Filmele americane cu agenți sub acoperire și spioni ruși au fascinat publicul prin dialoguri ruso-engleze, iar în ansamblu limba rusă este una dintre cele mai răspândite limbi slave din lume, vorbită de aproximativ 167 de milioane de oameni ca limbă maternă. Limba rusă face parte din grupul slav oriental al familiei de limbi indo-europene, este scrisă în alfabetul chirilic, iar codul de limbă ISO 639 este RU, respectiv RUS. Oficial, este limba Federației Ruse și posedă statut în ONU și în alte organizații internaționale.
Este inevitabil să subliniem influența politică și economică a Rusiei în consolidarea importanței limbii ruse, dincolo de amploarea celor care o vorbesc ca limbă maternă. Limba rusă este cea mai răspândită dintre limbile slavice, având în patrimoniu comun cu ucraineana și belarusa numeroase elemente; istoric și cultural, ea reflectă o interacțiune adâncă cu spațiul est-slav, dar și cu tradițiile românești prin contactele istorice și culturale.
România și limba rusă: situația în învățământ. Limba rusă a fost introdusă în învățământul românesc în 1945, devenind obligatorie începând cu clasa a IV-a în 1948, rămânând prezentă în programe până în anii 1960, cu transmiterea unor generații mai tinere către studiu și folosință în diferite contexte educaționale. În 2020-2021, aproximativ 650 de elevi din țară învățau rusa ca limbă străină în școli generale și licee, iar în 12 licee de stat și private rusa era prima limbă aleasă, potrivit datelor Ministerului Educației; în 44 de licee, rusa era studiata ca a doua sau a treia limbă, cu 471 de elevi.
Interferența lingvistică și culturală cu spațiul românesc. Poziția geografică și istoria României au facilitat interferența lingvistică cu limbile slave, rezultând într-un fond de peste 30% cuvinte slave în limba română. În acest profil lingvistic, cultura rusă și limba rusă sunt percepute ca fiind parte din „civilizația umană” cu contribuții în literatură, artă și știință, iar românii pot accesa în traduceri aspecte ale literaturii ruse, de la poezie la proză și teatru.
Limbajul și gândirea rusă: particularități lingvistice. În rusa modernă, accentul poate schimba semnificația cuvintelor (exemplul „замок” - castel vs. lacăt). Gramatica include șase cazuri nominale pentru substantive și adjective, ceea ce face învățarea provocatoare, dar și promite o bogăție semnificativă în expresii, sensuri și nuanțe cromatice, în special în nuanțele de roșu (krasnîi, alîi, bagreanîi etc.).
Dialectul rușilor lipoveni din Dobrogea. În Dobrogea, limba vorbită de rușii lipoveni este un amestec de graiuri insulare ale limbii ruse, cu influențe arhaice, regionalisme, precum și împrumuturi din ucraineană, turco-tătară, bulgară și română. Dialectul păstrează structura limbii ruse oficiale, cu diferențe lexicale și fonetice specifice graiurilor velikoruse de sud. Genul neutru al substantivelor a fost pierdut, devenind fie masculin, fie feminin în funcție de localitate.
Condițiile istorice ale asimilării lingvistice și supraviețuirea tradițiilor. Comunitatea rușilor lipoveni a păstrat tradițiile religioase de rit vechi (staroveri) și a menținut limba maternă pe circa 300 de ani, în contextul urbanizării, industrializării României și al relocărilor. După 1990, includerea în școli a studiului limbii materne, religiei de rit vechi și a tradițiilor etnice a oferit oportunitatea de revigorare culturală prin intermediul Comunității Rușilor Lipoveni din România.
Ritualuri de întâmpinare și gândire religioasă în usoase contexte sociale. Salutul tradițional lipovenesc este însoțit de o rugăciune: „Doamne Isuse Hristoase, miluiește-ne pe noi!”, iar la intrare se închină icoanelor înainte de a spune „Bună ziua”; la despărțire se roagă pentru iertare: „Iartă-mă, în numele lui Hristos!”. Acest cadru religios modelează o anumită gândire răspândită în comunitate, cu influențe în obiceiuri și comunicare.
Percepția limbii ruse în spațiul românesc contemporan. În România, limba rusă este privită adesea în lumina trecutului sovietic sau a politicilor externe actuale, însă există voci care susțin studiul limbii ruse ca o deschidere spre cultura și literatura rusă. Profesorii de rusă, precum Virginia Duțu, promovează înțelegerea limbii ca instrument profesional și cultural, subliniind că limba rusă poate deschide porți în diplomație, afaceri, știință și cultură, iar studiul acesteia poate fi o bază solidă pentru viitori specialiști în rusă.
Un exemplu de inițiativă educațională privată a fost accentul pe predarea continuă a limbii ruse în liceele bucureștene, cu două licee în București unde se predă rusa, iar profesorii își adaptează metodologia pentru a include aspectele culturale și lingvistice ale limbii. Predarea variază în funcție de resursele disponibile, existând situații în care manualele tradiționale sunt învechite, dar competențele profesorilor și accesul la materiale moderne pot compensa limitările. Într-un context mai general, disparate centre culturale rusești, finanțate de Guvernul rus, au fost deschise în București și Cluj, în cadrul programelor academice, ceea ce poate influența percepția socială asupra limbii și culturii ruse.
Caracterul unic al limbii ruse și potențialul său în carieră
Limbajul rus are o bogăție expresivă în literatură, iar traducerile în română au fost realizate în versuri și proză, ilustrând modul în care spiritul textului poate fi capturat prin interpretare. Pușkin, Tolstoi, Dostoievski, Țvetaeva - fiecare aduce contribuții memorabile, iar traducătorii români au încurajat accesul la operele lor prin variante poetice. Un exemplu de traducere a romanului Evgheni Oneghin în versuri, adaptată în limba română, evidențiază efortul de a păstra ritmul și atmosfera operei originale.
Limba rusă este o disciplină de studiu cu mai mulți susținători în România și în republicile moldovenești. Studiul acestei limbi poate deschide cariere în servicii de traduceri autorizate, interpretariat și în contacte cu firme rusești sau cu parteneri din spațiul rus-vorbitor. Profesorii aduc în cabinetul didactic exemple din literatură, istorie și cultura rusă pentru a stimula interesul elevilor, iar interesul pentru rusă poate reveni în planul de învățământ datorită relevanței culturale globale și a posibilității de a citi opere în original.
În concluzie, limba rusă rămâne o componentă semnificativă a patrimoniului lingvistic și cultural din spațiul românesc și moldovenesc, cu efecte în educație, cultură, identitate și relații internaționale. Interferențele istorice, impactul religiei de rit vechi la nivel comunitar și dinamica actuală a studiului limbii contribuie la conturarea unei imagine complexe despre limba rusă ca limbă maternă și ca instrument de comunicare în lumea contemporană.
Etape și statistici relevante
- 197 surse informaționale despre situația lingvistică în Republica Moldova și în România
- Acasă în București, două licee oferă limba rusă ca disciplină
- Procentul celor care au declarat rusa ca limbă maternă în capitala Chişinău: 19,7%
- Studii liceale în limba rusă dintre elevii din România în 2020-2021: 650
tags: #limba #materna #a #rusilor
Postări populare:
- Bebe Dragomir: biografie și impactul piesei „Tu ești mandra mea frumoasa”
- Relația dintre sarcina la 5 luni și riscurile contactului sexual
- Ce se intampla in trimestrul trei: explicatii despre saptamanile de sarcina
- Alăptarea în Public: Ce Cred Bărbații
- Localizarea fătului la 5 săptămâni de sarcină și ce trebuie să știi despre ecografie