul în care balustrada vasului nu prezintă relevanță, cum ar fi în cazul traficului roll-on/roll-off sau containerizat, este mai potrivit să se folosească termenul CIP.
CPT (CARRIAGE PAID TO) - vânzătorul plătește costul transportului mărfii la destinația convenită. Riscurile de pierdere sau de deteriorare a mărfii, precum și orice alte cheltuieli suplimentare cauzate de evenimente care au avut loc după ce marfa a fost predată cărăușului trec de la vânzător la cumpărător în momentul în care marfa a fost predată cărăușului. În cazul în care pentru transportul mărfii se folosesc cărăuși succesivi, riscurile trec de la vânzător la cumpărător în momentul în care marfa a fost predată primului cărăuș. Termenul CPT implică obligația vânzătorului de vămuire a mărfii pentru export. Acest termen poate fi folosit pentru toate modurile de transport, inclusiv pentru transportul multimodal.
CIP (Carriage and Insurance Paid) - vânzătorul are aceleași obligații ca la termenul CPT, dar suplimentar el trebuie să efectueze asigurarea pentru acoperirea riscului de pierdere sau deteriorare a mărfii pe timpul transportului. Vânzătorul încheie contractul și plătește prima de asigurare. Cumpărătorul trebuie să ia notă că în cazul CIP vânzătorul este obligat să obțină prima de asigurare pentru acoperire minimă. Termenul CIP implică obligația vânzătorului de vămuire a mărfii pentru export. Acest termen poate fi folosit pentru toate modurile de transport, inclusiv transportul multimodal.
DAT (Delivered at Terminal) - vânzătorul livrează și descarcă din mijlocul de transport la terminalul stabilit cu cumpărătorul. Terminal înseamnă orice loc, cum ar fi chei, depozit, stradă, cargo terminal, terminal CFR. Vânzătorul acoperă toate costurile pentru livrarea și descărcarea mărfurilor la terminalul stabilit. Este recomandat ca noțiunea de Terminal să fie precizată. DAP (Delivery at Place) - vânzătorul livrează mărfurile în mijloacele de transport adecvate la locul stabilit cu cumpărătorul. Vânzătorul acoperă toate costurile pentru livrarea și descărcarea mărfurilor la terminalul stabilit. Este recomandat ca noțiunea de Terminal să fie foarte bine precizată.
DDP (Delivered Duty Paid) - vânzătorul își îndeplinește obligația de livrare în momentul în care marfa a fost pusă la dispoziția cumpărătorului, la locul convenit din țara importatoare. Vânzătorul trebuie să suporte toate cheltuielile și riscurile legate de aducerea mărfii în acest loc, inclusiv a taxelor vamale, a altor taxe și speze oficiale care se plătesc la import, precum și a costurilor și a riscurilor de îndeplinire a formalităților vamale.
Aplicarea practică în contextul franco beneficiar transportul in sarcina furnizorului
În practică, expresia franco beneficiar transportul în sarcina furnizorului poate semnifica ca vânzătorul are responsabilitatea de a livra bunurile până la un punct specific, adesea la poarta sau la sediul cumpărătorului, în timp ce transferul transferurilor, riscurilor și costurilor variază în funcție de termenul INCOTERM ales. Într-un contract tipic, părțile pot alege DDP pentru a asigura că toate taxele vamale și formalitățile de import sunt deja acoperite de vânzător, sau pot alege FCA/FCA sau CIF pentru a optimiza costurile și responsabilitățile pe parcursul transportului.
Regulile INCOTERMS, fie în ediția 2010 sau versiuni ulterioare, stabilesc clar momentele de transfer ale riscurilor, obligațiile de asigurare, plata transportului, vămuirea la export și alte formalități. Este important pentru ambele părți să înțeleagă că unele clauze pot necesita aprobări sau acțiuni suplimentare (de exemplu, indicarea punctului de preluare sau a terminalului exact) pentru a evita dispute comerciale. În multe contracte, părțile pot prevedea modificări sau adăugiri în regulile INCOTERMS pentru a reflecta natura mărfurilor sau caracteristicile livrării.
Incoterms 2020 explicat [Ghid complet]
- F.E.O. regleaza livrarea pana la bord; responsabilitatea trece cand marfa depaseste balustrada navelor.
- FOB implica livrarea marfii la bordul vasului; riscul trece la momentul predarii la bord.
- CIF implica asigurare si costuri, cu transferul riscului pastrat la trecerea balustradei.
- CPT/CIP extind obligatiile si la transport multMaeral, incluzand asigurarea in CIP.
In concluzie, conceptul de franco beneficiar transportul in sarcina furnizorului poate fi integral alignat cu INCOTERMS potrivit situatiei; pentru accesul la un echilibru clar al obligatiilor, partile pot consulta INCOTERMS 2010 sau versiuni moderne, adaptate nevoilor lor, pentru a evita erori costisitoare si neintelegeri.
Observatii practice si prevederi contractuale
1. Pentru cantitatile si continutul livrarilor contractuale este neaparat necesara confirmarea de comanda din partea Furnizorului. 4. Preturile convenite nu includ taxa pe valoarea adaugata. 5. Pentru fiecare livrare se va agrea termenul de livrare. In cazul situatiilor exceptionale, Furnizorul poate anula sau modifica conditiile de livrare. 11. Termenul de plata este agreat de comun acord; sconto pentru plata in 5 zile poate fi acordat. 14. Dreptul aplicabil tuturor relatiilor este dreptul national.
tags: #franco #beneficiar #transportul #intra #in #sarcina