Diacronia 11, 10 iunie, 2020, art. A161 (p. Facultatea de Litere, Universitatea „Transilvania” din Brașov, Bd. Pornind de la Lord (2008), care susține că „mulți cercetători studiază efectele L2 asupra limbii materne, dar puțini cercetători analizează efectele limbii materne asupra L2”, am decis să analizez în această lucrare greșelile produse de studenții români atunci cînd traduc propoziții care vizează timpuri verbale din limba română în engleză, pentru a stabili dacă greșelile sînt produse sau nu ca urmare a transferului cunoștințelor gramaticale ale studenților din limba maternă în L2 sau, de ce nu, dacă greșelile apar ca rezultat al altor factori.
Se afirmă adesea că, atunci cînd studenții transferă cunoștințe gramaticale din L1 în L2, pot apărea greșeli din cauza diferențelor structurale de gramatică dintre limba sursă și limba țintă.
Din acest punct de vedere, diferențe importante între sistemul verbal românesc și cel englez (aspectul, secvențialitatea temporală reflectată în raportul de posterioritate, simultaneitate și anterioritate) ar putea dezvălui în final faptul că studenții români care învață engleza ca limbă străină transferă în engleză structuri și forme din limba română, ceea ce duce inevitabil la greșeli.
Atunci cînd analizează motivele care duc la apariția greșelilor în învățarea unei limbi străine, lingviștii, profesorii și metodologii susțin că interferența dintre limba maternă (româna, în acest caz) și limba nou-învățată (engleza) este o sursă importantă de greșeli.
Interferența lingvistică, cunoscută și sub denumirea de transfer lingvistic, se referă la transferul caracteristicilor lingvistice între limbi, subliniind faptul că transferul poate fi fie pozitiv, fie negativ.
Transferul lingvistic pozitiv are loc atunci cînd structura sau elementul gramatical este același în ambele limbi și, în consecință, rezultatul este corect.
Dimpotrivă, transferul lingvistic negativ are loc atunci cînd structura gramaticală este diferită de la o limbă la alta, iar rezultatul încalcă legile lingvistice în limba țintă.
Abordarea teoretică care se ocupă de analiza diferențelor și asemănărilor dintre limbi este analiza contrastivă care a demonstrat că atunci cînd două limbi sînt distincte, probabilitatea unui transfer negativ mai mare este posibilă.
Aceasta implică faptul că oricare două limbi care au reguli gramaticale asemănătoare ar avea ca rezultat un transfer pozitiv.
Analiza contrastivă își dovedește utilitatea mai ales în procesul de predare-învățare; în primul rînd, profesorul trebuie să fie conștient de diferențele dintre prima limbă a studenților și L2 pentru a-i ajuta să depășească dificultățile atunci cînd învață o limbă străină și să reducă numărul de greșeli de transfer pe care studenții le pot face.
În al doilea rînd, studenții trebuie să fie conștienți de aceste diferențe pentru a lua decizii lingvistice complet informate.
Astfel, aceasta este o metodă predictivă de a cunoaște în prealabil ce ar putea duce la greșeli atunci cînd studenții români traduc din limba română în engleză.
Cu toate acestea, predarea nu ar trebui să se bazeze pe această analiză comparativă ca singura modalitate de predare.
Limba este instrumentul de bază al comunicării, cu ajutorul căruia ne exprimăm sentimentele și socializăm.
Limba este cea mai distinctivă trăsătură a oamenilor.
Pentru că Dumnezeu a dat doar ființei umane o abilitate atât de specială este o datorie și o responsabilitate să o păstrăm și să o transmitem din generație în generație.
Prima înțelegere a lumii de către un copil, percepția sa asupra existenței, învățarea conceptelor și a abilităților, încep cu limba maternă.
Limba maternă are un impact foarte puternic în formarea copilului și un rol important în încadrarea gândirii, emoțiilor și spiritualității sale, pentru că cea mai importantă etapă a vieții, copilăria, este petrecută în amprenta ei.
Când o persoană vorbește limba maternă, se stabilește o legătură directă între inimă, creier si limbă.
Un copil își exprimă primele sentimente, fericirea, fricile și primele cuvinte prin intermediul limbii materne.
Limba maternă este limba pe care o folosim pentru a gândi, a visa și a simți emoții și tot ea oferă baza pentru învățarea unei alte limbi.
Dacă limba maternă este promovată în școală (de exemplu, într-un program de educație bilingv), conceptele, limba și abilitățile de alfabetizare pe care copiii le învață în limba majoritară, le pot transfera în limba de acasă.
Bilingvismul conferă copiilor avantaje lingvistice, pentru că ei prind foarte repede abilitățile de conversație în primii ani la școală.
Cunoștințele și abilitățile de alfabetizare ale copiilor se transferă între limbi, de la limba maternă către limba pe care copilul o învață la școală.
Copilul se va familiariza cu nuanțele unei limbi, cum să o învețe și să o folosească și asta îi va permite să învețe cu ușurință a doua limbă.
Ambele limbi se hrănesc reciproc atunci când mediul educațional permite accesul copiilor la studierea lor.
Păstrarea limbii materne într-o țară străină nu se întâmplă spontan.
În schimb, este o realizare care necesită angajament și determinare, mai ales din partea familiei.
Căutați să lăsați a doua limbă, cea a țării gazdă, pe seama lumii exterioare și vorbiți copiilor numai în limba maternă.
Cărțile, desenele animate, filmele/serialele pentru copii, melodiile etc.
Copiilor le place să audă povești din copilăria părinților, despre sărbătorile din țara, întâmplări de-ale părinților de la bunicii lor.
Trimiteți copiii la cursuri și alte tipuri de învățare în limba maternă.
Comunicați-le profesorilor copilului așteptările dvs.
Voi încheia cu un citat al poetului necuvintelor, Nichita Stănescu, o simțire pe care o înțeleg acum, poate mai bine ca niciodată: “…Ce patrie minunată este această limbă! Ce nuanță aparte, îmi dau seama că ea o are!
Liceul Teoretic Gheorghe Lazăr, Avrig (Sibiu) • România
Studiul „De la limba maternă la bilingvism și multilingvism” abordează tema dezvoltării vorbitorilor bilingvi sau multilingvi pornind de la raportul proporţional între competenţa în limba maternă şi învăţarea unor noi limbi străine.
Dezvoltarea unei competențe foarte avansate de utilizare a limbii materne reprezintă una dintre cele mai importante premise pentru însușirea unei a doua sau a treia limbi.
Lucrarea mai abordează și importanța transferului între limbi înrudite.
Acolo unde există asemănări fonetice, lexicale și sintactice, elevul poate trece mai ușor de la învățarea unei limbi de bază la o a doua, înrudită.
Considerată o competenţă esenţială pentru viaţa în societatea mileniul al treilea, comunicarea eficientă reprezintă unul dintre subiectele preferate ale lingviștilor şi nu numai.
Dezvoltarea profesională, individuală şi culturală depind astăzi de competenţa lingvistică în două sau chiar mai multe limbi.
Pașii de urmat pentru a face trecerea de la limba maternă la multilingvism au reprezentat un subiect de studiu extins în ultimele decenii.
Un prim pas spre o analiză a parcursului achiziției de limbaje noi îl reprezintă investigația factorilor care determină folosirea mai multor limbaje în educație sau introducerea mai multor limbi de studiu în curriculumul școlar.
În țări cu o populație eterogenă și diversitate lingvistică, multilingvismul facilitează comunicarea și colaborarea între și în comunități.
Un alt factor demn de menționat pentru promovarea multilingvismului îl reprezintă dorința de promovare a identității naționale, ceea ce ar justifica folosirea mai multor limbi în educație.
Numeroase țări susțin învățarea limbilor străine în școli pentru promovarea și dezvoltarea națională sau regională.
Studiile realizate asupra programelor de învățare a limbilor străine indică mai multe trăsături comune considerate cheie pentru succes (Cenoz, 10).
Acestea includ: Susținere din partea familiei și a comunității; Stăpânirea foarte bună a limbii materne ca premisă esențială pentru dezvoltarea intelectuală; Copiii pot învăța o limbă nouă într-o varietate de moduri, în funcție de personalitatea proprie și de mediul socio-cultural; Competențele cognitive și lingvistice se transferă; Profesorii trebuie să fie foarte experimentați în folosirea și predarea limbii străine.
Studiile efectuate în diferite părți ale lumii au explicat modul în care are loc transferul lingvistic de la o limbă de studiu la alta.
Astfel, cercetătorii au concluzionat că bilingvismul influențează pozitiv învățarea unei noi limbi, evidențiind astfel caracteristica de transfer de la o limbă la alta.
Totuși, strategiile și contexte care optimizează și facilitează transferul sunt într-un proces continuu de îmbunătățire și adaptare pentru o maximă eficiență a procesului instructiv-educativ (Cenoz, 12).
Transferul ca premisă pentru multilingvism
Studiul realizat de Bild și Swain (1989) a evidențiat că există anumiți factori care determină amplitudinea procesului de transfer între limbi. Conceptul cheie al cercetării lor a fost diferența lingvistică ca punct de referință pentru succesul transferului dintre limbi.
Astfel, în cazul unui individ care învață limbi înrudite eficiența procesului de transfer este mare date fiind similitudinile fonetice, structurale, sintactice sau lexicale dintre cele două limbi.
Transferul se realizează cu mai multă ușurință pornind de la limba maternă spre o limbă înrudită.
Un vorbitor de limbă engleză va învăța mai ușor limbba germană datorită asemănărilor dintre cele două limbi, decât limba rusă. Între engleză și rusă posibilitatea transferului este extrem de redusă sau chiar inexistentă (Ringbom, 1987).
Transferul lingvistic este de asemenea favorizat de dezvoltarea optimă a capacității de exprimare în limba maternă.
În astfel de contexte, educația bilingvă are un succes sporit.
Neglijarea educației formale atrage după sine o serie de consecințe pe plan cognitiv, dar și lingvistic.
Legătura dintre însușirea limbii materne și învățarea uneia sau mai multor limbi străine trebuie cu atât mai mult evidențiată cu cât, în anumite medii, educația formală este neglijată în favoarea utilizării unei limbi minoritare, în context informal.
Swain et al (1990) au demonstrat că abilitățile de comunicare dobândite în context formal ajută la învățarea unei limbi străine.
Astfel elevii bilingvi cu bune abilități de comunicare în limba maternă și o altă limbă străină, manifestă o mai mare ușurință în învățarea unei a treia limbi, în comparație cu elevii cărora le lipsesc abilitățile menționate.
Transferul sau influența trans-lingvistică a fost observată și în context informal.
Totuși, cercetarea la acest nivel este încă în stadiile preliminare.
Informal, formal sau combinat, mediul de învățare a unei limbi străine poate varia foarte mult.
De aceea, paralelismele privind eficiența anumitor contexte de la un mediu la altul necesită un studiu mai amanunțit.
Concluzia care se impune, însă, este aceea că există o formă de multilingvism progresiv, în care bilingvismul înlesnește învățarea unei noi limbi.
Bilingvismul și dezvoltarea cognitivă
Numeroase studii au adus dovezi despre influența pozitivă a bilingvismului asupra dezvoltării cognitive.
Cummins, Swain și Bialystok sunt câțiva dintre cercetătorii care au demonstrat că bilingvismul sporește creativitatea, abilitățile de vedere spațială, conceptualizarea și conștientizarea meta-lingvistică.
Elevii bilingvi au o flexibilitate cognitivă sporită datorată faptului că învățarea unei limbi străine creează condițiile propice pentru dezvoltarea strategiilor de procesare specifice.
Cu cât este mai bună cunoașterea limbii, cu atât mai mare impactul asupra proceselor cognitive.
McLaughlin și Nayak (1989) au argumentat că este un fapt obișnuit pentru elevii avansați în studiul unei limbi străine să folosească o gamă mai largă de strategii de învățare decât începătorii.
Nayak et al. (1990) au arătat că elevii multilingvi pot trece mai ușor de la o strategie la alta în funcție de cerințele sarcinilor de lucru.
Tot în aceeași manieră, vorbitorii mai experimentați au o eficiență sporită în utilizarea strategiilor implicite de învățare.
Comunicarea socială aduce și ea dovezi relevante pentru beneficiile bilingvismului și multilingvismului.
Copiii bilingvi sunt considerați mai receptivi la nevoile interlocutorilor în comparație cu monolingvii.
Această stare de fapt își găsește explicația în aceea că bilingvii adesea trec de la o limbă la alta în funcție de situația socială de comunicare.
Avem astfel dovezi clare pivind sensibilitatea comunicativă atribuită bilingvismului și multilingvismului.
Perspective educaționale asupra învățării celei de-a doua sau a treia limbi străine
În ceea ce privește învățarea unei a doua sau a treia limbi, vârsta este factorul căruia i se dă cea mai multă atenție, în mod constant.
Singleton (1989) și Long (1990) oferă exemple ilustrative din cercetarea aprofundată asupra importanței vârstei în învățarea unei a doua sau a treia limbi străine.
Introducerea timpurii a unei a doua limbă străine are efecte combinate.
Unele studii au arătat că nu există diferențe între cei care învață mai devreme și cei care încep studiul mai târziu, pe când altele precum cea a lui Genesee (1987) a demonstrat avantaje pentru începerea mai târzie a învățării unei a doua limbi.
Pe baza acestor studii, mulți cercetători susțin introducerea treptată a unei a doua și a treia limbi pentru a optimiza rezultatele.
În lumina rezultatelor studiilor deja menționate, elevii trebuie să-și consolideze mai întâi competențele complexe în limba maternă, înainte de a începe învățarea unei alte limbi.
Profesorii de limbi străine ar trebui să se familiarizeze cu etapele de dezvoltare a limbajului pentru a putea să eficientizeze experiența de învățare a elevilor lor prin adoptarea celor mai bune strategii de creștere a abilităților comunicative.
Așadar, nu doar planificarea lecțiilor ci și dezvoltarea profesională continuă îi pot ține pe profesori la curent cu noile tendințe din cercetarea lingvistică care pot fi puse în practică pentru dezvoltarea biligvismului și multilingvismului elevilor.
Bibliografie
Bialystok, E. (1991) Meta-linguistic dimensions of bilingual language proficiency. In E. Bialystok (ed). Language Processing in Bilingual Children.
Cenoz, J. and Valencia, J. F.
Cummins, J. (1979) Linguistic interdependence on the educational development of bilingual children.
Cummings, J. (1993) Bilingualism and second language learning.
Ringbom, H. (1987) The Role of the First Language in Foreign Language Learning.
Swain, M., Lapkin, S., Rowen, N. and Hart, D. (1990) The role of the mother tongue literacy in third language learning.
Dispoziţii generale Art. 12. Predarea şi învăţarea disciplinei Limba şi literatura maternă au un rol primordial în formarea personalităţii elevilor, în păstrarea identităţii naţionale, în verbalizarea unor achiziţii ştiinţifice, în modul de formare a deprinderilor şi abilităţilor de comunicare orale şi scrise.
Acesta fragment din Metodologia privind studiul în limba maternă şi al Limbii şi literaturii materne, al Limbii şi literaturii române, studiul Istoriei şi tradiţiilor minorităţilor naţionale şi al Educaţiei muzicale în limba maternă din 10.09.2012 este reprodus în forma publicată în Monitorul Oficial al României...
Poți învăța o limbă străină la orice vârstă și mai mult decât atât, multilingvismul întârzie bolile bătrâneții. Viorica Marian, psiholingvistă și profesoară la Northwestern University, SUA, a cercetat modul în care limbajul ne modelează realitatea. A copilărit în Cahul cu bunica sa, vorbind deopotrivă română și rusă, până când părinții au terminat facultățile de medicină și au luat-o la Chișinău.
Se descurcă în spaniolă, s-a apucat și de japoneză, pe care o învață cu ajutorul aplicațiilor care „se bazează pe neurotransmitters, brains feels good when you play this game, dar nu e atât de eficient ca învățatul cu un profesor.”
Vom încheia cu observația că metodele tradiționale de predare au demonstrat utilitatea lor pe termen lung și pot coexista cu metodele moderne, cu un echilibru între acestea în funcție de context.
tags: #importanta #traducerii #subiectelor #in #limba #materna
Postări populare:
- formarea curburilor coloanei vertebrale la bebeluși
- Gestionarea hemoragiei postpartum: pași esențiali pentru asistentul medical
- Caiet de sarcini cu clauza suspensiva: elemente esențiale și practici recomandate
- Recenzii despre dr. Olteanu Maria – secția de ginecologie a Spitalului Județean Ilfov
- Ghid practic: contactarea unui pediatru în Groapa Lugoj pentru grijă la copii