Introducerea în joc urmărește crearea unei atmosfere favorabile, trezirea interesului și a curiozității copiilor pentru ceea ce va urma. La grupele mici, acest moment se va realiza în maniera surprizei, prin intermediul unui personaj cunoscut de copii, prin intermediul unei ghicitori, al unor versuri cunoscute.

Jocul didactic este o formă specifică de organizare a activității care permite realizarea obiectivelor importante prevăzute la domeniul Ştiinţă. El are o contribuţie largă în verificarea cunoştinţelor, exersarea deprinderilor şi priceperilor dobândite de copii în procesul de predare-învăţare şi totodată, stimulează acţiunile de evaluare din partea educatoarei. Jocul didactic matematic, ca modalitate de instruire şi educare intelectuală a preşcolarilor realizează o îmbinare deplină între obiectivele urmărite, conţinutul activităţii şi particularităţile psihice ale vârstei preşcolare, prin transpunerea sarcinilor de învăşare în joc. Jocul didactic are drept note definitorii conţinut, sarcină didactică, elemente şi reguli de joc. Astfel jocul didactic matematic îmbină aspectul instructiv educativ cu cel distractiv. Prin intermediul lui cadrul didactic precizează, verifică, îmbogăţeşte şi consolidează cunoştinţele matematice ale copiilor.

Sunt acceptate două forme de conducere: conducere directă unde cadrul didactic are rol de conducător şi conducere indirectă unde cadrul didactic transferă rolul de conducător unui copil. La grupa mică se pot folosi jocurile „Spune ce sunt?” pentru formarea deprinderii de a constitui grupe de obiecte, „Caută o grupă de jucării”, pentru familiarizarea copiilor cu diferite obiecte de grupă şi pentru formarea deprinderii de a percepe global o cantitate, jocul „Mare sau mic” pentru formarea reprezentării corecte despre noţiunile de mare-mic, „Găseşte-i pe fraţii mei” pentru compararea a două grupe de obiecte şi aprecierea globală a cantităţii multe-puţine. „Ne jucam cu steguleţele” pentru fixarea numărătorului în limitele 1-3, „Ne jucăm cu cercurile/pătratele” pentru familiarizarea copiilor cu figura geometrică cerc, respectiv pătrat.

La grupa mijlocie se aleg jocuri puțin mai complexe față de cele la grupa mică, care au și o altă variantă. Exemple: „Cine are acelaşi număr?”, „Spune unde sunt mai multe?”, pentru formarea capacităţii de a compara două grupe de obiecte şi perceperea diferenţei cantitative dintre ele, „Ce știi să spui despre mine?” pentru deprinderea de a constitui grupe cu 1-5 obiecte după criterii diferite şi deprinderea de a le aşeza crescător şi descrescător. „Arată jetonul potrivit” pentru verificarea număratului în limitele 1-5, „Spune a câta jucărie lipsește?” pentru formarea deprinderii de a utiliza numeralul ordinal şi dezvoltarea spiritului de observaţie, etc.

La grupele mare şi pregătitoare se poate folosi jocul „Trăistuța Veronicăi” pentru consolidarea cunoștințelor copiilor despre atributele pieselor geometrice: formă, culoare, mărime. Copilul chemat este legat la ochi. El introduce mâna în săculeț, alege o piesă, o pipăie și precizează forma și mărimea piesei geometrice. Piesa va fi arătată copiilor care vor aprecia corectitudinea răspunsului. În final, copilul va preciza și culoarea piesei. Se poate complica jocul printr-o variantă. Pe masa cadrului sunt și alte piese geometrice.

Un alt joc didactic este „Cine are un număr mai mare?” pentru consolidarea numărătorului în limitele stabilite de joc, dar și pentru educarea atenției. Alte jocuri: „Caută vecinii” pentru formarea reprezentării corecte despre șirul numerelor naturale, „Cea mai bună echipă” pentru consolidarea deprinderii de a efectua operații de adunare și scădere cu una și două unități în limitele 1-10, jocul „Să adăugăm - să luăm” pentru consolidarea deprinderii de a efectua operații de adunare și scădere. Un joc foarte important este „Biblioteca”. Acest joc se realizează pentru exersarea numărătorului în limitele 1-10, dar și pentru formarea capacității de a compune și descompune un număr dat. La acest joc copiii au ca sarcină didactică compunerea și descompunerea unui număr. Regulile jocului sunt de a așeza pe raft cărți, câte 7 sau 8. Dacă așează corect ei primesc o recompensă. În partea a doua a jocului ei trebuie să așeze un număr de 7, 8, 9 cărți pe două rafturi găsind mai multe variante. Se motivează așezarea. Rolul de bibliotecar va fi primit de acei copii care răspund la o întrebare sau o ghicitoare. O altă variantă este: fiecare copil primește câte șapte jetoane reprezentând cărți și o foaie pe care este desenată o bibliotecă cu rafturi. Ei au sarcina de a așeza cărțile pe cele două rafturi, apoi să spună cum le-a așezat.

Infografic: structura jocului didactic matematic (sarcină, reguli, textul didactic)

Un joc important pentru grupa pregătitoare este jocul didactic „De -a Şcoala”. Acest joc are ca scop consolidarea deprinderii de a efectua operaţii de adunare şi scădere cu una sau două unităţi în limitele 1-10. Materialul didactic folosit constă în material didactic pentru fiecare copil, jetoane reprezentând obiecte, cifre de la 1-10, semne matematice cu plus, minus şi egal, planşe cu probleme ilustrate. Elementele de joc constau în interpretarea de roluri. Ca regulă, copilul care are rolul învăţătorului compune cu ajutorul materialului didactic o problemă. Cel care rezolvă prima problemă va fi solicitat să vină în fața copiilor pentru a arăta modul de rezolvare. Acest joc place copiilor şi îi antrenează. „Jocul asemănărilor” are ca scop perfecţionarea operaţiilor de analiză şi comparaţie, dezvoltarea capacităţii de a stabili asemănări din punct de vedere al poziţiei spaţiale în condiţiile în care obiectele nu sunt identice.

Jocul „Elevii pleacă la şcoală” urmăreşte consolidarea deprinderii de a alege dintr-un număr variat de imagini pe cele care reprezintă activitatea şcolarului şi cadrul lui de viaţă, educarea capacităţii de a găsi independent criterii de grupare a imaginilor. Activităţile matematice devin mult mai accesibile pentru copil dacă se desfăşoară sub formă de joc. Copilul este puternic motivat, iar participarea sa directă la rezolvarea sarcinii. Cadrul didactic alege jocuri accesibile.

Activitate matematică ”Ne jucăm, numărăm, matematică învățăm!” (joc didactic) evaluare sumativă

Regulile jocului sunt prestabilite şi obligatorii pentru toţi participanţii. Obiectivele jocului didactic sunt în interdependenţă cu obiectivele celorlalte forme de activitate din grădiniţă, fiind o parte componentă a acestui sistem de activităţi. Multe jocuri cu scopuri didactice aduc copiii în situaţii concrete de viaţă pe care sunt chemaţi să le rezolve şi în felul acesta îi pregătim pentru o serie de probleme oferite de viaţa concretă. La grupa mică acest moment este realizat de către educatoare, care descrie materialul şi reaminteşte şi alte jocuri în care a fost folosit acelaşi material. La grupele mari intuirea se poate face cu ajutorul copiilor sub forma reactualizării cunoştinţelor. Copiii observă materialele şi enumeră proprietăţile lor. Materialul demonstrativ este pus în coşuleţe, săculeţe, plicuri etc., este aşezat pe măsuţele copiilor sau poate fi adus de către personajul(copilul) ce joacă un rol. d) Anunţarea titlului jocului şi a scopului acestuia se face scurt şi sugestiv. Denumirea jocului are rolul de a sintetiza esenţa jocului şi se constituie ca un adevărat leitmotiv pe întreaga durată de desfăşurare a acţiunii. e) Explicarea şi demonstrarea jocului are un rol hotărâtor pentru buna desfăşurare a activităţii. f) Executarea jocului de probă se realizează sub directa îndrumare a educatoarei care intervine destul de des reamintind regulile şi succesiunea etapelor jocului, făcând unele precizări cu caracter organizatoric. g) Executarea jocului de către copii se face în momentul imediat următor jocului de probă. h) Complicarea jocului se realizează după ce se constată că întreg colectivul de copii a executat corect elementele de detaliu.

În final, copilul poate interpreta roluri, iar jocul didactic matematic îmbină aspectul instruïtiv cu cel distractiv, facilitând consolidarea cunoștințelor matematice în context ludic.

tags: #joc #didactic #matematic #cu #sarcina #reguli

Postări populare: