Practică medicală se confruntă în prezent cu multiple provocări determinate de evoluţia rapidă a procedurilor de diagnostic şi tratament, de existenţa unor inegalităţi în dotarea clinicilor de obstetrică şi ginecologie, precum şi de o presiune socială şi medico-legală accentuată. Dezvoltarea explozivă a metodelor diagnostice şi terapeutice în toate subspecialităţile profesiei noastre, precum şi accesul la informaţii neselectate şi neprelucrate de pe internet şi de pe platformele de social media au dus deseori la aşteptări nerealiste ale pacienţilor.
În acest context solicitant, consider că existenţa ghidurilor naţionale şi a protocoalelor locale ale fiecărei unităţi are un rol major în asigurarea unei asistenţe medicale de calitate a pacientelor, standardizată, în acord cu datele actuale ale medicinei. Astfel, aceste ghiduri stabilesc standardele naţionale şi constituie puncte de referinţă în analiza oricăror aspecte ale activităţii noastre. Desigur, ele nu înlocuiesc judecata clinicianului, particularizată pentru fiecare pacientă, dar respectarea liniilor directoare ale acestora asigură obţinerea în mod constant a unor rezultate bune.
Aceste ghiduri au fost concepute pentru a putea fi adaptate prin protocoale specifice spitalelor municipale, judeţene, clinicilor universitare şi centrelor de excelenţă. Ghidurile de Obstetrică şi Ginecologie au fost elaborate de Societatea de Obstetrică şi Ginecologie din România (SOGR) în cadrul unui proiect al Fondului ONU pentru Populaţie şi al Agenţiei Elveţiene pentru Cooperare şi Dezvoltare, începând din anul 2007. Trebuie menţionat că SOGR a fost prima societate profesională din ţară care a conceput aceste ghiduri, exemplul nostru fiind urmat apoi de toate societăţile profesionale.
Aceste ghiduri au fost aprobate de Colegiul Medcilor din România şi de Ministerul Sănătăţii, publicate în Monitorul Oficial. În această primă etapă au fost elaborate 28 de ghiduri. În anul 2018, după Congresul Naţional SOGR de la Iaşi, a fost început procesul de revizuire a ghidurilor, luând în considerare progresele medicinei din această perioadă şi conceptele actuale ale asistenţei medicale. Au fost concepute noi ghiduri care să acopere aspecte actuale ale specialităţii - diagnosticul prenatal şi teste prenatale noninvazive - sau care să reaşeze şi să aducă la zi subiecte importante, precum naşterea naturală în prezentaţie cefalică.
Procesul de elaborare şi revizuire a ghidurilor a fost coordonat de preşedintele SOGR, prof. dr. Radu Vlădăreanu, şi au fost implicaţi toţi liderii de opinie din România. Odată finalizate, ghidurile au stat în transparenţă pe site-ul SOGR, observaţiile şi comentariile fiind centralizate, analizate şi discutate în reuniunea de consens. În 29-30 martie 2019 a avut loc, în Bucureşti, Reuniunea Naţională de Consens a SOGR pentru aprobarea noilor ghiduri şi a celor revizuite. Timp de două zile, participanţii au evaluat conţinutul fiecărui ghid şi au agreat prin consens ghidul. Procesul a fost coordonat şi finanţat integral de SOGR. În prezent, ghidurile sunt afişate pe site-ul SOGR, constituind un sprijin în activitatea noastră curentă, oferind o protecţie medico-legală crescută şi o formă de educaţie medicală pentru rezidenţi.
Activitatea de revizuire/scriere de ghiduri nu este terminată: există numeroase subiecte ale practică noastre care nu au fost incluse. Avem în faţă primul număr din anul 2024 al revistei Obstetrica şi Ginecologia, revista oficială a Societăţii de Obstetrică şi Ginecologie din România, ajunsă la volumul 72.
Drepturile pacientelor în contextul îngrijirii ginecologice
Drepturile Pacienților sunt reglementate de cadrul legislativ naţional, iar pacienta are dreptul la îngrijirile medicale de cea mai înaltă calitate de care societatea dispune, în conformitate cu resursele unităţii. Pacienta are dreptul de a fi informatа cu privire la serviciile medicale disponibile, la modul de a le utiliza şi la identitatea şi statutul profesional al furnizorilor de servicii de sănătate.
Pacienta internată are dreptul de a fi informată asupra regulilor şi obiceiurilor pe care trebuie să le respecte pe durata spitalizării. Informatiile se aduc la cunoştinţă într-un limbaj respectuos şi clar; în cazul în care pacientul nu cunoaşte limba română, informaţiile i se vor aduce în limba maternă ori într-o formă adaptată. Pacienta are dreptul de a cere să nu fie informată despre situaţia sa medicală şi de a alege o altă persoană care să fie informată în locul său. Rudele şi prietenii pacientului pot fi informaţi despre evoluţia investigaţiilor, diagnosticul şi tratamentul, dar numai cu acordul pacientului.
Dreptul pacientei privind intervenţia medicală prevede că în cazul refuzului sau opririi unei intervenţii, pacientul îşi asumă în scris responsabilitatea pentru decizie, iar consecinţele trebuie explicate. În situaţii de urgenţă, consimţământul reprezentantului legal nu este necesar, iar dacă se cere, pacientul trebuie să fie implicat în luarea deciziei în funcţie de capacitatea lui de înţelegere. Consimţământul pacientului este obligatoriu pentru recoltarea, păstrarea, folosirea tuturor produselor biologice şi pentru participarea la învăţământul medical clinic sau cercetarea ştiinţifică.
Pacienta are dreptul la tratamente şi îngrijiri medicale, iar selecţia pentru anumite tratamente cu disponibilitate limitată se face exclusiv pe criterii medicale, elaborate de Ministerul Sănătăţii. Intervenţiile se efectuează doar dacă există dotarea necesară şi personal acreditat. Pacienta poate beneficia de îngrijiri terminale pentru a muri cu demnitate, sprijinită de familie, prieteni şi suport spiritual. Continuitatea îngrijirilor este asigurată prin colaborarea dintre unităţi medicale publice şi private, spitaliceşti şi ambulatorii.
Obligațiile pacientelor
Pacienta trebuie să prezinte la internare actul de identitate, să respecte programul spitalului, regulile de igienă şi de disciplină, să nu fumeze în spital şi să nu provoace disconfort altor pacienți. Respectul pentru intimitatea şi confidențialitatea celorlalți pacienți, respectarea tratamentului şi indicaţiilor medicale, precum şi regimul alimentar indicat de medic sunt obligatorii. Pacienta poartă echipamentul de spital în incintă şi respectă programul de vizite.
Se interzice complet fumatul în Centrul de Diagnostic şi Tratament OB-GYN. Nerespectarea poate atrage contravenţiile şi amenzi. Pacienta poate realiza donaţii sau plăți suplimentare către unitate, în conformitate cu reglementările legale, iar asigurările legale privind îngrijirea continuă rămân în sarcina instituţiei.
Aspecte practice de nursing în obstetrică-ginecologie
Elaborarea unui plan de nursing pentru pacientă implică identificarea nevoilor biostatistice, sociale şi psihologice, precum şi utilizarea diagnosticului de îngrijire conform sistemului NANDA-I. Este important să distingem între datele închise (stabile) şi cele variabile (în dinamică) şi să realizăm reevaluări continue de către echipa de îngrijire. În practică, planul de nursing este construit pe baza nevoilor fundamentale ale Virginiei Henderson şi pe cele 14 nevoi de bază.
Din perspectiva obstetrică-ginecologică, atenția se focalizează pe evaluarea simptomatologiei, pe stabilirea priorităţilor de îngrijire şi pe colaborarea între asistentul medical, medicul curant şi restul echipei. Practicile includ monitorizarea somnului (durata optimă 6-7 ore pe noapte), orientarea istoricului bolii şi programul de tratament, precum şi gestionarea situaţiilor de urgenţă în conformitate cu protocoalele instituţiei.
Diagnostice de laborator și considerente clinice
Cazuri clinice complexe pot necesita interpretări laborioase, cum ar fi infecţii venerice sau alte afecţiuni ginecologice. De pildă, sifilisul în stadiile incipiente poate fi depistat clinic cu dificultate și necesită confirmare prin serologie sau teste directe. Testele netreponemice (VDRL, RPR) pot fi fals pozitive şi necesită confirmare cu teste treponemice (TPHA, FTA-Abs). Analiza anticorpilor treponemici devine de obicei pozitivă la 2-5 săptămâni după infecţie. Neurosifilisul se identifică prin leucocite crescute în lichidul cefalorahidian şi proteine crescute, în prejudiciul la nivelul sistemului nervos central.
Testele serologice sau microscopie în câmp întunecat pot oferi diagnostic imediat în timp real, însă doar unele unități dispun de echipamentul necesar sau personalul cu experienţă pentru a efectua investigaţia în 10 minute de la extracția lichidului. Astfel, gestionarea cazurilor necesită cooperare multidisciplinaryă şi adaptarea la resursele fiecărei unităţi medicale.
Amenajarea unei scheme utile pentru comunicare cu pacienta
Comunicarea eficientă cu pacienta, adaptată la nivelul ei de înţelegere, este esenţială pentru consimțământ informat, pentru înțelegerea opțiunilor de tratament și pentru respectarea drepturilor pacientului în contextul îngrijirii obstetrice și ginecologice.
Cum se obține consimțământul informat - Videoclip informativ pentru furnizorii de îngrijire medicală
Table de informații utile
| Axa | Conținut |
|---|---|
| Drepturi | Dreptul la informație, consimțământ, exprimarea voinței, confidențialitate, sprijinul familiei |
| Obligații | Prezentarea documentelor, respectarea programului, igiena, respectul față de personal |
| Aspecte de nursing | Plan de nursing, diagnostic NANDA-I, monitorizare, reevaluare |
| Diagnostic clinic | Infecții ginecologice, patologie obstetricală, teste serologice și confirmări |
Continuitatea îngrijirilor se asigură prin colaborarea dintre diferite unităţi sanitare, iar ghidurile SOGR oferă cadrul standardizat pentru practică într-o manieră adaptabilă la specificul fiecărei instituţii.
tags: #ingrijirea #pacientului #cu #afectiuni #ginecologice
Postări populare:
- Ghid complet despre sterilizarea, castrarea și avortul la câini: ce să monitorizezi
- Dezvoltarea serviciilor de Ginecologie la Spitalul Târgu Cărbunești
- Documentație necesară pentru podgorie în Giurgiu
- Procedura de avort: ghid complet
- Erori frecvente în aplicațiile de task management: cauze tehnice și soluții