Tipul de abordare al argumentatiei anti-avort pe care il propun in acest articol nu este unul de natura teologica, ci etica. Conceptul central al argumentatiei etice privind avortul este cel de personalitate (personhood), folosit in continuare in sensul proprietatii unei fiinte umane de a fi persoana, cu toate elementele aferente acesteia. In virtutea personalitatii lor, a trasaturilor caracteristice acestei personalitati (constiinta de sine, rationalitate, relationalitate etc.) oamenii au drepturi, intre care dreptul fundamental la viata. Ori, daca toate persoanele au dreptul fundamental la viata, ceea ce trebuie demonstrat este faptul ca fetusul este persoana.

Pentru a evita conceptual cazul in care prin avort este terminata viata unei persoane umane, militantii pro-avort neaga in general fetusului uman aceasta caracteristica, fapt ce presupune existenta pe langa persoanele umane a unor simple fiinte umane (mere human beings) ce nu sunt (inca) persoane. In 1972, intr-un articol celebru, M. Tooley punea la indoiala dreptul la viata atat al fetusilor umani cat si al nou-nascutilor, postuland necesitatea prezentei anumitor proprietati pentru a avea dreptul la viata, care lipsesc acestor doua categorii. Tooley a devenit astfel sustinatorul permisivitatii morale nu doar a avortului, ci si a infanticidului, propunand insa limita arbitrara de sapte zile dupa nastere, la sfarsitul carora devenea nepermis moral sa ucizi pruncul.

Interesul teoretic asupra infanticidului rezida, in opinia lui Tooley, in faptul ca forteaza un raspuns la intrebarea: ce ne face pe noi sa fim persoane? Exista, de asemenea, si un interes practic, pentru ca daca este moral permisibil sa ucizi nou-nascuti, atunci societatea ar beneficia de oportunitatea de a se dezvolta fara persoane cu handicap. Concluzia lui Tooley este ca un organism are dreptul la viata cata vreme are constiinta de sine ca subiect continuu al experientelor si starilor sale mentale si in acelasi timp crede despre el insusi ca este o asemenea entitate, o entitate careia ii lipseste o asemenea constiinta de sine ca subiect continuu al starilor mentale nu are dreptul la viata.

Tooley considera ca potentialitatea nu e baza suficienta pentru dreptul la viata, deoarece fetusului lipsesc proprietati psihologice; el compara si cu orice fiinta apartinand unei alte specii. Pentru a demonta principiul potentialitatii, el construieste scenarii ipotetice, cum ar fi existenta unui ser care,Injected in pisici, ar da posibilitatea dezvoltarii creaturii unei vieti cu proprietati psihologice similare omului. El afirma ca daca nu e gresit sa distrugi o pisica injectata, atunci nu e gresit nici sa distrugi un membru Homo sapiens caruia ii lipsesc aceste proprietati, dar le va dobandi natural.

In ceea ce priveste cazul fetusului, Tooley sustine ca daca exista persoane cu drepturi la viata si la un tratament demn de natura din care fac parte, chiar daca nu sunt apt sa-si exercite capacitatile psihologice, atunci notiunea de personalitate nu trebuie legata exclusiv de aceste capacitati. Majoritatea statelor in care avortul este practicat legal confera statutul juridic de persoana la nastere; totusi intrebarea ramane daca nasterea reprezinta momentul care da fetusului statutul de persoana si daca acesta are vreo semnificatie morala in sine. Warren si altiautori discutau despre asezarea personalitatii ca un concept social sau ca un atribut inerent al naturii omului.

Mary Anne Warren sustine ca momentul atribuirii caracterului de persoana se petrece la nastere, iar venirea prenatala poate fi exclusa din drepturile de persoana. Aceasta idee ridica intrebari despre extinderea drepturilor catre fetus, deoarece atrage potentiale contradictii cu drepturile mamelor. Daca personalitatea este atribuita, ar trebui extinsa si asupra copiilor nenascuti? Daca personalitatea nu este inerenta, ci atribuita, poate exista oameni adulti care nu sunt persoane? Aceste intrebari arata ca discutia despre personalitate poate duce la predictii etice si legale problematice, inclusiv pentru pacientii in coma sau cu afectiuni neuro-psihologice severe.

Unii filosofi considera ca integritatea naturii umane si demnitatea pot fi sustinute independent de trasaturile de personalitate. S-a discutat despre faptul ca dreptul la viata poate deriva din valoarea intrinseca a fiintei umane, nu doar din statusul social de persoana. Toate aceste discuti locali conduc la intrebarea centrala: cand incepe viata umana si ce anume face un fetus sa aiba sau sa nu aiba drepturi substantiale la viata?

Perspective etice: de la Kant la Thomson, Marquis si regula de aur

O perspectiva kantiana, defendata de unii ganditori precum Gensler, sustine uniformitatea principiilor morale si respinge ideea de a permite avortul daca ar implica acceptarea ca altcineva ar fi fost avortat in aceeasi situatie. In acelasi timp, Marquis propune un argument pragmatic despre avort, bazat pe lipsa viitorului potential al unei vieti, iar Thomson ofera o teorie moderata: avortul poate fi permis in anumite circumstante, dar nu in toate.

Judith Thomson foloseste exemplul violonistului conectat la sistemul de circulatie al unei persoane; daca esti conectat pentru a salva o viata, ai datoria de a ramane conectat, dar justificarea nu se aplica perfect fetilor in stadiile incipiente. Regula de aur (nu ceea ce nu-ti place să ti se faca, să nu faci altora) este discutata ca un cadru de evaluare: avortul este, in general, gresit, cu exceptii, iar oponentii argumentului se intreaba despre cum acest principiu ar trebui sa se aplice in cazurile complexe, cum ar fi violul, boala sau sansele de supravietuire.

Perspective pro-choice și pro-life: echilibrul drepturilor și autonomiei

Adepții pro-choice susțin dreptul femeii de a decide asupra propriului corp, invocand autonomia, sănătatea și libertatea. Ei subliniaza faptul ca fiecare femeie trebuie să aibă control asupra deciziilor legate de sarcină, iar statul nu ar trebui să impună o moralitate personală. Pe de alta parte, pro-life atrage atentia asupra valorii vietii umane, a demnitatii si a dreptului la viata al embrionului/fetusului, subliniind necesitatea de a proteja viata potentiala.

Problemele practice ale avortului includ contextul social și economic, accesul la servicii medicale sigure, și impactul psihologic. Exista cazuri particulare precum violul sau situațiile de risc pentru sănătatea mamei, unde discutia devine mai complexa, iar optionarea intre drepturi individuale si interesele societatii poate fi dificil de regizat. Unele tari au legi mai restrictive, altele recunosc drepturi reproductive mai largi; dinamica politica si culturala joaca un rol semnificativ in reglementarea avortului.

Etica aplicată, context social și recomandări pentru politici publice

Etica aplicată poate recunoaște doua tipuri de raportari la lume: o etica a intentiei (kantiana) si o etica a consecintelor (utilitaristi). Astfel, deciziile despre avort pot implica atat motivele si intentiile individului, cat si consecintele sociale, economice si psihologice. In discutiile despre dreptul la avort, apare intrebarea daca dreptul la autonomie a femeii poate justifica sau nu dreptul de a intrerupe o sarcina. Se ridica temele precum primatul moral al femeii si riscul de discriminare normative.

O propunere potentiala este un cadru pluralist in reglementare, care sa permita acces conditionat (de exemplu in primul trimestru) si sa incurajeze politici publice orientate spre minimizarea nevoii de avort, prin educatie sexuala, contraceptie accessibila si sprijin social pentru familii. Aceste politici pot reduce frecventa solicitarii, fara a impune o pozitie morala absoluta asupra tuturor.

Un test practic de evaluare a opiniilor este folosirea listei argumentelor pro si contra, cu un sistem de punctaj si reflectare personala, pentru a intelege ce aspecte sunt cele mai relevante pentru o persoana. In final, discutia despre avort trebuie sa pastreze respectul pentru opinii diferite si sa permita libertatea individuala a femeilor, fara a impune o moralitate oficiala statului.

Infografic: Personalitate, drepturi si momentul decisiv in avort

Etica avortului: Este moral să faci AVORT?

In consecinta, avortul ramane o tema complexa, unde meritul principal consta in discutii etice, morale, filosofice, religioase si sociale, cu respectarea autonoomiei femeii si a incercarilor de a asigura protectia vietii potentiale intr-un cadru echilibrat.

tags: #interesant #ca #toti #adeptii #avortului #s

Postări populare: