Lactatia este un proces fiziologic prin care organismul femeilor incepe sa produca lapte matern dupa nastere, in scopul hranirii bebelusului.
Pana la jumatatea secolului trecut era considerata chiar un proces de care depinde in buna masura perpetuarea speciei umane, dat fiind faptul ca bebelusii femeilor care aveau probleme de lactatie rar supravietuiau, intrucat nu puteau fi hraniti corespunzator.
Apoi, pentru ca laptele sa fie expulzat prin mamelon, este nevoie de actiunea unui alt hormon, numit oxitocina sau „hormonul iubirii”.
Aceasta este secretat de creier in momentul in care bebelusul este pus la san pentru a fi alaptat, dar si in momentele de apropiere intima dintre mama si copil, cum ar fi imbratisarile si mangaierile.
Principalul stimul al lactatiei este reflexul de supt al copilului, astfel ca in primele zile de viata acesta trebuie sa fie pus cat mai des la san.
La aproximativ 4-5 zile dupa nastere, colostrul devine lapte de tranzitie, cu o compozitie mai complexa.
La doua saptamani dupa inceperea lactatiei, laptele matern devine lapte matur.
“Incepe in timpul sarcinii, insa mecanismul care asigura acest proces devine pe deplin functional abia dupa nastere.”
Cantitatea de lapte produsa de glandele mamare nu este constanta, putand cunoaste variatii semnificative chiar si pe parcursul aceleiasi zile.
Astfel, cu cat bebelusul este alaptat mai des sau suge mai mult, cu atat organismul mamei va produce mai mult lapte, adaptandu-se acestui ritm.
Laptele matern are o formula unica, imposibil de reprodus artificial, cu toate ca folosirea inlocuitorilor nu mai constituie de mult o noutate.
Datorita relatiei dintre cerere si oferta, lactatia functioneaza pe principiul cererii si ofertei.
La aproximativ 4-5 zile dupa nastere, colostrul devine lapte de tranzitie, cu o compozitie mai complexa.
Procesul de lactatie se declanseaza inca din perioada sarcinii, odata cu aparitia prolactinei, insa este blocat pana la momentul nasterii.
Mai exact, organismul produce prolactina din timpul sarcinii, insa actiunea sa asupra glandelor mamare este blocata de estrogen si progesteron - principalii hormoni sexuali feminini.
Secretia de lapte se declanseaza odata cu momentul nasterii, mai exact cu expulzia placentei si scaderea brusca a nivelului de estrogen si progesteron, urmata ulterior de o secretie sporita de prolactina si oxitocina.
Asadar, procesul de lactatie incepe in timpul sarcinii, insa mecanismul care asigura acest proces devine pe deplin functional abia dupa nastere.
Principalul stimul al lactatiei este reflexul de supt al copilului, astfel ca in primele zile de viata acesta trebuie sa fie pus cat mai des la san.
Vorbeam mai devreme rolul oxitocinei, acel hormon care determina contractia alveolelor mamare si care este secretat din creier si in momentele de tandrete.
Astfel, contactul direct dintre pielea mamei si cea a copilului, precum si o pozitie confortabila, care sa ii permita sa-si tina copilul cat mai aproape de trup, stimuleaza productia acestui hormon si, implicit, lactatia.
In cazul in care apar probleme de alaptare, stimularea lactatiei poate fi facuta si cu ajutorul unui dispozitiv special, numit pompa de san.
De ce este importantă dieta în timpul alăptării
Lapte matern este plin cu nutrienți și substanțe esențiale pentru dezvoltarea copilului tău, iar laptele matern este „gold standard”-ul în nutriția sugarului.
Nu în mod surprinzător, e nevoie de multă energie pentru a produce laptele matern, motiv pentru care și nevoia ta de aport de nutrienți este una mare.
Nu numai că alimentele bogate în nutrienți susţin producția de lapte, dar te ajută să te simți bine atât fizic, cât și psihic.
O dietă necorespunzătoare poate afecta calitatea laptelui și sănătatea ta.
Studiile au arătat că laptele matern conține 87% apă, 3.8% grăsimi, 1% proteine și 7% carbohidrați și asigură 60 - 75 kcal/100 ml.
În timpul perioadei de lactație, laptele matern se modifică pentru a satisface nevoile bebelușului tău.
La începutul fiecărui alăptat, laptele este mai apos pentru a potoli setea sugarului.
Ulterior, laptele devine mai gros și are un conținut bogat în grăsimi și alți nutrienți.
Conform unui studiu realizat în 2005, acest lapte conține de 2 - 3 ori mai multă grăsime decât laptele apos de la începutul alăptatului și de la 7 - 11 ori mai multe calorii per unitate de măsură.
Este indicat să reduci consumul de alimente procesate, precum cele de tip fast food sau cereale cu un conținut ridicat de zaharuri.
Este important pentru tine și bebelușul tău să ai suficienți nutrienți din grupul 1, în timp ce nutrienții din grupul 2 sunt importanți doar pentru tine.
Pentru a evita carențele, trebuie să ai grijă de alimentația ta și, în unele cazuri, să iei suplimente.
Suplimente importante în sarcină
Un supliment cu multivitamine poate fi o alegere bună pentru a-ți crește aportul de vitamine și minerale.
Omega-3 (DHA) Aceste grăsimi se găsesc în pește și alge şi joacă un rol esențial în sănătatea ta și a copilului tău.
Vitamina D se găsește în pește și în uleiul de pește.
Aportul de apă
Cantitatea de apă pe care trebuie să o bei în timpul alăptării variază în funcție de activitatea și de dietă ta.
În cazul în care bebelușul prezintă alergie la proteina din laptele de vacă, produsele lactate vor fi interzise în alimentația mamei pe perioada alăptării.
Alimente permise în timpul alăptării includ pește și fructe de mare, carne, fructe de pădure, legume, nuci, semințe, grăsimi sănătoase, legume cu fibre, tofu și altele, iar suplimentele precum vitamina B12 sau Omega-3 pot fi recomandate după caz.
Alăptarea la sân poate implica uneori balonare și colici la sugar, iar unele alimente pot provoca reacții, de aceea este utilă observarea reacțiilor copilului.
Alăptarea la san este benefică, atat pentru bebelus, cat si pentru mama. Pentru bebelus este alimentul perfect, iar pentru mama alăptatul contribuie la reducerea greutatii postpartum si reduce riscul de afectiuni maligne.
Lăptarea necesită o dietă variată cu alimente bogate în nutrienți și să acorde atenție la excesul de cafea sau alcool, precum și la evitarea alimentelor foarte balonante sau condimentate în primele luni.
AlĂPTAREA la san a nou-născutului - alăptarea "la cerere" reprezintă modul ideal de a asigura bebelusului o dezvoltare armonioasa.
Nou-născutul își stabilește singur frecvența alăptărilor, iar durata suptului este proprie fiecărui copil.\nIn general, copiii pot sa suga 10 - 30 de minute.
In primele zile suptul dureaza mai mult, iar mama nu trebuie să intrerupa prea devreme alăptarea; ea trebuie să aștepte până cand copilul "lasă" sanul.
Golirea sanului și alăptarea frecventă cresc secretia de lapte.
Pentru a sti daca v-ati hranit copilul suficient, il puteti cantari o data pe saptamana, nu mai frecvent, sau, daca observati ca are o stare generala buna, pare sanatos, puteti astepta vizita medicala cand veti afla cat a crescut.
Regurgitatiile reprezinta eliminarea unei mici cantitati de lapte dupa masa, odata cu aerul inghitit si sunt mai frecvente la copiii care sug lacom si inghit mult aer.
Exista la acest nivel mici glande ce secreta o substanta care previne eroziunea.
Exista si situatii precum "Furia laptelui" unde sanii se intaresc, sunt durerosi, laptele nu curge, posibil sa faca febra.
Laptele matern muls steril poate fi pastrat in frigider aproximativ 24h daca intentionati sa il folositi in acest interval.
Procesul de transfer al substanțelor nutritive din alimente în laptele matern este influențat de mai mulți factori fiziologici și biochimici.
Alimentele transferate în laptele matern pot avea timpi de transfer diferiți: cafeina în 15-60 de minute, mentă în 4-6 ore, morcovi în 2-3 ore, usturoiul în aproximativ 2 ore, bananele pot avea transfer foarte redus sau zero.
Timer: cafeina traversează rapid bariera sangvina și ajunge în laptele matern într-un interval foarte scurt, cu concentrația maximă la aproximativ 60 de minute.
Proteinele din laptele de vacă, legumele și fructele își fac prezența în laptele matern după aproximativ 1-3 ore de la consum.
Usturoiul poate influența laptele după circa 2 ore, iar morcovii aduc betacaroten și alte nutrienți în 2-3 ore.
Bananele reprezintă un caz special: nu transferă nutrienți semnificativi în laptele matern, deci nu modifică compoziția laptelui.
Metabolismul individual, frecvența alăptării, tipul alimentelor consumate și sănătatea digestivă a mamei modifică viteza transferului nutrienților în laptele matern.
Observarea atentă a comportamentului sugarului după alăptare oferă informații valoroase despre modul în care alimentația mamei influențează bebelușul.
Semnele de sensibilitate alimentară includ modificări ale pattern-ului de somn, agitație excesivă, plâns prelungit și probleme digestive, în timp ce reacțiile frecvente pot include colici, regurgitații, modificări ale scaunului și erupții cutanate.
Eliminarea alimentelor problematice din dieta maternă trebuie făcută gradual, câte un aliment pe rând, iar reintroducerea trebuie să se facă cu prudență, după ce simptomele bebelușului s-au ameliorat.
Astfel, alimentația la san este benefică atât pentru bebeluș, cât și pentru mamă, iar laptele matern rămâne sursa cea mai sigură și completă de nutrienți pentru sugar.
Alimentele permise în timpul alăptării includ o varietate de alimente bogate în proteine, legume, fructe, cereale integrale, grăsimi sănătoase și lactate semidegresate, cu atenție la reacțiile copilului la anumite alimente.
Sunt prezentate și suplimente importante în sarcină, cum ar fi multivitamine, vitamina B12 și Omega-3 (DHA), cu recomandări de aport zilnic pentru dezvoltarea creierului și a nervilor sugarului.
De asemenea, hidratarea este critică în perioada alăptării, iar cantități adecvate de apă sau ceai contribuie la susținerea producției de lapte.
Şi, în final, mamele sunt încurajate să aibă o dietă echilibrată, să evite alcoolul în timpul alăptării, să limiteze cafeina și să acorde atenție la alimentele care pot balona sugarul.
Alaptarea: Sanul Mamei vs. Biberonul | BOABE DE CUNOASTERE | cu Dr. Ilinca Tranulis
Reguli practice pentru alimentația la sân
Este indicat să ai o dietă variată cu alimente bogate în nutrienți, precum proteinele de calitate superioară (ouă, carne, lactate), legume, fructe și cereale integrale.
Cantitatea de apă pe care o bei în timpul alăptării variază în funcție de activitatea ta fizică și de dietă, iar semnele de hidratare corectă pot fi evaluate prin culoarea urinei.
Este recomandat să eviți excesul de cafea, alcoolul și alimentele foarte balonante în primele luni de alăptare, pentru a nu provoca discomfort sugarului.
Copilul poate suge la un singur san sau la ambii sani în timpul unei mese, în funcție de ritmul său, iar golirea sanului stimulează producția de lapte.
Monitorizarea creșterii copilului la nivel de cântar săptămânal poate oferi indicii despre eficiența alăptării și a alimentației mamelor.
Regimul de alimentație la san include și reguli despre igienă: înainte de fiecare alăptat, mainile se spala cu apa si sapun, iar sanii si areola mamara cu apa.
tags: #in #cat #timp #intra #mancarea #in