Dispoziţii generale. Principii şi valori
Art. 1. În România, învăţământul preuniversitar constituie prioritate naţională, este domeniu de interes public şi se desfăşoară, în condiţiile prezentei legi, în limba română, în limbile minorităţilor naţionale, în limba semnelor române şi în limbi de circulaţie internaţională. Acesta fragment din Legea învăţământului preuniversitar nr. Prezenta lege reglementează organizarea şi funcţionarea sistemului de învăţământ preuniversitar, asigură cadrul pentru exercitarea, sub autoritatea statului român, a dreptului fundamental la învăţătură pentru beneficiarii primari, reglementează statutul personalului didactic de predare, didactic auxiliar şi de conducere din întregul sistem de învăţământ de stat, particular şi confesional, al personalului didactic de îndrumare şi control, precum şi al celorlalte categorii de personal didactic, prevăzute de lege. Prezenta lege asigură şi cadrul de desfăşurare, în învăţământul preuniversitar, a formelor de învăţare pe tot parcursul vieţii.
Art. 2. responsabilitatea - asumarea conştientă a îndatoririlor pentru comportamentul şi acţiunile proprii, la nivelul tuturor actorilor implicaţi în procesul educaţional.
Art. 3. principiul eficienţei - în baza căruia se urmăreşte obţinerea de rezultate educaţionale preconizate, prin gestionarea resurselor existente;Acesta fragment din Legea învăţământului preuniversitar nr. principiul interesului superior al elevului - presupune asigurarea cu prioritate a unui mediu educaţional sigur şi sănătos, promovarea drepturilor şi a nevoilor individuale ale fiecărui elev, precum şi luarea în considerare a impactului deciziilor educaţionale asupra dezvoltării copilului pe termen scurt, mediu şi lung, punând interesele elevilor înaintea altor considerente. Acesta fragment din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023 este reprodus în forma publicată în Monitorul Oficial al României şi nu include posibile modificări ulterioare. Pentru a vedea actul la zi cumpăraţi documentul în formă actualizată sau alegeţi un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.
Art. 4. În România sunt valabile numai actele de studii recunoscute de statul român, conform legislaţiei în vigoare. Regimul actelor de studii emise de unităţile şi de instituţiile de învăţământ se stabileşte prin ordin al ministrului educaţiei. Tipurile de informaţii conţinute şi formatul actelor de studii sunt stabilite prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de Ministerul Educaţiei. În sistemul naţional de învăţământ preuniversitar, documentele şcolare stabilite prin ordin al ministrului educaţiei se întocmesc numai în limba română. Celelalte înscrisuri şcolare pot fi redactate şi în limba de predare. La solicitarea titularilor majori ai acestora sau a reprezentanţilor legali în cazul titularilor minori, documentele şcolare pot fi emise şi în limbi de circulaţie internaţională şi în limba de predare. Condiţiile de emitere a acestor documente şcolare vor fi stabilite prin ordin al ministrului educaţiei.
Art. 5. Învăţarea în şcoală a limbii române, ca limbă oficială de stat, este obligatorie pentru toţi beneficiarii primari ai educaţiei. Planurile de învăţământ cuprind numărul de ore necesare şi suficiente învăţării limbii române. Autorităţile administraţiei publice asigură condiţiile materiale şi resursele umane care să permită însuşirea limbii române.
Art. 6. În fiecare unitate administrativ-teritorială se organizează şi funcţionează unităţi de învăţământ cu limba de predare română şi/sau, după caz, cu predare în limbile minorităţilor naţionale ori se asigură şcolarizarea fiecărui elev în limba sa maternă în cea mai apropiată unitate administrativ-teritorială în care este posibil.
Art. 7. Cultele recunoscute oficial de statul român au dreptul de a organiza învăţământ confesional, prin înfiinţarea şi administrarea propriilor unităţi de învăţământ particular, conform procedurilor legale de autorizare provizorie/acreditare.
Art. 8. Ministerul Educaţiei colaborează cu Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei în vederea fundamentării cadrului legal necesar pentru buna coordonare între unităţile de învăţământ preuniversitar şi autorităţile locale, precum şi pentru asigurarea îndeplinirii de către autorităţile administraţiei publice locale a obligaţiilor ce le revin în organizarea şi funcţionarea învăţământului preuniversitar.
Art. 9. Statul român asigură acces echitabil, fără nicio formă de discriminare, la toate nivelurile şi formele de învăţământ preuniversitar, cetăţenilor României, cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene, minorilor, care solicită sau au dobândit o formă de protecţie în România, minorilor străini şi minorilor apatrizi a căror şedere pe teritoriul României este oficial recunoscută conform legii şi cetăţenilor din state din afara UE, aflaţi legal pe teritoriul României, precum şi cetăţenilor britanici şi membrilor familiilor acestora, ca beneficiari ai Acordului privind retragerea Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord din Uniunea Europeană şi din Comunitatea Europeană a Energiei Atomicе 2019/C 384 I/01.
Art. 10. În domeniul educaţiei şi al formării profesionale prin sistemul naţional de învăţământ, dispoziţiile prezentei legi prevalează asupra oricăror prevederi din alte acte normative. Orice modificare sau completare a prezentei legi intră în vigoare începând cu prima zi a anului şcolar următor celui în care a fost adoptată prin lege, cu excepţia stării de alertă, urgenţă sau asediu.
Art. 11. În unităţile de învăţământ preuniversitar şi în toate spaţiile destinate educaţiei şi formării profesionale, precum şi în cadrul activităţilor desfăşurate în mediul online de unităţile de învăţământ preuniversitar sunt interzise discriminările pe criteriile menţionate în Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cu excepţia măsurilor afirmative dispuse de lege. În unităţile de învăţământ preuniversitar şi în toate spaţiile educaţiei şi formării profesionale, precum şi în cadrul activităţilor desfăcute în mediul online de unităţile de învăţământ preuniversitar pot fi luate măsuri cu scopul de a proteja anumite categorii vulnerabile de beneficiari primari, în vederea asigurării dreptului la educaţie al acestora, respectându-se interesul superior al beneficiarului primar. Acesta fragment din Legea învățământului preuniversitar nr. Încălcarea prevederilor alin. (1) de către personalul din învățământul preuniversitar constituie abatere disciplinară şi se sancţionează conform prevederilor art. constituirea grupelor de acomodare prevăzute la art. 61 alin. Formele de organizare a învăţământului preuniversitar
Art. 12. Sistemul naţional de învăţământ preuniversitar are caracter deschis. Elevii din învăţământul preuniversitar de stat, particular şi confesional se pot transfera la alte unităţi de învăţământ de stat, particular şi confesional, cu acordul consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ primitoare, cu încadrarea în numărul maxim de elevi pe formaţiune de studiu.
Art. 13. Exmatricularea beneficiarilor primari pe perioada învăţământului obligatoriu poate fi realizată numai în situaţii grave, în urma încălcării normelor de disciplină în spaţiul şcolar, în vederea protejării dreptului la educaţie al celorlalţi beneficiari primari. Pe durata şcolarizării în învăţământul preuniversitar, cu excepţia învăţământului postliceal, copiii/elevii beneficiază de alocaţia de stat pentru copii, în conformitate cu prevederile Legii nr. Prin excepţie de la prevederile alin. (1), elevii din cadrul filierei tehnologice, care nu optează pentru continuarea studiilor liceale după obţinerea unui certificat de calificare de nivel 3, sunt asimilaţi ca având finalizat învăţământul obligatoriu, fără a obţine o calificare de nivel 4, potrivit dispoziţiilor art. 33 alin. (10).
Art. 14. Părinţii sau reprezentantul legal au obligaţia să asigure participarea la cursuri a beneficiarului primar minor pe întreaga perioadă a învăţământului obligatoriu. Nerespectarea prezentei obligaţii constituie contravenţie şi se sancţionează potrivit dispoziţiilor art. 148 alin. (1) lit. Statul sprijină părinţii sau reprezentantul legal în vederea exercitării responsabilităţilor privind creşterea, îngrijirea, dezvoltarea şi educarea copiilor. În acest scop, în unităţile de învăţământ se organizează cursuri de educaţie parentală pentru formarea şi dezvoltarea abilităţilor parentale pentru părinţi şi reprezentanţi legali ai beneficiarilor primari sau viitori părinţi. Acesta fragment din Legea învăţământului preuniversitar nr. Pentru punerea în aplicare a prevederilor alin. (2), Ministerul Educaţiei elaborează Strategia naţională pentru educaţie parentală care se aprobă prin hotărâre a Guvernului, în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, respectând valorile şi principiile prevăzute la art. La înscrierea antepreşcolarului, a preşcolarului sau a elevului într-o unitate de învăţământ, directorul unităţii de învăţământ semnează contractul educaţional cu beneficiarii secundari ai învăţământului preuniversitar prevăzuţi la art. 105 alin. (2) sau cu elevul major. Contractul prevede drepturile şi obligaţiile reciproce ale părţilor, garantând drepturile beneficiarilor primari şi secundari, în conformitate cu prevederile contractului educaţional-tip, aprobat prin ordin al ministrului educaţiei. Direcţiile judeţene de învăţământ preuniversitar/Direcţia Municipiului Bucureşti de Învăţământ Preuniversitar, denumite în continuare DJIP/DMBIP, verifică modul de respectare de către părţi a prevederilor contractului educaţional prevăzut la alin. Pentru sprijinirea părinţilor în asigurarea participării la cursuri a beneficiarului primar minor şi a respectării contractului educaţional, unităţile de învăţământ preuniversitar pot solicita intervenţia direcţiilor generale judeţene de asistenţă socială şi protecţia copilului/Direcţiei Municipiului Bucureşti de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului ori a serviciilor publice de asistenţă socială.
Art. 15. Prin excepţie de la prevederile alin. (1) lit. d), în cazul învăţământului liceal tehnologic, beneficiarii primari au dreptul de a primi diplomă de absolvire după 3 ani şi pot participa la examenul de certificare a calificării profesionale. Prin excepţie de la prevederile alin. (1) lit. Prin excepţie de la prevederile alin. (1), în cazul alternativelor educaţionale, durata fiecărui nivel de învăţământ este aprobată prin ordinul ministrului educaţiei de funcţionare a alternativei.
Art. 16. cu minimum 140 de preşcolari şi/sau antepreşcolari;Acesta fragment din Legea învăţământului preuniversitar nr. Prin excepţie de la prevederile alin. (1), în unităţile administrativ-teritoriale în care numărul total al beneficiarilor primari nu se încadrează în prevederile alin. Prin excepţie de la prevederile alin. Prin excepţie de la prevederile alin. Prin excepţie de la prevederile alin. (1), unităţile de învăţământ de nivel gimnazial sau liceal, cu predare în limba română sau cu predare în limbile minorităţilor naţionale, unice în municipiu, oraş sau comună, funcţionează cu personalitate juridică indiferent de efectivul de elevi.
Art. 17. Formele de organizare a învăţământului preuniversitar sunt: învăţământ cu frecvenţă zi, învăţământ cu frecvenţă seral şi învăţământ cu frecvenţă redusă. Învăţământul obligatoriu este învăţământ cu frecvenţă. În cazul elevilor care nu au depăşit vârsta clasei conform alin. În situaţia persoanelor private de libertate, învăţământul cu frecvenţă se realizează în penitenciare, centre educative şi de detenţie, conform dispoziţiilor capitolului IV secţiunea a 11-a "Învăţământul din penitenciare, centrele educative şi de detenţie".
Art. 18. Activităţile de predare, învăţare şi evaluare din cadrul unei unităţi de învăţământ din reţeaua şcolară se desfăşoară, de regulă, în spaţiul şcolar. Acesta fragment din Legea învăţământului preuniversitar nr. Organizarea reţelei şcolare
Art. 19. orice persoană juridică de drept public sau privat, interesată în furnizarea de educaţie, se supune procesului de evaluare şi parcurge procedura de autorizare de funcţionare provizorie, potrivit dispoziţiilor art. unitatea autorizată să funcţioneze proviziu care îndeplineşte condiţiile parcurge procedura de acreditare prevăzută la art. ordin al ministrului educaţiei emis în vederea aplicării prevederilor alin. Prin ordinul de autorizare provizorie, prevăzut la art. 237 alin. de drept privat şi de utilitate publică, pentru unităţile particulare de învăţământ preuniversitar, înfiinţate din iniţiativa şi cu resursele unor persoane juridice de drept privat;Acesta fragment din Legea învăţământului preuniversitar nr. de consiliul judeţean, după caz, de consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, după consultarea partenerilor sociali şi cu avizul conform al Ministerului Educaţiei, pentru învăţământul special, inclusiv pentru centrele şcolare pentru educaţie incluzivă sau în cazul unităţilor de învăţământ preuniversitar preluate în administrare conform alin. În vederea organizării reţelei şcolare prevăzute la alin. Reţeaua şcolară a unităţilor de învăţământ se dă publicităţii la începutul fiecărui an calendaristic, pentru anul şcolar următor. Cifra de şcolarizare pentru învăţământul de stat se aprobă prin hotărâre a Guvernului, cu cel puţin 6 luni înainte de începerea anului şcolar. În situaţia în care autorităţile administraţiei publice locale nu emit hotărârea privind organizarea reţelei şcolare prevăzute la alin. Unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat care şcolarizează nivelurile de învăţământ preşcolar şi primar, cu excepţia unităţilor de învăţământ vocaţional, cu alternative educaţionale, respectiv unităţilor de învăţământ special sau unităţilor de învăţământ cu limba de predare în limbile minorităţilor naţionale unice la nivel de unitate administrativ-teritorială le este arondată anual, prin decizie a DJIP/DMBIP, o circumscripţie formată din totalitatea străzilor din zona limitrofă acestora, în vederea înscrierii copiilor în învăţământul preşcolar şi primar. Criteriile de arondare a circumscripţiei ţin cont de corespondenţa dintre numărul beneficiarilor cu domiciliul în proximitatea unităţii şi capacitatea de şcolarizare a acesteia. Reorganizarea prevăzută la alin. (11) şi (12) se poate realiza prin operaţiunile de fuziune prin absorbţie sau contopire sau prin operaţiuni de divizare urmate de absorbţie sau constituire a unei noi unităţi de învăţământ. Unităţile de învăţământ rezultate în urma procesului de reorganizare se includ, de drept, în reţeaua şcolară şi au obligaţia de a solicita evaluarea periodică în termen de un an de la finalizarea procesului ...
Standardele naţionale de evaluare (proiect) - introducerea criteriilor naţionale explicite pentru evaluarea fiecărei competenţe din programele şcolare. Aceste standarde nu schimbă sistemul de notare, ci facilitează o evaluare unitară, transparentă şi justificabilă. Se definesc trei niveluri de performanţă: de bază, consolidat şi avansat, pentru fiecare competenţă. Elevii vor continua să primească note; standardele reprezintă un reper pentru interpretarea rezultatelor, dar nu înlocuiesc notele sau relaţia directă cu o anumită notă din catalog. Rolul descriptorilor de performanţă este să ofere un cadru unitar de interpretare a performanţei elevilor, compatibil cu scala de notare 1-10 utilizată în sistemul românesc de educaţie.
- Standardele devin baza pentru viitoarele evaluări naţionale, bănci de itemi şi dezvoltarea unei culturi a evaluării centrate pe competenţe.
- Nu există o dată imediată pentru implementarea noilor standarde în examenele naţionale; cadrul este creat pentru etape viitoare ale reformei curriculare.
- Standardele devin a treia componentă reglatoare a Curriculumului Naţional, alături de planurile-cadru şi programele şcolare, corelate cu noul Cadrul de Referinţă al Curriculumului Naţional conform Legii 198/2023.
Editor: C.S. Nastase a declarat într-un interviu pentru Europa FM, preluat de hotnews.ro, că doreşte eliminarea evaluărilor naţionale pentru clasele a II-a şi a IV-a, pentru a reduce stresul copiilor. Se prevede o revizuire a manualelor pentru a marca coerenţa între niveluri (primar, gimnazial, liceal) şi competenţe europene, urmând a reflecta o tranziţie spre evaluări mai centrate pe competenţe şi învăţare pe parcursul vieţii. În context, testările II-a, IV-a şi VI-a ar trebui să includă elemente de tip PISA, pentru a evalua competenţe relevante în viaţa cotidiană.
În proiectele de reformă, se subliniază necesitatea unei evaluări centrate pe competenţe, progres şi feedback, cu descriptorii de performanţă ca reper comun, folosibil la nivel naţional. Aceasta ar duce la o reducere a diferențelor de evaluare între şcoli şi cadre didactice, menținând în acelaşi timp notele ca rezultat al evaluării profesorului, bazat pe descriptorii de performanţă şi metodologia de evaluare.
Elevii vor primi note după reguli noi
Este descrisă o abordare graduală, în care trecerea de la evaluarea normativă la cea criterială se face prin folosirea descriptorilor de performanţă pentru interpretarea rezultatelor. Modelul propus include o tranziţie către evaluare centrată pe competenţe, progres şi feedback, nu doar pe cunoaşterea teoretică. În esenţă, schimbarea vizează să ofere un reper comun pentru evaluare, indiferent de şcoală sau profesor.
În plus, se precizează că proiectul de ordin în consultare publică privind aprobarea standardelor naţionale de evaluare pentru învățământul primar şi gimnazial nu modifică în mod direct programul şcolar, ci stabilește criterii de evaluare care permit o interpretare comună a competenţelor. Consultarea se desfăşoară în acest moment, iar propunerile pot fi transmise în termenul indicat.
Reforma Curriculară - trei componente reglatoare ale Curriculumului Naţional: planurile-cadru, programele şcolare şi standardele naţionale de evaluare. Acestea au rolul de a crea coerenţă între curriculum, predare şi evaluare, promovând o evaluare unitară şi comparabilă la nivel naţional. În practică, notele rămân, iar introducerea standardelor nu este echivalentă cu modificarea notelor, ci oferă o bază obiectivă, clară şi justificabilă pentru evaluări.
În contextul general al reformei, se menţionează necesitatea unor instrumente noi de evaluare care să includă itemi cu relevanţă practică (inclusiv elemente de tip PISA) şi să stimuleze autonomia elevului, în timp ce profesorii primesc un cadru comun pentru evaluarea competenţelor. Acest demers poate implica negocieri la nivel local şi naţional privind implementarea, resursele profesorilor şi planurile de formare.
Notă privind meta descriere: Metainformaţie utilă pentru SEO: articol detaliat despre schimbarea sistemului de evaluare din trimestrial în semestrial în învățământul preuniversitar, inclusiv standardele naționale și impactul asupra notării.
tags: #inlocuirea #trimestru #cu #semestru