Ghidul a fost elaborat în cadrul un proiect, numit „ Focus pe mamele minore. ”Statisticile actuale ne avertizează că aproape jumătatea din mamele minore sub 15 ani din Uniunea Europeană aparțin României. În mod cert, organismul acestor fete nu este pregătit fizic pentru a deveni mame, afirmație certificată de frecvența complicațiilor legate de sarcină, naștere sau făt/nou-născut în astfel de situații.
„Personalul medical din maternități trebuie să fie format pentru a interveni în prevenirea recurenței sarcinilor la minore, pentru ca fiecare adolescentă care naște să nu mai fie nevoită să nască din nou tot la o vârstă extrem de fragedă. Avem urgent nevoie de metode contraceptive de lungă durată disponibile în fiecare maternitate, gratuit, pentru a fi folosite la fiecare mamă, cu acordul ei și al tutorilor în cazurile sub 16 ani, pentru a preveni o nouă sarcină nedorită. Cealaltă problemă este prevenirea recurenței abuzului. Și pentru asta personalul medical trebuie să fie mai bine pregătit privind răspunsul, raportarea și referirea abuzurilor sexuale asupra minorelor.
„Cele mai multe mame minore nu beneficiază de sprijinul familiei și întrerup școala, punându-și în pericol atât viața lor, cât și pe cea a copiilor, mai ales prin expunerea la riscul de sărăcie pe toată durata vieții. Studiile recente arată că majoritatea acestora nici măcar nu beneficiază de asistență medicală adecvată, mai ales în timpul sarcinii, neavând nici medic de familie.
„Pentru mai mult de o treime dintre fetele care au rămas însărcinate în jurul vârstei de 15 ani sau mai puțin, diferența dintre ele și partenerul lor este de 5 ani sau mai mare. Una din trei fete gravide în perioada minoratului are mamă care a născut la rândul ei primul copil înainte de a împlini 18 ani.
Studiul realizat de ONG arată că în 2022, 746 de nașteri au fost înregistrate la fete cu vârsta între 10 și 14 ani, alte 1.286 de nașteri fiind la mame care aveau 15 ani. „Cu toate că România a dat în 2022 doar 4,59% din nașterile din UE, procentul ajunge la 28,14% pentru nașterile din mame sub 18 ani și la 44,17% pentru cele provenind de la mame care nu au împlinit 15 ani”, se precizează în studiul realizat de „Salvați Copiii”.
Dinamica nașterilor provenind din mame minore, pentru ultimii cinci ani - conform datelor Eurostat. Statisticile arată că în total, din 2018 până în 2022, România a înregistrat 40.916 nașteri din mame sub 18 ani, dintre care 3.696 au fost la mame care încă nu împliniseră 15 ani.
Datorită programelor de informare, în ultimii 6 ani, numărul copiilor născuți de mame minore a scăzut constant, diferența fiind de peste 1.000 de astfel de situații în minus, de la nivelul anului 2018 până în 2022: în anul 2018 s-au înregistrat 8.621 de nașteri de la mame cu vârsta sub 18 ani, dintre care 725 de la mame care încă nu au împlinit 15 ani; în 2019 au fost 8.457 de nașteri de la mame sub 18 ani, 749 de la mame sub 15 ani; în 2020 au fost 8.276 de nașteri de la mame sub 18 ani, 731 de la mame sub 15 ani; în 2021 au fost 8.024 de nașteri de la mame sub 18 ani, 745 de la mame sub 15 ani; iar în 2022: 7.538 de nașteri de la mame sub 18 ani, 746 de la mame sub 15 ani - conform statisticilor Eurostat analizate de „Salvați Copiii”.
Contrar așteptărilor, doar 40% dintre respondente s-au declarat etnie romă, 2% fiind de etnie maghiară și majoritatea (58%), de etnie română. Datele au fost culese exclusiv pe baza declarațiilor fetelor participante la sondajul de opinie.
Din 2010, 375.000 de mame și gravide din comunități rurale din 20 de județe și din maternitățile din toată țara au primit sprijin pentru accesarea serviciilor medicale și sociale și au fost informate cu privire la îngrijirea nou-născuților, în timp ce 52.500 de copii 0-5 ani au beneficiat de servicii socio-medicale integrate. Media Agerpres Dată joi 22 februarie 2024 România avea, în anul 2021, cel mai mare număr de mame minore din Uniunea Europeană, respectiv 8.024, potrivit datelor transmise joi de Institutul Naţional de Statistică.
Dintre acestea, cele mai multe, 3.446 aveau 17 ani, 2.424 - 16 ani, 1.409 - 15 ani şi 745 - între 10 şi 14 ani. La nivel general, în Uniunea Europeană numărul mamelor minore era de 27.845, dintre care 14.010 aveau 17 ani, 8.268 - 16 ani, 3.903 - 15 ani şi 1.664 - între 10 şi 14 ani. Luxemburg a fost statul cu cele mai puține mame minore în 2021, respectiv 14. La polul opus, alte ţări cu un număr semnificativ de mame minore în 2021 au fost Franţa, cu 3.479, Bulgaria - 2.976 şi Germania - 2.830.
Pe de altă parte, numărul mamelor minore a scăzut constant în România din 2017 până în 2021. Astfel, în 2017 ţara avea 9.425 de mame sub 18 ani, în 2018 - 8.621, în 2019 - 8.457 şi în 2020 - 8.276. Autori: Dr. Michaela Iuliana Nanu - Cercetător Științific grad 1 și Dr. Ecaterina Stativa - Cercetător Științific grad 1, Dr. Daniela Vâlceanu și Dr. În 2018, 18.000 de adolescente au devenit mame. În 2019, au fost înregistrate 16.639 de sarcini în rândul adolescentelor, în scădere cu 9% față de anul 2018.
În cazul adolescentelor sub 15 ani, numărul de sarcini a scăzut în toate regiunile, cu excepția regiunilor nord-vest și nord-est, unde creșterea a fost de 11%. La adolescentele între 15 și 19 ani, în 2019, cele mai multe sarcini au fost în județele Mureș (827 de sarcini), Brașov (761 de sarcini), Dolj (700 de sarcini), Iași (691 de sarcini), Bacău (654 de sarcini), Constanța (616 sarcini), Bihor (593 de sarcini), Suceava (512 sarcini), Dâmbovița (503 sarcini) și Prahova (483 de sarcini).
Conform studiilor, prevalența nașterilor premature, precum și deficiențele asociate acestora, sunt mai frecvente la copiii născuți din mame adolescente față de mamele adulte (Imamura și colab., 2007). În plus, se arată că multe mame adolescente întâmpină probleme în perioada sarcinii, exprimate prin anemie, hipertensiune indusă de sarcină și retard de creștere intrauterină mult mai frecvent decât mamele adulte (Cunnington, 2001).
Mai mult decât atât, nou-născuții mamelor adolescente au riscuri mai mari de deces. Alte consecințe negative sunt prognosticele nefavorabile privind o sarcină viitoare (Markovitz, Cook, Flick și Leet, 2005) și o dezvoltare cognitivă întârziată pentru mamă și copil (Hobcraft și Kiernan, 2001; Imamura și colab., 2007; Organizația Mondială a Sănătății, 2011).
Cel puțin în parte, aceste efecte negative ar putea fi explicate și prin faptul că mamele adolescente se confruntă cu sărăcia și deprivarea de tot felul și adoptă diverse comportamente de risc, cum ar fi fumatul sau consumul de substanțe interzise (Hobcraft și Kiernan, 200; Imamura și colab., 2007).
Alte studii au demonstrat că vârsta cronologică singură este un bun predictor al rezultatelor sarcinii, iar mamele adolescente rămân un grup de risc ridicat din cauza caracteristicilor demografice ale dezavantajului social care sunt comune între ele (de exemplu, imaturitatea biologică, îngrijirea prenatală inadecvată, sărăcia, statutul de minoritar, greutatea maternă scăzută înainte de sarcină etc.).
„Concluziile raportului arată clar nevoia de măsuri complexe pe mai multe planuri și cu implicarea mai multor instituții ale statului, care trebuie să se coordoneze eficient. „Nivelul de educație este direct proporțional cu vârsta primei experiențe de cuplu și cu apariția unei sarcini în viața unei adolescente. Un procent semnificativ de mame minore (31,7%, din datele noastre) nu finalizează ciclul de educație primar. Una din 6 adolescente care au avut un copil înainte de 15 ani va avea un al doilea copil înainte de a împlini 18 ani.
Această situație evidențiază amploarea problemei și necesitatea unei acțiuni educative care să se adreseze tuturor grupurilor de adolescenți, pe canalele de comunicare specifice și cu forme diferite de prezentare a mesajelor, adaptate nevoilor acestora. Raportul arată că sarcinile în cazul mamelor de peste 15 ani ar putea fi prevenite prin educație și programe de planificare familială adaptate cadrului socio-cultural în care trăiesc aceste adolescente.
România are aproape un sfert dintre mamele minore din Uniunea Europeană, sub 2% dintre acestea beneficiind de servicii publice de asistenţă socială, conform unei cercetări a organizației Salvați Copiii. „Aproape un sfert (23%) dintre mamele sub 18 ani din Uniunea Europeană trăiesc în România, țară care ocupă primul loc la acest capitol, în rândul statelor membre: datele Eurostat arată că numai în 2018, 8.621 de fete au devenit mame înainte de vârsta majoratului (10-17 ani), iar 725 dintre ele s-au aflat în această situație înainte de a împlini 15 ani. Situația este cu atât mai critică, cu cât mai puțin de două procente dintre acestea spun că au interacționat cu serviciile publice de asistență socială, potrivit unei anchete sociologice realizate de Salvați Copiii România”, se arată într-un comunicat al asociației transmis, marți, AGERPRES.
Ancheta asupra condițiilor de viață, locuire și stare de sănătate a gravidelor, copiilor și mamelor cu copii sub 5 ani din mediul rural relevă aspecte cronice: 83% dintre mamele minore nu mai frecventau școala la momentul completării chestionarului; 64% abandonaseră școala înainte de sarcină. Aproape 70% dintre respondenți afirmă că locuiesc într-o casă cu cel mult două camere. Vârsta tatălui la nașterea copilului este în medie cu aproximativ 5 ani mai ridicată, 20,6 ani, iar în aproximativ 10% dintre cazuri tatăl este fals minor.
Salvați Copiii România, susținută de specialiști locali, lucrează pentru îmbunătățirea stării de sănătate a mamelor și copiilor cu vârsta sub cinci ani, din 59 de comunități rurale dezavantajate din țară. În 9 ani de campanie, au dotat 96 de maternități din 41 de județe cu 630 de echipamente medicale, pentru salvarea a 72.000 de prematuri.
Mame minore și adolescente însărcinate – Cum le schimbă viața Centrul Maternal „În Brațele Mamei”?
Raportul emphasizează necesitatea prevenirii maternității timpurii prin educație și programe de planificare familială adaptate cadrului socio-cultural în care trăiesc aceste adolescente. Din datele INS pentru 2019, aproape 10% din totalul nașterilor provin din rândul adolescentelor (9,44%); 700 de nașteri la minore sub 15 ani și 16.831 la adolescentele 15-19 ani.
Rata mortalității infantile în România în 2019 a fost de 6,2 la mia de nașteri vii, aproape dublă față de media UE (3,5 la mie). Cele mai mari rate s-au înregistrat în județele Tulcea, Mehedinți, Constanța, Vrancea și Mureș. O treime dintre decesele copiilor sub un an pot fi prevenite prin programe suport pentru mame și copii și echipamente moderne în maternități.
În nouă ani de campanie, Salvați Copiii a sprijinit familii din 42 de comunități defavorizate, adresându-se mămicilor tinere, gravidelor și copiilor până în 5 ani, cu obiectivul de a reduce vulnerabilitățile prin intervenții integrate.
Ce înseamnă pentru politici publice acest spectru de date?
Necesitatea unei sinergii între educație, servicii medicale, asistență socială și sprijin familial apare ca un fir roșu în toate constatările. Reducerea decalajelor în accesul la servicii, creșterea ratei de educație a fetelor, extinderea programelor de planificare familială și formarea profesională a personalului din maternitate sunt direcții prioritare.
O analiză a condițiilor de viață din rural indică nevoia unor intervenții locale, cu adaptare la contextul comunităților rurale, pentru a preveni recidiva sarcinilor în rândul adolescentelor și pentru a îmbunătăți siguranța și sănătatea mamei și a copilului.
tags: #gravide #minore #ziarul #de #iasi
Postări populare:
- Structuri ale creierului: linii directoare pentru coliculul cvadrigemem lateral
- Amenoreea: cauze comune, diagnostic și opțiuni de tratament
- Moartea unui specialist pediatru și efectele sale asupra sistemului de sănătate
- Servicii oferite la Maternitatea Oradea Medicover
- Despre celulele stem placentare formatoare de sânge