Întrucât necesarul de energie și de substanțe nutritive al unei vaci se diferențiază mult în funcție de evoluția curbei de lactație și de starea sa fiziologică, modul de hrănire al vacii de lapte trebuie adaptat acestor cerințe. Alimentația vacilor de lapte urmărește trei faze distincte, și anume: perioada colostrala; primele trei luni de lactație; restul perioadei de lactație și de gestație incipientă.
Alimentația în perioada colostrală
La vaca de lapte, odată cu fătarea, începe perioada colostrala, care are o durată de până la 7 zile. Imediat după fătare, pentru a se susține efortul depus, vacilor li se pot administra terciuri apoase (călduțe iarna) de tărâțe sau de amestecuri de uruieli fine de cereale (1 kg concentrate la 5 kg de apă). Se va asigura și accesul la fân de bună calitate, de preferință fânuri cultivate (de lucernă, de amestec de graminee cu leguminoase) sau otavă. În zilele următoare se menține fânul la discreție, însă amestecurile de concentrate se vor da în cantități crescânde. Până la sfârșitul perioadei colostrale se vor administra 4-7 kg de fibroase și 2,5-3,5 kg de concentrate.
Alimentația în primele 3 luni de lactație
După perioada colostrală se introduc și suculentele, în cantități crescânde, astfel ca la 8-10 zile de la parturiție rația să fie completă. Este foarte important de știut că, din acest moment, se practică o alimentație de stimulare a producției de lapte. În această perioadă, vacile răspund la suplimentarea cu nutrețurile concentrate, pentru a pune în valoare potențialul productiv al animalelor. Este perioada cu alimentația cea mai abundentă, deoarece în acest interval, de 90-100 zile, se poate obține până la 70% din producția de lapte a lactației respective. În primele trei luni de lactație producția de lapte este în ascendență, fapt care impune calcularea rației în funcție de producția realizată și adăugarea unui supliment de concentrate peste valorile de necesar, pentru evidențierea potențialului productiv, până când animalul răspunde pozitiv prin creșterea producției.
Întrucât din componentele unei rații furajere, concentratele sunt, de regulă, cele mai scumpe și având în vedere fiziologia digestiei la rumegătoare, se pot face următoarele recomandări în conduita de utilizare a acestora: dacă nutrețurile ce alcătuiesc rația de bază (fânurile, semifânurile și suculentele) sunt de bună calitate, se poate obține o producție de până la 11-13 litri de lapte fără concentrate; cantitățile de concentrate se administrează în funcție de producția de lapte a animalului asigurând 0,25-0,35 kg pentru un litru de lapte, după cum rezultă și din tabel.
Alimentația în restul perioadei de lactație și gestație incipientă
În această fază, alimentația corespunde nivelului productiv al vacii de lapte, contând îndeosebi pe nutrețurile fibroase și suculente din rația de bază, la care se adaugă amestecuri de concentrate la animalele a căror producție de lapte este peste 10-12 l/zi. Variațiile cantităților furajere, adaptate la producțiile vacilor, sunt însoțite de structuri diferite ale rațiilor. Astfel, dacă la vacile cu producții medii de 10-15 l lapte/zi, structura este constituită din 50% suculente, 20% fibroase, 20% concentrate și 10% grosiere, la animalele cu producții de până la 10 l lapte, grosierele pot ajunge la 40%, fibroasele 10%, suculentele 40%, iar concentratele maximum 10% sau pot lipsi.
În practica hrănirii vacilor de lapte este de mare importanță și constanța rației. Schimbările frecvente și bruște într-o rație conduc la diminuarea activității micro-organismelor ruminale și afectează procesele fermentative, cu repercusiuni asupra calității și cantității laptelui. Durata de adaptare a microorganismelor la modificările unei rații este de 12-14 zile. Revenind la specificul acestei faze, trebuie reținut că, după ce a atins vârful productiv, producția de lapte se află acum într-o perioadă de platou (pe care l-am dori cât mai lung) sau de ușoară diminuare a cantității zilnice de lapte care se mulge. O tehnică diferită se aplică în cazul vacilor performante, o importanță deosebită având structura rației. În unele țări, precum SUA, la vacile cu producții de peste 6000 l lapte, furajele de volum reprezintă 60-64% iar concentratele 36-40%.
Necesarul de energie, proteine, săruri minerale și vitamine se calculează pe baza greutății corporale, producției maxime de lapte în faza respectivă a lactației și conținutului furajelor în energie (UN), proteine (PD) și minerale. Pentru a asigura producția dorită, rațiile trebuie să ofere o cantitate adecvată de substanță uscată (SU) și să respecte raporturi adecvate între proteinele solubile și cele degradabile în rumen. Trebuie să se țină cont că orice dezechilibru între componente poate duce la boala de carență sau la subnutriție, chiar dacă vaca pare să fie sătulă.
În continuare se prezintă concepte și valori de referință extrafoarte utilă pentru organizarea rațiilor în fermele moderne:
- Energia necesară pentru producerea a 1 kg de lapte cu 4% grăsime este de aproximativ 0,45 UNL (calcuri disponibile în diverse sisteme naționale);
- Aportul de proteine digestibile în intestin (PDI) necesar pentru 1 kg de lapte poate fi aproximat prin PDIE și PDIN, iar intersecția între aceste valori determină aportul real de proteină;
- Necesarul de calciu și fosfor pentru 1 kg de lapte: aproximativ 2,5-3,5 g Ca și 2-3 g P;
- Din punct de vedere practic, se recomandă folosirea mineralelor chelate/organice pentru creșterea biodisponibilității mineralelor (exemple: cupru, zinc, mangan, seleniu);
- Concepte despre rații de volum, silozuri, lucernă și fân, precum și rolul fibrei nedigerabile (NDF) și NDF efectiv în menținerea ruminației și a pH-ului rumenal;
- Importanța ținerii cont de curba de lactație: în perioada de început a lactației se administrează suplimente pentru stimularea producției; în perioadele de platou sau scădere, rația este ajustată către echilibru energetic și proteic;
- Programele Nutriției Alltech oferă soluții ca Optigen (proteine solubile) și Rumagen (creșterea masei microbiene în rumen) și suplimente precum TRT și YeaSacc pentru optimizarea metabolismului ruminal;
- Hrănirea vara vs iarna: pășunatul și nutrețurile verzi, cu ajustări de fânuri, silozuri și tărâțe la începutul lactației, plus suplimente de glucide pentru vaci cu producții mari;
- Importanța menținerii condițiilor de confort ale fermei, adaptarea frontului de furajare, calitatea materiilor prime, monitorizarea fecalelor (scoruri de digestie) și a consumului de apă;
- Necesitatea de a evita treceri bruște între rații și de a avea programe de hrănire personalizate prin grupuri tehnologice sau rații individuale, în funcție de producția de lapte;
- În general, sărurile minerale, calciul, fosforul, vitaminele, carotenul și densitatea energetică a rației sunt componentele-cheie ale unei ratii echilibrate pentru menținerea producției maxime și a sănătății animalelor.
Observații practice despre furajare în fermele românești
România are un parc zootehnic divers, iar necesarul nutritiv este adaptat pentru creșterea producției de lapte în condiții economice optime. Pe baza sistemelor românești de calcul (UNL, PDIE, PDIN) se poate estima necesarul energetic și proteic zilnic în funcție de greutatea vacii și de producția de lapte. În practică, se recomandă optimizarea rațiilor prin combinarea celor trei tipuri de furaje (volum, suculente, fibroase) și ajustarea aportului de concentrate în funcție de producția zilnică de lapte. În perioada de început a lactației, suplimentarea cu concentrate este crucială pentru a preveni pierderi proteice și energetice și pentru a susține creșterea producției de lapte.
De asemenea, folosirea unor aditivi ca Mepron (valențe proteice protejate) și probioticele precum drojdia YeaSacc poate crește productivitatea, iar utilizarea amestecurilor unice (rații "unice") poate ajuta la menținerea pH-ului ruminal și la livrarea unei cantități constante de energie și proteine accesibile rumenului.
How to Feed Your Cow for Maximum Milk Production
Tabel de rezultate și valori orientative
| Fază lactație | Rutina alimentară | Condiții speciale |
|---|---|---|
| Colostrală | 4-7 kg fibroase; 2,5-3,5 kg concentrate | fân bun; acces discresie |
| Primele 3 luni | 8-10 zile până rația completă; supliment de concentrate | până la 70% din producția lunară |
| Restul lactației | 50% suculente, 20% fibroase, 20% concentrate, 10% grosiere (producții medii 10-15 l); la >10 l pot exista rații cu 10-40% concentrate | concentrate suplimentare peste 10-12 l/zi |
Necesități nutriționale, repartiția rațiilor și concepte-cheie
Necesarul nutrițional al vacilor de lapte este compus din necesarul pentru întreținerea funcțiilor vitale și necesarul pentru producția de lapte. Aportul de energie, proteine, săruri minerale și vitamine trebuie echilibrat în funcție de greutatea corporală, producția maximă de lapte și compoziția furajelor. Pentru a menține producția de lapte la niveluri ridicate, este esențial să se asigure atât energia, cât și proteinele necesare, precum și suportul mineralocellular necesar. În plus, sărurile minerale (în special Ca și P) joacă un rol critic în susținerea producției de lapte, iar carotenul și vitaminele contribuie la sănătatea generală a animalelor și la reproducție.
Important este să se adapteze rațiile la variațiile zilnice ale producției, să se țină cont de încadrarea rațiilor în valori precum PDIE și PDIN, iar la nivel practic să se utilizeze rații unice sau grupate în funcție de producția de lapte pentru a optimiza digestia ruminală și disponibilitatea proteinelor în intestin.
tags: #hranirea #vacilor #in #lactatie #aportul #de
Postări populare:
- Hidroizolația teraselor circulabile cu sarcini mari: soluții moderne și eficiente
- Controverse legate de avort
- Centru Medical Pediatric Sibiu – cercetare intensivă și formare în pediatrie de urgență
- Alergii alimentare la copii: interpretarea panelului de analize medicale
- Cearcănele la copii: cauze comune și avertismente de sănătate