Un proiect de modificare a Codului penal depus la Senat de doi parlamentari, soț și soție foști membri POT, a generat un val de reacții în spațiul public. IICCMER acuză că este o „tentativă de reintroducere a incriminării avortului”, iar senatoarea PSD Victoria Stoiciu vorbește despre o „inițiativă perversă, pentru că nu interzice frontal dreptul la avort, dar face pași semnificativi în această direcție”. Contactată de HotNews, inițiatoarea proiectului, Monica Ionescu, îi acuză pe critici că „nu știu să citească” și spune că modificările lor incriminează agresorii femeilor însărcinate care pierd copilul în urma loviturilor, în prezent autorii acestor fapte neputând fi acuzați decât de loviri și alte violențe. Proiectul de lege a fost inițiat de deputații Monica Ionescu și Radu-Mihail Ionescu. După alineatul (3) se introduce un nou alineat, alin. (3^1), cu următorul cuprins: „(3^1) Dispoziţiile privind pedeapsa prevăzută la alin. „IICCMER atrage atenția asupra tentativelor de reintroducere a incriminării avortului în dezbaterea publică (…). Institutul avertizează asupra reapariției în discursul public a unor voci extremiste care contestă dreptul femeilor la avort și susțin reintroducerea legislației restrictive. Proiectul de lege este inspirat „din practici totalitare”, consideră reprezentanții Institutului. „Decretul 770 a interzis avortul legal, transformând această procedură într-o practică clandestină, în condiții nesigure. La nivel statistic, România a înregistrat o creștere dramatică a mortalității materne, cu peste 10.000 de femei care și-au pierdut viața între anii 1966 și 1989, din cauza complicațiilor generate de avorturile ilegale. Acesta nu sunt simple cifre, ci semnale dureroase ale suferinței și sacrificiului impus femeilor în numele unor ideologii politice”, conform acestora. „Concret, dacă legea ar trece, perioada până la care o femeie ar putea întrerupe sarcina s-ar reduce de la 14 săptămâni la 8. În plus, fătul ar fi considerat persoană. De aici până la interdicția completă a avortului distanța este foarte scurtă. Aceasta este strategia extremiștilor: pas cu pas, etapă cu etapă, se normalizează, se legitimează, se testează reacția publică. Ca broasca pusă la fiert la foc mic: nu sare niciodată. „Avem nevoie de un cadru legal care să protejeze drepturile femeilor, nu să ne arunce înapoi în timp, în vremuri de tristă amintire, când mii de femei și-au pierdut viața din cauza unei viziuni dictatoriale asupra corpului femeii. Marinescu susține și că după ce a vorbit cu mai mulți juriști a ajuns la concluzia că proiectul va duce și la „considerarea fătului, care nu poate supraviețui pe cont propriu, ca fiind o persoană. „Pe modificarea propusă, se acordă prin lege fătului, după a opta săptămână de sarcină, dreptul la viață, ceea ce înseamnă că este recunoscut implicit ca fiind persoană cu drepturi. Este foarte periculos și este exact genul de demers făcut de ultraconservatori pentru a nega dreptul la avort. În realitate, fătul de 8 săptămâni nu poate să supraviețuiască în afara uterului. El depinde de menținerea în corpul femeii însărcinate. Deputata Monica Ionescu: „Mă surprinde că avem atâți analfabeți funcționali în România. „Nu știu să citească! Nu vă supărați că sunt așa dură, dar mă surprinde că avem atâți analfabeți funcționali în România. Nu pot să cred asta! Nu pot să cred! Adică te uiți doar pe un proiect de lege, dar nu citești tot articolul… Nu m-am așteptat să avem atâția oameni lipsiți de posibilitatea să înțeleagă un text.
Contextul actual al reglementării avortului în România
„În primul rând, Articolul 202 Cod Penal incriminează și la momentul de față vătămarea fătului. Oricine îl deschide, citește, este la momentul de față incriminată fapta. În acel articol avem punctul 6 și 7. Șasele spune că este exclus de la pedeapsă medicul și așa mai departe și șaptele spune că femeia nu răspunde de întreruperea sarcinii, deci exonerează atât medicul, cât și femeia. Eu nu umblu la aceste articole. Eu nu vin să abrog nici faptul că femeia nu răspunde, nici faptul că medicul nu răspunde. Singurul fapt pe care am simțit nevoia să-l completez este unde femeia este agresată și bătută până copilul moare în pântec. Dacă vă uitați la textul actual, așa cum este el, agresorul răspunde numai dacă copilul se naște mort. Asta presupune să avem un travaliu și o naștere. Dar situația în care să zicem copilul are șase luni și e bătută femeia până copilul moare în pântec, el nu răspunde pentru omorul acelui copil, răspunde doar față de loviri față de femeie. Asta este diferența. Și atunci eu am vrut să corectez acest articol de lege. Și am spus că dacă copilul moare în pântec și are peste 14 săptămâni, ca să protejeze femeia, ca bărbatul violent să răspundă față de moartea acelui copil. Actuala reglementare creează o situație paradoxală: legea sanitară interzice avortul la cerere după 14 săptămâni, consacrând implicit protecția vieții intrauterine după acest moment, însă Codul penal nu oferă o protecție distinctă și clară fătului în cazurile de vătămare care îi cauzează moartea înainte de naștere.
- Prin introducerea alin. (3^1) se instituie un regim distinct pentru moartea fătului survenită în timpul sarcinii, după împlinirea vârstei de 14 săptămâni.
- Alegerea acestui prag nu este întâmplătoare, ci se corelează cu dispozițiile legii speciale în materie de sănătate, respectiv Legea nr. După acest termen, avortul nu mai este admis decât pentru motive medicale, ceea ce exprimă în mod evident o opțiune a legiuitorului de a proteja fătul ca formă de viață distinctă.
- În consecință, introducerea pragului de 14 săptămâni în art. 202 alin. Doi parlamentari independenți, foști membri POT, au depus un proiect legislativ care ar putea restrânge dreptul la avort în România.
Reacțiile societății civile nu au întârziat să apară. Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului avertizează că nu ne putem întoarce la logica Decretului 770 din perioada Ceaușescu. Inițiativa celor doi - soții Radu Mihail Ionescu și Monica Ionescu, parlamentari neafiliați, intrați în Parlament pe listele POT - propune ca fătul să primească protecție juridică suplimentară încă de la 8 săptămâni, ceea ce ar reduce de facto perioada permisă pentru avort la jumătate. Juriștii avertizează că o asemenea schimbare ar crea o competiție directă între drepturile femeii și „drepturile” atribuite fătului, cu riscul incriminării inclusiv a avortului medical efectuat pentru protejarea sănătății mamei.
În prezent, dacă o femeie însărcinată este lovită și, în urma violenței, copilul nenăscut își pierde viața, răspunderea penală există doar pentru fapta de violență asupra femeii, nu și pentru uciderea copilului. În expunerea de motive a proiectului lor, deputații neafiliați Radu Mihail și Monica Ionescu - soț și soție, ambii avocați - cer modificarea art. 202 din Codul Penal, care stabilește pedepsele pentru vătămarea fătului. Totuși, scriu ei în expunerea de motive a proiectului, propunerea lor „nu modifică condiţiile în care avortul este legal şi nu introduce nicio sancţiune pentru întreruperea voluntară a sarcinii efectuată în condițiile legii (până la 14 săptămâni sau ulterior, terapeutic, conform legii sănătății)”.
Perspectiva avocaților și a experților în drept
Avocata Cătălina Rădulescu spune pentru Europa Liberă că textul propus, care se referă la „vătămarea fătului”, este vag și imprevizibil.„Noțiunea de «vătămare a fătului» nu este definită în Codul penal. Nu este clar ce acte intră în sfera incriminării: consumul de alcool/tutun? tratamente medicale? complicații obstetricale?”, se întreabă avocata. Ea spune că și formula „împiedicarea instalării vieții extrauterine”, folosită de deputați, este ambiguă.„Ce înseamnă, mai exact, «instalare»? Primele respirații? Activitatea cardiacă?”
Avocata argumentează că prin modificările aduse s-ar încălca dreptul la viață privată și la autonomie reproductivă, prevăzut prin art. 26 și art. 22 din Constituție.„Prin penalizarea «vătămării fătului» fără o delimitare clară între actele mamei și actele unei terțe persoane, norma riscă să sancționeze comportamente ale gravidei (de ex. alimentație, tratamente refuzate, efort fizic). Aceasta ar echivala cu o ingerință disproporționată a statului în viața privată și în autonomia reproductivă a femeii, contrară jurisprudenței Curții Constituționale și CEDO”, susține Rădulescu.
Avocata mai spune că propunerea creează confuzie și în privința aplicării articolului 201 din Codul Penal - referitor la avort.„În România, avortul este legal până la 14 săptămâni. Textul nou face trimitere expresă la «moartea fătului după împlinirea vârstei de 14 săptămâni». Problema este că proiectul poate intra în conflict cu regimul deja existent al întreruperii cursului sarcinii, generând insecuritate juridică între situațiile permise de lege și cele incriminate”, explică avocata.
În opinia sa, propunerea legislativă încalcă și Constituția. Mai exact, articolele 53 și 34 - principiul proporționalității - care stabilește că o pedeapsă trebuie să fie pe măsura faptei - și dreptul la ocrotirea sănătății.„Medicul care intervine într-o sarcină cu risc vital pentru mamă ar putea fi expus la răspundere penală pentru «vătămarea fătului», chiar dacă acționează pentru salvarea vieții gravidei. O altă avocată, Iustina Ionescu, specializată în drepturile omului, spune pentru Europa Liberă că „efectul acestei propuneri de modificare a Codului Penal este ca avortul pe motive medicale sau pentru a salva viața femei după 14 săptămâni să fie complet scos în afara legii”.
„Putem ajunge în situația în care să se aleagă să nu se facă avort, deși viața femeii este pusă în pericol. Conform art. 201, alin. 6 din Codul Penal, avortul terapeutic - pe motive medicale - poate fi efectuat până la 24 de săptămâni”, susține Iustina Ionescu. După analizarea proiectului, Iustina Ionescu spune că la alin. 1 de la art. 202 se adaugă prevederea: „...în timpul sarcinii sau la naștere orice fel de manevră care previne instalarea vieții extra-uterine”.
Consecințe anticipate și situații practice
„Despre ce «manevre» vorbim aici? Inclusiv avortul asupra unui făt. Ce înseamnă «făt»? Conform definiției științifice, după opt săptămâni de sarcină. Prin urmare, orice fel de «manevră» asupra femeii care după opt săptămâni de sarcină duce la pierderea sarcinii, adică avort după opt săptămâni, ar fi interzisă prin lege de această propunere de modificare”, susține avocata Iustina Ionescu.
„Această propunere aduce o noutate completă în legislația românească și legislația europeană. Nu este recunoscută prin convenția europeană un așa-zis drept la viață al fătului, pentru că el nu este persoană atâta timp cât nu există independent de corpul femei însărcinate” - completează Iustina Ionescu. Europa Liberă i-a contactat și pe cei doi deputați, iar Monica Ionescu răspunde: „Proiectul nu aduce niciun fel de incriminare mamei care alege să avordeze, ci doar completează Codul Penal - articolul 202, cu un singur detaliu. Dacă citește cineva textul actual al legii vede că este incriminată și la ora actuală vătărâmarea fătului. Numai că legiuitorul la acea vreme a avut în vedere moartea copilului, adică de exemplu dacă vătămi copilul în timpul travaliului sau poate înainte de naștere și se naște copilul mort atunci răspunderea există. Numai că noi am avut în vedere femei însărcinate bătute de partenerii lor care au pierdut sarcina murindu-le copilul în pântec. Această situație nu este incriminată”, spune Monica Ionescu.
„Noi am simțit nevoia să adăugăm o completare pentru protecția fătului și dacă acesta moare. Eu sunt avocat și am analizat dintr-o perspectivă de protecție a femeii gravide, nicidecum să o incriminez. Nu m-am așteptat la așa ceva, să se interpreteze astfel. Oricine citește articolul 202 poate observa că el rămâne la fel”, completează deputata care a propus proiectul. Avocata susține că proiectul se referă la pedepsirea celor violenți cu femeile gravide și care scapă doar cu o pedeapsă pentru infracțiunea de vătămare corporală, chiar dacă - urmare a faptei lor - fătul moare.
IICCMER face paralela cu Decretul 770 emis în 1966 de Nicolae Ceaușescu. Propunerea celor doi deputați a adus critici dure și din partea IICCMER, indicând riscul ca inițiative similare să genereze regres în drepturile femeilor. „Există riscul ca astfel de inițiative să genereze un regres periculos în privința drepturilor fundamentale ale femeilor în România”, se arată în comunicat. IICCMER avertizează că inițiativa amintește de Decretul 770, iar o astfel de măsură ar fi o revenire la regimuri antidemocratice. „România trebuie să rămână fidelă valorilor sale democratice și să apere drepturile fundamentale ale fiecărei cetățene”, potrivit comunicatului. „Inițiativa de revenire la o abordare de tip comunist în domeniul sănătății reproductive reprezintă o retrogradare gravă pentru societatea românească”, a declarat Daniel Șandru, președintele executiv al IICCMER.
Europa Liberă a contactat, de asemenea, autorii proiectului: Monica Ionescu explică că proiectul nu vizează femeia sau actul medical legal, ci agresorii terți care, prin violență, provoacă vătămarea sau moartea fătului. „În prezent, dacă o femeie însărcinată este lovită și, în urma violenței, copilul nenăscut își pierde viața, răspunderea penală există doar pentru fapta de violență asupra femeii, nu și pentru uciderea copilului”, adaugă deputata.
În același timp, IICCMER recomandă să nu se ajungă la o reglementare care să evoce regimuri represive. Lecțiile trecutului rămân un reper important în dezbaterea publică asupra drepturilor reproductive, iar discuțiile curente evidențiază diferențe între reglementările din diferite țări ale Europei în privința avortului. Lecțiile trecutului: Decretul lui Ceaușescu abținerea de la avort, raportate la situația curentă a drepturilor reproductive în context internațional, sunt aduse în discuție în fluxul public.
LIVE: EU Parliament votes on abortion access initiative
Reacțiile internaționale arată că drepturile reproductive sunt în continuare subiect de luptă, cu exemple precum Franța care a înscris dreptul la avort în Constituție, în timp ce alte țări rescriu reglementările pentru a restrânge accesul. În România, datele despre disponibilitatea serviciilor de avort în spitalele publice relevă unitate între necesitatea legală a avortului și dificultățile de implementare reală.
În prezent, avortul este reglementat în Česk prin articolele Codului Penal și Legea Sănătății, cu diferențe între avortul la cerere până la 14 săptămâni, avortul terapeutic până la 24 de săptămâni, iar practica medicală depinde de decizii de specialitate și de regimurile legale aplicabile.
| Stadiu sarcină | Reglementare actuală |
|---|---|
| până la 14 săptămâni | avort la cerere permis |
| 14-24 săptămâni | avort terapeutic |
În concluzie, propunerea legislativă vizează să aducă în discuție echilibrul dintre dreptul femeii la autonomie corporală și protecția juridică a fătului, având în vedere implicațiile legale complexe, criticile pe fond și potențialele efecte asupra practicilor medicale și siguranței femeilor însărcinate.
tags: #ion #ionescu #lucrari #avort