68% din acestea sunt reprezentate de statusul fetal incert si de travaliul distocic, care decurge prea lent sau chiar nu progreseaza deloc cum ne-am astepta. Cum putem preveni aceste complicatii obstetricale ? O monitorizare prenatala adecvata . Este recomandat ca viitoarele mame sa primească cel putin patru vizite prenatalе. Evaluarea atenta si periodica a femeii gravide si a fatului, atat clinic, cat si ecografic, diagnosticarea antenatala a afectiunilor materne asociate sarcinii (hipertensiune arteriala, diabet zaharat preexistent sau aparut in sarcina), a infectiilor materne si a afectiunilor fetale, care necesita o conduita speciala si un mod individualizat de pregatire a nasterii, reprezinta scopul de baza al urmaririi unei sarcini si al scaderii incidentei complicatiilor din timpul nasterii.
Prezenta calificata la nastere cu asistenta de urgenta. Nasterea naturala asistata in spital, in conditii de siguranta, supravegheata de catre personal medical instruit si specializat sa corecteze eventualele complicatii aparute in timpul travaliului, prin aplicarea unor norme de conduita si protocoale clare, reprezinta un aspect extrem de important in reducerea riscului aparitiei complicatiilor, ce pun in pericol atat viata mamei, cat si a copilului. Ingrijirea obstetricala de urgenta pentru a identifica principalele cauze ale complicatiilor grave la nastere, care sunt hemoragia, sepsisul, tulburarile hipertensive si travaliul obstructionat. Suferinta fetala poate aparea in conditiile in care succesiunea contractiilor uterine regulate, ce caracterizeaza evolutia unui travaliu normal, solicita atat de mult un fat cu status incert preexistent, incat acesta nu se poate adapta solicitарilor unui travaliu.
Si in cele din urma, ingrijirea postnatala, care dureaza sase saptamani dupa nastere. In acest timp, pot sa apara hemoragii tardive, sepsis si tulburari hipertensive, iar nou-nascutii sunt extrem de vulnerabili imediat dupa nastere, necesitand o grija deosebita si monitorizare atenta. Pregatirea pentru nastere este emotionanta pentru viitorii parinti si extrem de responsabila. In afara pregatirii camerei copilului si de a invata cum se schimba un scutec, viitoarea mama, impreuna cu partenerul ei de viata, trebuie sa se gandeasca la particularitatile momentului nasterii.
Aproximativ 10% dintre femei nasc la data estimata antenatal, stabilita in functie de data ultimei menstruatii sau in urma evaluarii ecografice cand ciclul menstrual este neregulat. 50% nasc cu o saptamana inainte sau dupa acest termen, si aprox 90% cu 2 saptamani inainte sau dupa data estimata clinic sau ecografic in primul trimestru de sarcina. O comunicare clara, deschisa si bazata pe incredere intre medicul curant si pacienta are scopul de a clarifica toate aspectele obscure si neintelese inca de catre viitoarea mama. Care sunt semnele de travaliu pe care trebuie sa le identifice, cand trebuie sa se prezinte la spital pentru nastere, la ce sa se astepte dupa internare, cum sa se pregateasca pentru travaliu...
Travaliul normal vs. travaliul distocic
Un travaliu normal presupune existenta unui anumit tip de contractii uterine, care au o anumita intensitate, frecventa si durata, suficiente sa determine pregatirea colului pentru nastere, prin scurtarea si dilatarea sa. Prima etapa a travaliului incepe cu aparitia contractiilor uterine regulate si se incheie cu dilatatia completa a colului de 10 cm. A doua etapa consta in expulzia fatului, iar a treia, delivrenta, eliminarea placentei. Ritmul de dilatare a colului uterin in prima etapa a travaliului este de 1 cm/ora la primipare si 1.5 cm/ora la multipare. Peste 50% dintre pacientele aflate in travaliu prezinta un ritm mai lent de 1 cm/ora pana la 5-6 cm a dilatatiei colului uterin, dupa care dilatatia este mai rapida. Faza activa poate dura mai mult decat normal, iar 20% din travalii pot necesita operatie cezariana de urgenta din cauza progresului lent.
Corectarea anomaliilor in aceasta faza se face in functie de etiologie; contractiile ineficiente se corecteaza cu oxiton, o pozitie inadecvata a prezentatiei fetale sau un bazin inadecvat, ceea ce poate indica efectuarea unei cezariene. In timpul expulziei, daca prezentatia fetala coboara prea lent sau blocheaza canalul de nastere, se poate recurge la manevre instrumentale (forceps sau vacuum) sau la cezariana daca craniul nu este angajat. Delivrenta poate dura peste 30 de minute, crescand riscul de hemoragie postpartum, motiv pentru care se folosesc uterotonice si se identifica anomaliile de insertie placentara antepartum.
Armonia celor 4 P in travaliu
Patrimoniul travaliului se bazeaza pe cei patru P: Power (puterea contractiilor), Passage (pelvisul mamei si Passenger fatul), precum si psihologicul viitoarei mame. O pacienta bine informata prezinta mai putin nivel de anxietate si se adapteaza mai usor provocarilor travaliului. In faza finala a sarcinii fatul se pregateste, majoritatea (aprox 95%) avand prezentatie cefalica, capul flectat si barbia la piept. In caz de prezentatie distocica, se considera pozitii alternative etc.
Contractiile uterine, frecventa si monitorizare
Undele contractile pornesc din coarnele uterine, cornul drept fiind dominant. Ritmul de transmitere este de 2 cm/sec, iar contractia parcurge uterul in circa 15 secunde. Contractii Braxton Hicks sunt neregulate si slabe, pe masura ce sarcina avanseaza acestea devin palpabile si au o intensitate de aproximativ 10 mmHg. Contractiile eficiente ating 15-50 mmHg in prima etapa, 60-100 mmHg spre expulzie, facilitand pasajul fatului prin canalul de nastere. Tahisistolia uterina (>5 contractii/10 minute) poate indica suferinta fetala si necesita interventie.
Evaluarea starii fetale in timpul travaliului este obligatorie. Perfuzia placentara si oxigenarea fatului sunt asigurate intre contractii. Daca rezerva placentara este depasita, hipoxia fetala poate apare si necesita corectii pentru a preveni insuficienta fetala.
Prezentatia pelviana: tipuri, diagnostic si optiuni
Prezentația pelviană reprezinta o situatie in care fatul se afla intr-o pozitie in care pelvisul apare mai intai, spre deosebire de pozitia normala, capul in jos. Exista trei forme principale: prezentatia pelviana franca (pozitia cu capul sus, fesele spre canalul de nastere, picioarele intinse), prezentatia pelviana completa (picioare indoite, capul aproape de nivelul bazinului) si prezentatia pelviana incompleta (unul sau ambele picioare orientate spre canal). Pe masura ce sarcina avanseaza, aceasta conditie poate fi depistata clinic si confirmata prin ecografie. Desi majoritatea copiilor se nasc sanatosi, riscuri precum distocia, prolapsul de cordon, si alte complicatii pot aparea.
Prima optiune pentru modificarea pozitiei copilului in prezentație pelviană este versioinea cefalica externa (VCE). Aceasta implica aplicarea unei presiuni usoare pe abdomen pentru a roti fatul, cu monitorizare cardiotocografica. Rata de succes este in jur de 65-70%, dar pot exista complicatii minore precum senzatia de palpitatii si caldura faciala, tranzitorii. Dupa procedura, ecografia se repeta pentru confirmare. VCE este recomandata de obicei dupa 36-37 de saptamani, dar poate fi incercata si mai aproape de travaliu, cu sanse mai mici de succes.
Factori de crestere a sanselor de succes includ o istorie de nastere vaginala anterioara, tronsonul copilului oblic, transvers sau pelvian complet, lichid amniotic normal, si pozitia placentei. Riscuri pot include nevoie sporita de cezariana daca repositia nu este reusita sau daca apar anomalii in timpul travaliului. Daca repoziționarea nu are loc, se poate recurge la nasterea prin cezariana, mai ales daca exista semne de suferinta fetala sau complicatii ale travaliului.
Astfel, optiunile pentru nasterea in prezentație pelviană includ nasterea vaginala decorata cu monitorizare si interventii invocate de obstetrician, respectiv cezariana, in functie de situatie. Nasterea vaginala pentru prezentație pelviană necesita conditii stricte: fat la termen, prezentare pelviana franca, absence of fetal distress, dilatarea progresiva, si disponibilitatea echipei medicale si a echipamentelor. Planificarea cezarianei si nasterea vaginala pot fi discutate in contextul fiecarui caz.
Why count on external cephalic version (ECV) and alternatives
Versiunea cefalica externa este o procedura eficienta pentru aducerea fatului in pozitia craniana, cu rata de succes aproximativ 50-70% in functie de factori. Este crucial sa se monitorizeze ritmul cardiac fetal si sa se ofere asistenta imediata in caz de complicatii. In cazul in care ECV esueaza sau nu este indicata, nasterea prin cezariana poate fi mai sigura pentru mamа si fat. Exista si idei despre practici naturale, cum ar fi ridicarea bazinului si utilizarea muzicii pentru a stimula miscarea fatului, desi datele stiintifice despre eficacitatea acestor metode sunt limitate.
In cazul prezenteției pelviane, posibilitatea unei nasteri vaginale exista in cazuri selectate: fat la termen, prezentare pelviana franca, si semne de bună stare fetală in timpul travaliului. In general, multi medici recomanda cezariana pentru siguranta fatului in prezentația pelviană, mai ales in cazuri de sarcina gemelară sau alti factori de risc.
Diagnosticul este pus cu ajutorul ecografiei pentru a confirma pozitia fatului si pentru a evalua situatia lichidului amniotic, a placentei si a dimensiunilor pelviene. Monitorizarea continua a ritmului cardiac si a contractiilor este esentiala pe parcursul travaliului.
Factori de risc pentru prezentatia pelviana
- sarcina multipla
- istoric de nastere prematura
- oligohidramnie sau hidramnion
- uter cu forma atipica sau fibroame
- placenta previa
- varsta materna crescuta
Diagnosticul implica palparea abdomenului, tact vaginal si ecografie, cu confirmare ecografica a pozitiei fatului. In cazul prezenteției pelviane franca si fara semne de suferinta fetala, nasterea vaginala poate fi luata in calcul in conditii de siguranta extrema, cu echipa pregatita pentru cezariana daca apar complicatii.
tags: #locarea #capului #fetal #la #excavatia #pelvina