Herpesul genital și impactul său asupra fertilității: cauze, simptome, diagnostic și tratament

Herpesul genital este o boală cu transmitere sexuală, care odată dobândită, rămâne în corp toată viața.

Aceasta afectiune este cauzată de virusul herpes simplex (HSV).

În general, HSV-1 afectează gura, iar HSV-2 este cel care cauzează herpesul genital.

Cu toate acestea, ambele tipuri pot fi transmise de la o zonă la alta în timpul contactului sexual.

Herpesul genital este o infecție comună cu transmitere sexuală cauzată ce mai frecvent de virusul herpes simplex 2.

Contactul sexual este principala modalitate de răspândire a virusului.

După infecția inițială, virusul rămâne inactiv în corpul dumneavoastră și se poate reactiva ocazional, în situațiile în care apare o scădere a imunității organismului.

Herpesul genital poate provoca dureri, senzația de arsură și mâncărime în zona genitală.

Simptomele pot apărea chiar și după o lună sau mai mult de la momentul infecției.

Simptomele observabile sunt: Leziuni în apropierea zonei infectate, Apariția unor mici bubițe roșii cu lichid incolor, Înroșirea pielii si mâncărimea, Febră, oboseală, Dureri musculare și stare generală proastă.

Durere la urinare, Ușurări în timpul urinării, Secreție vaginală, cu miros neplăcut sunt alte simptome posibile.

Alte simptome posibile includ: Inflamarea ganglionilor limfatici, Dureri de cap.

Diferențe în localizarea simptomelor pot apărea, Leziuni apar în locul prin care infecția a pătruns în corpul dumneavoastră.

Puteți răspândi infecția prin atingerea herpesului, iar apoi, atingerea ulterioară a altor părți ale corpului.

Bărbații și femeile pot dezvolta răni pe mușchii fesieri și coapse, Anus, Gura (herpes oral), Uretra, Inghinal (herpes inghinal), Zona intimă, vaginală (herpes vaginal), Organele genitale externe, Col uterin.

Herpesul genital la femei poate dezvolta, de asemenea, în zona intimă, vaginală (herpes vaginal), în colul uterin.

Herpesul genital la bărbați poate apărea pe penis, scrot.

Cauzele herpesului genital sunt reprezentate de infecțiile cu virusul herpetic, HSV-1 și HSV-2.

HSV-1 se răspândește adesea prin contactul cu pielea, deși poate fi răspândit în zona genitală în timpul sexului oral.

HSV-2 se răspândește prin contact sexual și prin contact piele cu piele, fiind foarte contagios, indiferent dacă există sau nu o rană deschisă.

Cum este diagnosticat herpesul genital?

Herpesul genital poate fi dificil de diagnosticat, dar există câteva metode diferite: Recoltarea cu un tampon de la nivelul leziunilor (cultura virală, testul ADN prin PCR, testul antigenelor - ELISA) și Analizarea vizuală a zonelor afectate în cazul episoadelor simptomatice.

Teste de sânge (aceasta este cea mai frecventa metodă de diagnostic - sângele este prelevat și testat pentru anticorpi împotriva HSV-1 și HSV-2).

Rezultatele analizelor trebuie interpretate de un medic specialist care stabilește diagnosticul.

Este important să nu vă autodiagnosticați pentru a nu confunda afecțiunea cu alte boli asemănătoare cu herpesul genital.

Notă importantă: Poți discuta cu un specialist în anatomie patologică.

Cum poate fi tratat herpesul genital?

Este important să evitați contactul cu zona afectată cât mai mult posibil și să vă asigurați că vă spălați mâinile după ce orice contact tactil.

Nu întrețineți relații sexuale până când simptomele nu au dispărut complet.

În plus, medicul vă poate recomanda un medicament antiviral sau un unguent ca tratament pentru herpesul genital.

Aceste medicamente nu ajuta sa fie eliminat virusul din organism, dar vă ajută să vă controlați simptomele și să preveniți infectarea și recidivele.

În plus, acestea oferă o anumită măsură de protecție pentru partenerii sexuali.

Note importante: Asigurați-vă că luați toate medicamentele pe care vi le-a prescris medicul, chiar dacă simptomele dispar!

De asemenea, ar trebui, sa fie luate măsuri de întărire a sistemului imunitar.

Puteți solicita o a doua opinie medicală despre cazul dvs. pe aplicația Medic Chat unde puteți întreba un specialist ginecolog.

Prima apariție a herpesului genital se poate vindeca în peste 20 de zile. Cu toate acestea, recuperarea în cazul aparițiilor ulterioare este, de obicei, mai rapidă.

Dacă încă prezentați simptome, mai ales în cazul în care prezentați herpes genital pe penis, evitați contactul sexual, asigurați-vă că utilizați corect prezervativul și trebuie să informați partenerii sexuali despre acest lucru.

Partenerii sexuali pot contacta cu ușurință herpesul genital, chiar și atunci când simptomele întârzie să apară. Aceștia trebuie să facă testele necesare depistării virusului.

În plus, pentru a vă proteja partenerul de infecție, asigurați-vă că folosiți medicamentele antivirale pentru herpesul genital în fiecare zi.

Recidivele herpesului genital sunt, în general, mai ușoare decât apariția inițială, iar frecvența lor tinde să scadă în timp (media este de aproximativ 4 ori pe an).

Simptomele prezentate în timpul reapariției virusului pot fi atât de ușoare încât o persoană infectată să nu știe că virusul a reapărut.

Rănile tind să fie mult mai mici, aproape insesizabile. Mâncărimea și arsurile nu sunt neobișnuite în timpul unei recurențe, dar sunt, de obicei, mai puțin severe decât în cazul apariției inițiale.

Tratamentul pentru herpesul genital recurent este asemănător cu cel pentru herpesul genital inițial.

Herpesul genital se răspândește cel mai frecvent prin relații sexuale cu o persoană infectată, iar este posibilă transmiterea prin atingere cu zona afectată.

Este de asemenea posibil ca femeile însărcinate să transmită infecția copilului în timpul nașterii.

Nu exista riscul de infectare prin contact cu vasele de toaletă, prosoapele, lenjeriile sau alte obiecte folosite de o persoană infectată, deoarece virusul moare rapid în afara corpului.

Complicații asociate cu herpesul genital pot include: Alte infecții cu transmitere sexuală (inclusiv HIV), Infecția nou-născutului, Probleme urinare, Meningită, Proctită.

Herpesul genital poate avea un impact emoțional semnificativ; anxietate, rușine, depresie sau teamă de respingere pot apărea.

Este important ca persoanele afectate să primească sprijin psihologic, în paralel cu tratamentul medical, atunci când este nevoie.

Impactul asupra vieții sexuale: Persoana afectată ar trebui să discute cu partenerul/partenerii sexuali despre acest subiect, comunicarea deschisă este cheie.

Folosirea prezervativelor poate ajuta la reducerea riscurilor, dar nu le va elimina complet.

Herpesul genital este o boală cu transmitere sexuală destul de răspândită; multe persoane pot fi infectate fără a avea simptome evidente.

Tratamentul actual are ca scop reducerea sau prevenirea focarelor de virus, iar diagnosticul poate fi dificil datorită similitudinilor cu alte BTS-uri sau condiții cutanate.

De regulă, va recomanda prelevarea unei probe de lichid dintr-o veziculă activă sau de pe o leziune pentru a fi analizată în laborator.

Simptomele pot fi confundate cu iritații provocate de lenjerie, infecții fungice sau alte iritații; consultul medical este esențial pentru diagnostic corect.

În cazul crizelor recurente severe, care apar foarte des, uneori se instaurează terapie antivirală zilnic, chiar și în perioade fără simptome.

Analgezicele pot fi recomandate dacă durerile sunt greu de gestionat în timpul episodului.

Crizele primare de herpes genital pot fi mai violente decât cele recurente, care se rezolvă în decurs de 6-12 zile.

În cazul nașterii naturale, medicii pot recomanda cezariană dacă există focare active de herpes genital.

Este indicat să informați medicul dacă aveți herpes pentru a evalua riscurile pentru nou-născut.

Perioadele de incubație sunt estimate între 2 și 12 zile.

Informațiile despre imaginea clinică și tratament pot veni de la specialiști în obstetrică-ginecologie și alte surse medicale.

Totuși, în cazul herpesului genital, nu există un tratament curativ, ci tratamente disponibile pentru controlul simptomelor și reducerea transmiterii.

Transmiterea poate avea loc în timpul oricărui tip de contact sexual, inclusiv sex vaginal, anal sau oral, chiar și fără leziuni vizibile.

La femei, leziunile pot fi mai greu de observat și pot apărea pe vulvă, vagin sau anus.

La bărbați, veziculele pot apărea pe penis, scrot sau zona perianală.

Primele episoade pot necesita tratament antiviral în doză și durată determinate de medic, iar recidivele pot fi reduse prin tratament preventiv.

În cazul unei infecții cu HSV, reacțiile pot apărea când sistemul imunitar este slăbit și pot necesita monitorizare medicală atentă.

Fără a minimiza impactul, este important să înțelegem că tratamentul astăzi permite controlul simptomelor și protecția partenerilor.

Uneori, simptomele pot fi atât de discrete încât persoana infectată să nu observe apariția noilor focare.

În timpul sarcinii, virusul poate afecta copilul în timpul nașterii, motiv pentru care monitorizarea și tehnicile de livrare sunt discutate de medicul obstetrician.

Pseudo-descrierea de mai jos este oferită în scop informativ și nu înlocuiește consultul medical.

tags: #herpesul #genital #duce #la #infertilitate

Postări populare:

• Ghid practic: învățarea anotimpurilor și a orei cu jucării Bebe Tei
• Ghid practic: amniocenteza în România - procedură și locații
• ce face un medic pediatru
• Dezvoltarea embrionului uman: zigot, morfogeneză și implantare
• Proceduri aplicabile în transferul contractului în timpul concediului de maternitate