Mastita este o afecțiune care afectează glanda mamară, manifestându-se prin inflamație și, adesea, infecție. Cele mai frecvente cazuri de mastită apar în contextul sarcinii și alăptării, dar afecțiunea poate apărea și în afara acestor perioade.
Sanul este o glandă modificată, responsabilă de producerea laptelui în timpul sarcinii. Structura sa complexă include lobi care produc lapte, drenați prin ducte lactofore. Aceste ducte formează o rețea ce transportă laptele către mamelon. Pe lângă țesutul glandular, sânul conține și țesut conjunctiv, adipos și ligamente care îi asigură integritatea structurală.
Dezvoltarea sânilor începe la pubertate sub influența hormonală, mărindu-și volumul prin acumularea de țesut adipos. Funcția primară a sânului, cea de lactație, se maturizează după sarcină.
Mastita apare cel mai frecvent corelată cu sarcina și alăptarea. Infectia determina aparitia durerilor locale, edemului inflamator, inrosirii sanului, si cresterii temperaturii locale. Bacteriile din gura bebelusului pot infecta sânul prin ductele lactofore sau prin fisuri microscopice ale tegumentului mamar. Aceste bacterii pătrund profund în parenchimul glandei, se înmulțesc și declanșează simptomatologia specifică mastitei.
Infectia afecteaza semnificativ starea fizica a pacientei, adesea aceasta simtindu-se epuizata si neputandu-se ocupa la fel de bine de copil. Tratarea la timp a infecției este esențială pentru a evita neglijarea copilului, iar femeile sunt sfătuite să se adreseze imediat medicului la apariția oricăror modificări la nivelul sânilor.
Mastitele sunt diagnosticate frecvent în primele 3 luni după naștere, dar pot apărea și la femeile care nu alăptează sau care sunt la menopauză. În cazuri rare, mastita poate fi cauzată de o formă de cancer mamar, numit cancer (carcinom) inflamator mamar.
Simptomele Mastitei
Simptomele infecțiilor sânului sunt similare celor ale infecțiilor generale, dar manifestările locale sunt mult mai pronunțate. Acestea includ:
- Durere mamară și căldură la atingere.
- Tumefierea sânilor (umflarea).
- Întărirea țesutului mamar sau formarea de chisturi.
- Durere sau senzație de arsura persistentă, în special în timpul alăptării.
- Eritem (roșeață a pielii), uneori în formă de pană.
- Stare generală de rău, similară gripei.
- Febra peste 38.3 grade Celsius.
- Frisoane.
În cazul în care infecția se complică, poate apărea local un abces mamar. Acesta se manifestă ca o masă palpabilă, adesea dureroasă, dar mobilă și fără aderență la țesuturile învecinate. Deși abcesul este o formațiune benignă, necesită atenție medicală.
Este important de reținut că, dacă femeia alăptează, apariția acestor simptome trebuie anunțată rapid medicului personal. În cazuri severe, pacienta poate necesita internare pentru examinare și tratament.
Cauzele Mastitei
Mastita este o inflamație a țesutului mamar, provocată frecvent de o infecție bacteriană. Bacteriile care se găsesc în mod normal în gura bebelușului pot pătrunde în piele și, ulterior, în structura glandei mamare, dacă există leziuni cutanate, chiar și microscopice.
Principala cauză este reprezentată de laptele rămas blocat la nivelul sânului, care poate determina mastita. Alte cauze includ:
- Blocarea unui duct galactofor: Dacă sânul nu se golește complet în timpul alăptării, ductele se pot bloca, provocând stagnarea laptelui și creând un mediu propice pentru dezvoltarea bacteriilor.
- Pătrunderea bacteriilor în sân: Bacteriile de la suprafața pielii sau din cavitatea bucală a sugarului pot pătrunde în ductele lactofore prin fisuri ale mamelonului sau prin deschiderile ductelor.
Factorii de risc care pot contribui la apariția mastitei includ:
- Infecții anterioare în timpul alăptării.
- Sfarcuri dureroase sau crăpate.
- Purtarea unui sutien strâmt sau presiunea exercitată pe sân.
- Tehnică neadecvată de alăptare.
- Oboseala extremă sau stresul.
- Alimentația deficitară.
- Fumatul.
Mastita poate fi, de asemenea, cauzată de o formă mai rară de cancer, numit cancer (carcinom) inflamator mamar.
Diagnosticarea Mastitei
Diagnosticul mastitei se poate face frecvent prin examinare clinică, fiind sugestiv mai ales dacă pacienta alăptează. Medicul va efectua o anamneză detaliată, colectând informații despre debutul simptomelor, legătura cu sarcina și alăptarea, precum și despre antecedentele medicale.
În cadrul examenului fizic, medicul va evalua semnele inflamatorii, durerea, febra, frisoanele și starea generală. O zonă dureroasă și sensibilă la palpare, în apropierea mamelonului, este un semn sugestiv.
În situațiile în care există incertitudine, se poate recurge la:
- Ecografie mamară: Poate diferenția între mastita simplă și un abces mamar, vizualizând parenchimul glandular și eventualele abcese profunde.
- Mamografie sau biopsie mamară: Recomandate în cazurile de mastită non-puerperală sau la femeile care nu răspund adecvat tratamentului, pentru a exclude un cancer mamar.
- Cultură de lapte: Poate ajuta la identificarea bacteriei cauzatoare și la stabilirea celui mai eficient antibiotic, în special în cazurile de infecție severă.
Este important ca medicul să diferențieze mastita de alte afecțiuni cu simptome similare, cum ar fi cancerul mamar inflamator.
Tratamentul Mastitei
Tratamentul mastitei poate include terapie medicamentoasă, tratament chirurgical și recomandări la domiciliu. Este esențial ca tratamentul să fie stabilit de medicul specialist.
Tratament medicamentos
- Antibiotice: În cazul mastitei simple, necomplicate, se prescriu antibiotice. Cefalexin și Dicloxacilină sunt frecvent utilizate, dar alegerea depinde de particularitățile clinice și de eventualele alergii. Tratamentul este sigur în timpul alăptării.
- Analgezice: Medicamente precum acetaminofen (paracetamol) sau ibuprofen pot fi administrate pentru ameliorarea durerii și a inflamației. Ibuprofenul are și efect antiinflamator. În cazuri de dureri intense, medicul poate prescrie analgezice mai puternice.
Este crucial să se respecte ciclul complet de antibiotice pentru a preveni recidiva.
Tratament chirurgical
În cazul formării unui abces mamar, acesta necesită drenaj chirurgical. Procedura implică anestezie locală sau generală, în funcție de profunzimea abcesului, și eliminarea puroiului.
Recomandări la domiciliu
Aceste măsuri completează tratamentul de specialitate și vizează ameliorarea stării generale și a confortului pacientei:
- Continuarea alăptării: Alăptarea ajută la golirea sânului și la vindecarea infecției. Dacă alăptarea devine prea dureroasă, sânul afectat trebuie golit manual sau cu o pompă.
- Comprese calde sau reci: Compresele calde aplicate înainte și după alăptare pot ameliora simptomele. Dacă acestea nu ajută, se pot folosi comprese reci (nu direct pe piele).
- Hidratare și alimentație: Consumul crescut de lichide (minim 10 pahare de apă pe zi) și o dietă echilibrată sunt importante.
- Odihnă: Repausul fizic este esențial pentru recuperare.
- Igiena locală: Spalarea mâinilor și a zonei afectate cu apă caldă și săpun antibacterian.
- Evitarea sutienei strâmte: Purtarea unui sutien de susținere, dar nu strâmt, și utilizarea tampoanelor pentru sâni poate ajuta.
După alăptare, se recomandă ungerea mameloanelor cu puțin lapte de sân și lăsarea lor să se aerisească.
Q&A - Ce sunt furia laptelui, canalele blocate și mastita?
Mastita nu se poate transforma în cancer, dar cancerul mamar inflamator poate mima simptomele mastitei. Dacă simptomele nu se ameliorează după tratament, este necesară investigarea suplimentară pentru excluderea unui cancer.
tags: #furuncul #san #mai #alaptez