Reuters: În pofida faptului că avortul este legal în cea mai mare parte a Europei, femeile din unele țări se confruntă cu dificultăți în obținerea accesului la avort. Şase ţări europene nu permit avortul la cerere sau au legi extrem de restrictive. Malta, Andorra și San Marino interzic avortul. Monaco și Liechtenstein permit avortul numai atunci când sănătatea sau viața femeii este în pericol, în caz de viol sau din cauza unor anomalii fetale. Avortul este legal în Italia în primele 90 de zile de sarcină, dar nu este întotdeauna ușor de obținut.
Potrivit datelor Ministerului Sănătății, 69% dintre ginecologi și 46% dintre anesteziologi au refuzat să efectueze avorturi din motive de conștiință. Deși avortul este legal în Germania, acesta este considerat o infracțiune dacă nu este făcut în anumite circumstanțe, inclusiv faptul că trebuie efectuat în termen de 12 săptămâni din momentul conceperii. Întreruperea sarcinii poate fi efectuată în primele 90 de zile efective de sarcină din motive legate de alegerea sau sănătatea femeii, iar după 90 de zile numai dacă sarcina/nașterea pune în pericol viața femeii sau în cazul unor anomalii/malformații fetale semnificative. Înainte de a 90-a zi, poate fi efectuată în două moduri: farmacologic sau chirurgical. Această dorință trebuie să fie documentată printr-un certificat medical. După 7 zile de la data certificatului, femeia poate avea acces la serviciul IVG (întreruperea voluntară a sarcinii).
- Există, de asemenea, posibilitatea - din motive de sănătate sau din alte motive - ca medicul să ateste urgența procedurii și ca femeia să nu fie obligată să „amâne cu cel puțin șapte zile”, așa cum prevede Legea 194/78. Conform Legii 194, toate spitalele și clinicile autorizate trebuie să efectueze aceste proceduri. În realitate, situația variază foarte mult de la oraș la oraș. Puteți avea acces la acest tip de întrerupere de sarcină dacă vă aflați în primele 63 de zile de sarcină, adică până în a noua săptămână. Totuși, avortul medicamentos este o alternativă viabilă și mai puțin invazivă la avortul chirurgical pentru procedurile efectuate în primele douăsprezece săptămâni de sarcină.
- Procedura cu misoprostol și mifepristonă poate fi efectuată în regim ambulatoriu, iar accesul la unitatea spitalicească este permis doar pentru administrare, deoarece s-a eliminat cerința de spitalizare. Între timp, în Italia, această metodă poate fi prescrisă entro 63 de zile de sarcină, în regim day hospital, cu monitorizare și eventuală vizită de control la 2 săptămâni.
- Avortul medicamentos implică două doze: prima cu mifepristentă, a doua după 48 de ore cu misoprostol. Din punct de vedere tehnic, intervenția este efectuată în principal în regim ambulatoriu, iar colul uterin este dilatat cu ajutorul dilatanților adecvați. Efortul operatorului variază în funcție de situația pacientei, iar durerea este gestionată cu analgezice uzuale sau cu sedare în cazul procedurilor chirurgicale.
Italia are o „lacuna” periculoasă în legislația sa: clauza derogatorie din Legea 194/1978 permite medicilor să refuze avortul din motive de conștiință, ceea ce poate transforma accesul în practic imposibil în multe regiuni. Consiliul Europei a remarcat această problemă, iar BBărări punctuale persistă în Molise, Basilicata, Sicilia și Puglia, unde ponderea medicilor care refuză avorturi poate depăși 80-90% în unele regiuni. Astfel, deși teoretic avortul este legal în Italia în primele 12 săptămâni, în practică accesul la servicii sigure este adesea blocat.
În plus, contextul european oferă o imagine mai amplă asupra limitelor reale ale accesului. Italia, ca parte a UE, este însoțită de un spectru de situații: 70% dintre medicii ginecologi din peninsulă nu oferă servicii pentru avort din motive de conștiință, ceea ce contribuie la dificultățile practice pentru femei. Organizații internaționale precum Human Rights Watch au evidențiat situația, iar proteste ample au avut loc în Europa în legătură cu restricțiile din Polonia și sancțiunile asupra accesului la avort.
Legea italiană permite activiștilor pro-viață să intre în clinicile de avort • FRANCE 24 English
La nivel european, există diferențe clare între Nordul Europei, care este în general mai liberal, și Estul/Sudul Europei, unde lupta pentru accesul la avort este mai acerbă. Suedia se află în fruntea listei pentru permisivitate, cu avort până la 18 săptămâni, iar Germania a găsit un echilibru între liberele informații despre avort și condițiile de siguranță, cu relocări ale reglementărilor și cu accesul facilitat pentru consiliere. În Anglia și Țara Galilor, drepturile la avort au fost extinse de-a lungul decadelor, iar în Irlanda și Marea Britanie, reglementările s-au schimbat în mod substanțial în ultimii ani, oferind un cadru mai permisiv în comparație cu alte țări din regiune.
Italia, în particular, este adesea citată drept exemplu al tensiunilor dintre lege și practică. Deși Legea nr. 194/1978 a permis avortul, „clauza conștiinței” permite medicilor să refuze, iar astfel accesul rămâne dependent de disponibilitatea personalului medical, ceea ce generează obstacole semnificative pentru femei, inclusiv necesitatea de a călători în alte țări pentru a obține tratamentul dorit. Consiliul Europei a atras atenția asupra acestui aspect și a cerut îmbunătățiri pentru a garanta un acces consistent la avort în condiții de siguranță. În concluzie, în timp ce avortul este legat de 90 de zile în Italia, fenomenul Conștiinței medicilor și variațiile regionale creează realități diferite de acces pentru femei.
Contextul european: drepturi, limite și trenduri
La nivel global, 24 de țări interzic complet avortul, în timp ce 72 de țări permit avortul cu diverse limite de timp. În Marea Britanie, avortul este legal din 1967, cu praguri variate în funcție de țară și de circumstanțe, în timp ce în Irlanda de Nord legile au suferit modificări semnificative în ultimii ani. În Statele Unite, decizia Roe v. Wade a marcat un reper major, iar apoi, la nivel european, dinamica este că: CEDO a invocat că există o obligație pozitivă pentru state să ofere un cadru eficient pentru avort, însă protecția la nivel UE este încă insuficientă.
În contextul românesc, proiectele legislative recente, precum cel referitor la „vătămarea fătului” în alineatul 202 din Codul Penal, au generat controverse cu privire la efectele asupra dreptului la avort. Deși proiectul nu vizează direct legalizarea sau interzicerea avortului, analiza critică arată potențialele implicații asupra autonomiei femeii și asupra dreptului la viață privată, evidențiind necesitatea unei clarități juridice pentru eradicarea confuziilor între făt și naștere.
tags: #legea #avortului #in #italia
Postări populare:
- Experiențe despre concediul de maternitate în Danemarca pentru gravide
- Dr. Filipescu Mihaela în maternitate și ginecologie: opinii ale pacienților
- Prezentări și experiențe în oftalmologie - Dan Cristian Moraru
- Tot ce trebuie să știi despre cererea concediului de creștere a copilului: model și pași de aplicare
- Ce să faci când bebelușul refuză laptele