Amendamentul prevede alocarea echivalentului a 5.000 de euro asociației „Clujul pentru Viață” (știre Hotnews). Ne exprimăm profunda îngrijorare cu privire la votul pozitiv pentru amendamentul propus de grupul parlamentar AUR, prin deputatul Alin-Ilie Coleșa, care a permis acordarea sumei de 25.000 de lei unei organizații anti-avort, „Clujul pentru viață”, fiind votat cu 368 de voturi „pentru” și menținut în urma ședinței comune în care a fost adoptată Legea bugetului de stat, în ciuda faptului că am cerut reluarea votului de urgență și respingerea acestui amendament, care va finanța din bani publici o organizație care acționează împotriva drepturilor, intereselor și sănătății femeilor.

Această alocare are loc în timp ce fonduri esențiale pentru sănătate și educație au fost reduse masiv, în urma măsurilor de austeritate, care le afectează disproporționat pe femeile din România. Organizația „Clujul pentru viață” este una dintre zecile de organizații anti-avort din România care răspândesc informații false din punct de vedere medical cu privire la avort și folosesc un discurs bazat pe stereotipuri și frică. Femeile aflate în situații vulnerabile sunt întâmpinate cu mesaje false și manipulatoare, care le influențează deciziile. Mai mult decât atât, în cadrul activităților din licee, reprezentanții organizației folosesc un discurs stereotipic și jignitor la adresa femeilor, alături de informații false de natură medicală.

Infografic: bugetul sănătății și al educației comparativ cu finanțările pentru organizații anti-avort

În România, aceste centre funcționează deja în mai multe județe și sunt conectate la rețele mai largi de organizații anti-avort, implicate inclusiv în campanii ideologice în școli și în comunități. Finanțarea lor din bani publici legitimează și extinde practici care subminează dreptul la informare corectă și la autonomie corporală. Este inacceptabil ca banii din bugetul de stat să fie folosiți pentru a finanța o organizație care acționează împotriva accesului la servicii medicale sigure și împotriva drepturilor femeilor. Avortul este îngrijire medicală esențială, iar astfel de finanțări subminează accesul la informații corecte și la servicii de sănătate reproductivă.

Drepturi reproductive: Webinar cu experți în sănătate

Reamintim că restricționarea accesului la avort în siguranță înseamnă că viețile femeilor sunt în pericol. În timpul decretului 770 din 1966, avortul a fost interzis prin lege. Peste 10.000 de femei au murit din cauza avorturilor făcute în condiții nesigure și peste 100.000 au suferit în urma complicațiilor provocate. Este inacceptabil ca Parlamentul să susțină inițiative legislative care contribuie la reducerea accesului la avort și la răspândirea de informații false despre această procedură medicală. Femeile din România își doresc acces sigur la avort, oferit cu demnitate: 77% din femeile din România sunt împotriva interzicerii avortului (Centrul FILIA, 2024).

Finanțarea unei astfel de organizații nu contribuie decât la restricționarea suplimentară a avortului și la răspândirea și mai largă a unor informații false și stigmatizante. Restricționarea accesului la avort înseamnă că femeile vor recurge la metode nesigure de a face avort: în timpul pandemiei peste 200 de femei și-au provocat singure un avort prin metode improvizate. Vă supunem atenției că vom solicita Președintelui României, Nicușor Dan, să reexamineze legea și să o întoarcă în Parlament.

Asociația A.R.T. În temeiul articolului 77 din Constituția României, vă solicităm să nu promulgați proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2026 și să dispuneți trimiterea acestuia spre reexaminare către Parlamentul României. Organizațiile semnatare trag un semnal de alarmă în ceea ce privește amendamentul care alocă suma de 25.000 de lei din fonduri publice organizației „Clujul pentru viață”, o entitate care desfășoară activități împotriva drepturilor reproductive ale femeilor. Amendamentul a fost propus de deputatul Alin-Ilie Coleșa din grupul parlamentar AUR și menținut ulterior în urma ședinței comune în care a fost adoptată Legea bugetului de stat.

Organizația „Clujul pentru Viață” este o persoană juridică de drept privat fără un statut special și care nu poate fi finanțată direct de la bugetul de stat, fără a face parte din programele, proiectele, subproiectele sau obiectivele unei instituții publice. Alocarea nu privește o instituție publică, conducerea acesteia nu are calitate de ordonator de credite, sub acest aspect aprobarea amendamentului fiind o abrogare tacită a mai multor prevederi din legislația referitoare la finanțele publice. Această organizație este una dintre zecile de organizații anti-avort din România care răspândesc informații false din punct de vedere medical. Considerăm că această alocare este profund problematică și contrară interesului public, deoarece direcționarea banilor publici către astfel de inițiative subminează accesul la informații medicale corecte și la servicii de sănătate esențiale, afectând în mod direct drepturile și siguranța femeilor.

Deși Consiliul Economic și Social a inclus în avizul oferit legii Bugetului de stat finanțarea contracepției, acest amendament nu a fost integrat. Mai mult decât atât, CES a susținut finanțarea contracepției de multiple ori, fără succes, în cadrul legii bugetului din 2024, rectificarea bugetară 2024, legea bugetului din 2025 și la rectificarea bugetară 2025. Această alocare are loc în timp ce fonduri esențiale pentru sănătate și educație au fost reduse masiv, în urma măsurilor de austeritate, care le afectează disproporționat pe femeile din România. Drepturile reproductive sunt parte din drepturile omului. Statul nu trebuie să finanțeze organizații care încearcă să submineze drepturile și sănătatea femeilor.

În anul 2007, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a decis că atunci când un stat prevede că avortul este permis în anumite condiţii legale, are obligația să se ia toate măsurile necesare astfel încât: femeile care se califică să aibă acces în practică la serviciul medical de avort să o facă în condiţii de siguranţă. CEDO a recunoscut rolul important al accesului în timp util la informații relevante și fiabile în garantarea capacității femeilor de a-și exercita autonomia personală și de a obține servicii legale de avort, condamnând refuzul intenționat și manipularea informațiilor legate de avort. Accesul în practică la avort cuprinde accesul la informații corecte din punct de vedere medical, iar consilierea privind avortul nu trebuie să fie niciodată obligatorie, părtinitoare sau directivă, așa cum recomandă și Comisarul pentru Drepturile Omului din cadrul Consiliului Europei.

În cadrul activităților desfășurate de „Clujul pentru Viață”, femeile aflate în situații vulnerabile sunt întâmpinate cu mesaje false și manipulatoare, care le influențează să ia decizii împotriva propriilor interese. Mai mult decât atât, în cadrul activităților din licee, reprezentanții organizației folosesc un discurs stereotipic și jignitor la adresa femeilor, alături de informații false de natură medicală. În România, aceste centre funcționează deja în mai multe județe și sunt conectate la rețele mai largi de organizații anti-avort, implicate inclusiv în campanii ideologice în școli și în comunități. Finanțarea lor din bani publici legitimează și extinde practici care subminează dreptul la informare corectă și la autonomie corporală.

Diagramă: fluxul deciziei bugetare și impactul asupra ONG-urilor anti-avort

De asemenea, modul în care acest amendament a fost introdus și votat, într-o ședință desfășurată pe parcursul nopții, fără dezbatere publică, ridică semne serioase de întrebare privind transparența și responsabilitatea procesului legislativ. Reamintim că restricționarea accesului la avort în siguranță înseamnă că viețile femeilor sunt în pericol. În timpul decretului 770 din 1966, avortul a fost interzis prin lege. Peste 10.000 de femei au murit din cauza avorturilor făcute în condiții nesigure și peste 100.000 au suferit în urma complicațiilor provocate. Iar în timpul pandemiei peste 200 de femei și-au provocat singure un avort prin metode improvizate (INSP).

În același timp, femeile din România își doresc acces sigur la avort, oferit cu demnitate: 77% din femeile din România sunt împotriva interzicerii avortului (Centrul FILIA, 2024). Asociația A.R.T. Un proiect de lege depus la Parlament de doi deputați aleși pe listele POT, acum neafiliați, și care restrângea dreptul la avort a fost respins de Senat, prima cameră sesizată. Controversatul proiect, criticat atât de parlamentari cât și de societatea civilă, merge acum la Camera Deputaților, care este decizională. Proiectul este criticat drept inițiativă perversă, reamintind de Decretul 770 și ridicând întrebări despre prevederile sale.\n

{continua după cum se poate extrage din textul sursă, organizând informația în secțiuni pe temă: finanțarea bugetară, impact asupra drepturilor femeilor, poziții instituționale, Constituția și dreptul la avort, reacții și reacții ale experților, contexte istorice europene, recomandări și concluzii}

Contextul juridic și european

În expunerea de motive a proiectului lor, deputații neafiliați Radu Mihail și Monica Ionescu - soț și soție, ambii avocați - cer modificarea art. 202 din Codul Penal, care stabilește pedepsele pentru vătămarea fătului. Mai exact: Alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins: „(1) Vătămarea fătului, în perioada sarcinii sau în timpul nașterii, prin orice mijloace ori procedee, care a împiedicat instalarea vieții extrauterine, se pedepsește cu închisoarea de la 3 la 7 ani.” După alineatul (3) se introduce un nou alineat, alin. (3^1), cu următorul cuprins: „(3^1) Dispozițiile privind pedeapsa prevăzută la alin. (3) se aplică și atunci când vătămarea fătului, săvârșită în timpul sarcinii, a avut ca urmare moartea acestuia, dacă aceasta a survenit după împlinirea vârstei de 14 săptămâni a sarcinii.”

Susținătorii proiectului susțin că se dorește protecția femeilor însărcinate și combaterea violenței în familie, însă criticii atrag atenția că prevederea poate restrânge dreptul la avort și poate crea incertitudine juridică în aplicarea legii. IICCMER a avertizat asupra riscului de a reactiva discursuri extremiste și a reamintit că Decretul 770 a fost o perioadă de reglementări restrictive drastice. Deputații PSD condamnă inițiativa ca fiind „perversă” pentru că nu interzice frontal dreptul la avort, dar face pași semnificativi în această direcție.

Reacții ale experților

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) atrage atenția asupra revenirii la practici ideologice restrictive. Instituția susține că inițiativa poate duce la regrese în drepturile femeilor și amintește de Decretul 770. Avocatele Cătălina Rădulescu și Iustina Ionescu subliniază riscurile de interpretare ambigua și posibile afectări ale dreptului la viața privată și autonomie reproductivă. Ele avertizează că noile prevederi ar putea introduce o pedeapsă penală pentru făt în situații în care avortul este permis prin lege, ceea ce creează incertitudine juridică și risc pentru medicii și paciente.

Reacțiile politice includ afirmații ale senatorilor și deputaților, care dezbat dacă proiectul modifică în mod real regimul avortului sau dacă reprezintă doar o reformulare a pedepselor pentru violența împotriva femeilor însărcinate. De asemenea, vocea coaliției pro-life a fost prezentă în dezbateri, în timp ce centrele medicale și ONG-urile pentru drepturile femeilor au pledat pentru protejarea accesului la informații corecte și la servicii sigure.

Consecințe pentru politica publică și sănătatea sexuală

Finanțarea activităților anti-avort cu bani publici poate legitima practicile care subminează libertatea de informare și autonomia corporală. Contextul economic actual, cu reduceri semnificative ale fondurilor pentru sănătate și educație, exacerbează vulnerabilitatea femeilor în fața dezinformării și a presiunilor sociale. În plus, discuțiile despre consilierea pre-avort pot introduce un cadru delicat în care libertatea de alegere a pacientei este influențată de opinii partizane, ceea ce a fost punctat de experți ca fiind contrar normelor etice ale profesiilor medicale și psihologice.

Schema interacțiunilor dintre bugetul de stat, ONG-uri și servicii de sănătate reproductivă

O parte din argumentele pro-legislativ argumentează necesitatea protecției femeilor împotriva violenței și a violării libertății reproductive, în timp ce criticii avertizează că orice modificare care adaugă „fătul” ca obiect al răspunderii penale poate transforma decizia de avort într-o problemă de reglementare penală, nu de sănătate publică. În această lumină, este esențială o dezbatere publică transparentă, cu studii de impact, pentru a evalua efectele reale asupra drepturilor femeilor, accesului la servicii medicale sigure și încadrarea în exigențele dreptului european al drepturilor omului.

Context istoric și situația în Europa

În Europa, avortul este permis în majoritatea țărilor, cu perioade variabile de gândire și consiliere prealabilă în unele jurisdicții. Există țări cu perioade obligatorii de reflecție sau cu cerințe de consiliere, iar cadrele legale variază în funcție de tradițiile juridice și culturale. Analiza comparativă arată că restricțiile excesive pot determina consecințe negative, cum ar fi creșterea mortalității materne în cazul avorturilor ilegale sau nesigure. Acest context subliniază importanța respectării drepturilor reproductive ca parte a drepturilor omului și a standardelor europene.

Hartă a țărilor europene după nivelul de permisivitate al avortului

În lumina acestor evoluții, decizia Parlamentului de a aproba sau respinge amendamentele la legea bugetului poate modela terenul politic și social pentru viitoarele reforme în domeniul sănătății reproductivelă, educației sexuaIe și libertății de alegere a femeilor.

Recunoașteri și replici

Monica Ionescu și Radu Mihail Ionescu au declarat că proiectul nu vizează strict restricționarea avortului, ci protejarea femeilor împotriva agresorilor. Criticii, inclusiv reprezentanți ai organizațiilor pentru drepturile femeilor, susțin însă că modificările pot avea efecte adverse semnificative, inclusiv reducerea pragului pentru avort la cerere sau creșterea incertitudinii juridice în cazuri de violență domestică. IICCMER a insistat asupra riscului de revenire la practici de tip comunist în domeniul sănătății reproductive, comparând inițiativele cu Decretul 770. Parlamentarii pro-alegere avertizează că astfel de prevederi pot întări opresiunea asupra femeilor, subminând dreptul la autonomie corporală.

tags: #legea #avort #parlamentarii #lucreaza #la #un

Postări populare: