În unele zone din Secuime sunt grădinițe în maghiară în care numărul total al copiilor îl depășește pe cel al etnicilor unguri din localitate, semn că și românii îi înscriu pe cei mici acolo. Dar odată cu creșterea în vârstă, încep să aleagă școli românești și etnicii maghiari, cu un vârf de înscrieri la liceu. Explicația stă în rezultatele la examenele naționale, care sunt mai bune la școlile în limba română, spune pentru Școala 9 Dénes Csala, cercetător în statistică și profesor la Universitățile Lancaster, Marea Britanie și „Babeș Bolyai” Cluj Napoca. În același timp însă, crește și numărul celor care aleg să studieze la liceu sau facultate la Budapesta, comparativ cu perioada anterioară aderării la UE.
Dimensiunea și distribuția limbii maghiare în învățământ
Aproape 160 de mii de elevi învață în limba maghiară în România, potrivit Institutului Național de Statistică. „Observăm că procentajul copiilor care merg în grădinițe maghiare este mai mare decât ponderea populației maghiare din populația respectivă. Deci sunt niște familii care la recensământ s-au înregistrat ca familii române, dar copilul merge la grădinița maghiară. Apoi, cu creșterea în vârstă, procentajul se îngustează. La nivel de școală primară procentajul e cam același cu populația din localitate, dar după școala primară, școală generală și mai degrabă în liceu, procentajul este mai mic decât populația”, explică Dénes Csala. De obicei, și în locațiile cu populația mixtă, școlile românești obțin medii mai bune la absolvire și la bacalaureat. Peste 75% dintre elevi au luat anul acesta examenul de bacalaureat, care presupune o medie de minimum 6 la probele susținute.
În același timp, există tot mai mulți tineri etnici care aleg licee și facultăți din Ungaria, față de alți ani, mai ales după aderarea la UE. „Eu sunt din Miercurea Ciuc și din Miercurea Ciuc și Odorheiu Secuiesc, orașe cu pondere mai mare cu locuitori maghiari, cred că ar fi undeva între 10 și 20% procentajul tinerilor care aleg universități în Ungaria. De asemenea, mulți dintre etnicii care locuiesc la granița cu Ungaria își trimit copiii să facă naveta la școli maghiare.”
Întrebări privind limba română în învățământul maghiar
Este limba română și felul în care ea este predată un motiv al acestei alegeri? Este o temă dezbătută la nivel politic, dar și printre profesorii de română din Ținutul Secuiesc. „Eu cred că este puțin mai complicat. Pentru populația maghiară limba maternă este maghiară, dar totuși trăim în România și cultura noastră nu este pur o cultură maghiară, este un mix între cultura română și cea maghiară. Cred că am avea rezultate mai bune dacă limba română ar fi diferențiată pentru studenții maghiari de limba română predată românilor și poate chiar să avem o disciplină separată.”
Cadru legal pentru limba maternă și utilizarea acesteia în administrație
Convenţiile internaţionale ratificate fac parte din sistemul juridic intern. Cele mai importante prevederi legale referitoare la folosirea limbii materne a cetățenilor aparținând minorităților naționale, și în special la relația lor oficială cu autoritățile publice, sunt: Cartea Europeană a limbilor regionale sau minoritare, Legea nr. 215/2001 privind administrația publică locală, Legea nr. 188/1999 privind statutul funcționarilor publici, respectiv Legea nr. Constituția republicată din anul 2003, prevede în art. 120 alin. Cea mai semnificativă și cea mai des referită prevedere legale cu privire la drepturile lingvistice ale minorităților din România este Legea nr. 215/2001 care reglementează folosirea limbii materne (oral și în scris) în relațiile cu autoritățile publice. Conform art. De asemenea, alin. 2 al art. 76 prevede că „În unitățile administrativ-teritoriale în care cetățenii aparținând unei minorități naționale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, în raporturile lor cu autoritățile administrației publice locale, cu aparatul de specialitate și organismele subordonate consiliului local, aceștia se pot adresa, oral sau în scris, și în limba lor maternă și vor primi răspunsul atât în limba română, cât și în limba maternă.” În continuare, alin. Totodată, art. 108 din Legea nr. De asemenea, art. 19 punctul m) din Legea nr. Art. 10 referitor la autoritățile administrative și serviciile publice prevede la punctul b) că „în măsura în care este posibil", părțile se angajează „să pună la dispoziție formulare și texte administrative de uz curent pentru populație în limbile regionale sau minoritare, ori în versiuni bilingve.” Conform Legii nr. Pornind de la prevederile legale în vigoare, în România există în total 298 de unități administrative în care legea prevede obligativitatea asigurării limbii maghiare în relațiile cu publicul, respectiv în informarea publică.
Mai multe cercetări sociologice au analizat folosirea limbii maghiare în relația oficială cu autoritățile publice. Potrivit unui sondaj din 2006, majoritatea primăriilor asigură folosirea limbii maghiare în relația cu publicul, însă există diferențe între comunicarea scrisă și cea orală. În practică, comunicarea scrisă este mai strictă în raport cu limbajul oficial, iar textele maghiare redactate pot folosi termeni preluați din limba majoritară sau traduceri brute. Pentru a facilita utilizarea pe scară largă a limbii materne, propunerea este de a oferi formulare tipizate în versiune bilingvă (română și maghiară), în măsura posibilului, în cadrul administrației locale.
Proiectul a fost realizat în parteneriat cu Institutul Lingvistic Szabó T. Attila, cu traduceri maghiare corectate de specialiști în terminologie. Legislația română asigură folosirea limbii materne doar în relația cu serviciile publice deconcentrate din unitățile administrativ-teritoriale în care cetățenii aparținând minorităților naționale reprezintă peste 20%. Proiecția este să creștem utilizarea limbii materne, nu doar în conversații zilnice, ci și în limbajul administrativ, prin formulare bilingvă și prin includerea terminologiei adecvate pentru actele publice.
Date demografice și persevernțe istorice
În cadrul recensămintelor, datele despre naționalitate și limbă maternă pot varia în funcție de metodologie și de contextul politic. Estimările privind populația maghiară și ponderea acesteia în Transilvania au fost subiect de debate, iar diferențele între varianta nominală a confesiunilor și etnie pot afecta rezultatele. S-a discutat despre posibilitatea fluxurilor de migrație și a relocării forțate sau volontaire, iar impactul acestora asupra repartizării limbii materne în zonele urbane și rurale. Se evidențiază dificultățile de înregistrare și eventualele erori în date, dar și dorința de a îmbunătăți acuratețea prin verificări și paralele între diferitele surse statistice.
- La nivel național, aproximativ 160.000 elevi învață în limba maghiară în România.
- Grădinițele maghiare pot avea un procent de înscriere mai mare decât ponderea maghiarilor în localitate.
- La finalul ciclurilor primar și general, ponderea copiilor maghiari în continuare poate scădea în liceu.
- Există o creștere a numărului tinerilor care aleg să studieze în Ungaria după aderarea la UE.
Este important de menționat că legislația și practica variază în funcție de localitate, iar aplicarea efectivă a drepturilor lingvistice poate fi influențată de resurse, expertiză administrativă și cultură instituțională. Propunerile actuale urmăresc consolidarea utilizării limbii materne la toate nivelurile, inclusiv în formularele administrative și în practici de comunicare cu publicul.
Conținut suplimentar și instrumente vizuale
Infograficul arată trendul: creștere în grădinițe maghiare, stabilitate la nivel primar, scădere la liceu, și creștere a utilizării tradițiunilor maghiare în afara țării.
Video-ul oferă o prezentare a cadrului juridic și a practicilor în administrația locală, cu exemple de localități în Secuime și modul în care limbile minoritare sunt utilizate în relațiile cu autoritățile publice.
Observații despre datele recensământului și interpretarea lor
Evaluările demografice pot suferi de înregistrări incomplete sau interpretări diferite, însă principiul de bază rămâne că limba maternă reprezintă un element important al identității și al drepturilor minoritare în România. Pe baza discuțiilor științifice și a reglementărilor legale, se poate avansa către o utilizare mai extinsă a limbii maghiare în administrația publică, în format bilingv și cu o terminologie adaptată contextului juridic.
- Detalii despre distribuția grădinițelor maghiare în Secuime
- Impactul rezultatelor la bacalaureat asupra alegerea liceelor românești vs. maghiare
- Relația dintre învățarea limbii maghiare și înscrierea în instituții din Ungaria
- Cadru legal ROM: Legea nr. 215/2001 și art. 76 referitoare la limbile minoritare
tags: #limba #maghiara #materna #a #10
Postări populare:
- Ce este monitorizarea fetală externă și ce rezultate poate aduce
- Profilul Mara Popescu în contextul Asociației de Pediatrie și Alăptare
- Ghid complet despre bolile respiratorii la copii
- Pătrunjelul în timpul sarcinii și riscurile asociate
- Structura centrului germinativ folicular în ganglionii limfatici