Maternitatea Bucur funcționează ca o componentă exterioară în cadrul Spitalului Clinic de Urgență Sf. Ioan și este constituită din: 3 secții de obstetrică-ginecologie, o secție de neonatologie și o secție de anestezie și terapie intensivă. Personalul este alcătuit din 8 medici primari de specialitate obstetrică - ginecologie, toți cu competență în ecografie obstetricală și ginecologică, dintre care 6 au atestat în medicină materno-fetală, precum și alte competențe și atestate (Planificare Familială, Fertilizare in Vitro, Colposcopie, Laparoscopie, Ginecologie Oncologică, Histeroscopie).
Structura și obiectivele Maternității Bucur
Maternitatea Bucur din cadrul Spitalului Sf. Ioan este descrisă ca o asigurare de îngrijire de tip matern, având două funcții principale în contextul pandemiei: monitorizarea sarcinilor complicate și gestionarea nașterilor, în interacțiune cu secțiile de neonatologie și ATI. Secția de neonatologie se ocupă de nou-născuți, iar secția de anestezie și terapie intensivă asigură suportul vital în situații critice.
Cazuri tensionate: tragedii, acuzații și consecințe legale
Un episod extrem de grav din istoria acestei maternități a constat în cazul bebelușului ars în incubator, în noiembrie 2009, în timpul unei proceduri de fototerapie, sub supravegherea asistentei Emilia Baron. Conform Procuraturii, no-născutul a suferit arsuri pe 20% din suprafața corpului, iar leziunile traumatice au necesitat intervenții chirurgicale repetate și 75-80 de zile de îngrijire medicală. Admis în judecată, Emilia Baron a fost condamnată la trei luni de închisoare cu suspendare, cu un termen de încercare de trei ani, iar Spitalul Clinic de Urgență „Sf. Ioan” a primit amendă penală de 300.000 de lei. De asemenea, au fost aplicate amenzi și inginerilor responsabili pentru buna funcționare a incubatorului.
La nivel instituțional, aceste cazuri au subliniat vulnerabilități în managementul spitalicesc, în relația dintre maternitate și spitalul-mamă, precum și în supravegherea echipamentelor critice. Părinții bebelușului au primit despăgubiri în valoare de 200.000 de euro pentru prejudicii suferite, iar consecințele administrative au dus la restructurări ale personalului și la evaluări de echipamente.
Abandonul copiilor în maternități și secții de pediatrie
Problema abandonului copiilor în maternități și secții de pediatrie este prezentată ca o realitate persistentă. În județul Buzău, anul anterior au fost abandonați 50 de copii în aceste secțiuni, dintre care 41 în maternitate și 9 în secțiile de pediatrie. În Constanța, în medie 19 copii sunt abandonați lunar în unitățile sanitare (8 în maternitate, 6 în pediatrie, 5 în alte secții), cu date cifrând până la 60 de copii în spital la începutul anului. Familiarea situației variază în funcție de sursele DGASPC, Spitalul Județean și DSPJ, arătând dificultăți în centralizarea datelor.
Dr. Popescu Mirceni, inspector la DSPJ, afirmă că numărul copiilor abandonați a fost întotdeauna mare, iar mulți dintre ei provin din mame minore, relații în afara unui angajament stabil sau din familii dezorganizate. Copiii abandonați, în special cei sub 1 an, prezintă un risc major pentru viața lor, necesitând plasament la asistent maternal, însă blocajele financiare și administrative îngreunează procesul de plasament și monitorizare.
Un caz emblematic este Nasuf, un băiat apropiat ca vârstă de 3 ani, abandonat în Spitalul Județean Medgidia, unde a stat în spital de la vârsta de 6 luni și a dezvoltat un retard psihomotor din cauza expunerii prelungite la mediu spitalicesc. În Medgidia, în diferite momente, până la 10 copii părăsiți se aflau în spital, inclusiv gemeni oarbe și alte afecțiuni medicale.
Aspecte legislative și administrative
Legea 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului stabilește proceduri pentru identificarea și gestionarea cazurilor de abandon, însă aplicarea legii întâmpină dificultăți: verificările identității mamei se finalizează rar în termenul legal de 30 de zile, există blocaje în plasament din cauza crizei financiare, iar înregistrarea nașterii poate implica proceduri judiciare complexe și costuri semnificative dacă certificatul de naștere lipsește. Copiii fără certificat de naștere nu beneficiază de alocații sau asistență medicală gratuită, ceea ce generează un vid legislativ în practică.
Lipsa coordonării între DGASPC, spitale și DSPJ contribuie la o centralizare ineficientă a datelor despre copiii abandonați. În această context, specialiștii subliniază că programul de asistență maternală este singura soluție viabilă pentru protecția copiilor abandonați, necesitând finanțare adecvată și implementare eficientă. Se propune condiționarea dreptului la alocații de îngrijirea copilului și obligarea părinților care abandonează copiii în spital să suporte costurile de spitalizare atunci când copiii nu mai necesită tratament, pentru a evita moralul de „abandonezi, iar apoi recuperezi copilul pentru a primi alocații”.
Inițiative de îmbunătățire și perspective
Organizația Salvați Copiii România a extins programul de combatere a mortalității infantile în secțiile de pediatrie din spitalele din țară, afectate de subfinanțare, în contextul pandemiei. În prima parte a anului 2021, zece unități medicale vor fi dotate cu aparatură în valoare de 1.000.000 de euro. În plus, inițiativele de renovare și consolidare a Maternității Bucur sunt în desfășurare, iar municipalitatea a atribuit lucrările de proiectare și execuție pentru corpurile A și B ale unității. Aceste demersuri vizează modernizarea infrastructurii, sporirea siguranței și creșterea capacității de îngrijire, inclusiv în situații de risc biologic precum COVID-19.
Impactul pandemiei asupra îngrijirii materno-infantile
Pandemia a vulnerabilizat un sistem deja afectat de probleme cronice, inclusiv finanțarea deficitară și dotarea medicală insuficientă. Intervenția multidisciplinară în timpul pandemiei a fost crucială pentru monitorizarea evoluției copiilor născuți de mame cu SARS-CoV-2 pozitiv sau simptomatice la naștere. Salvați Copiii a informat despre risc crescut de complicații în rândul prematurilor născute în perioada pandemiei, subliniind necesitatea dotării cu aparatură modernă pentru salvarea vieților copiilor și monitorizarea evoluției acestora, inclusiv în cadrul Maternității Bucur, desemnată maternitate-suport COVID-19 în București.
Indicatori și perspective operaționale
În 2020, medicii Maternității Bucur au îngrijit 516 nou-născuți, dintre care 202 născuți de mame confirmate pozitiv cu SARS-CoV-2. În 2021, se așteaptă consolidarea programelor de dotare cu echipamente, inclusiv ecografe specializate pentru monitorizarea copiilor cu complicații din prematuritate și asfixie la naștere. Reparațiile și modernizarea corpurilor A și B vizează să sporească capacitatea de intervenție și să asigure un mediu sigur pentru nașteri, tratament neonatal și suport în ATI.
Posibile tabele illustrative
| Categorie | Detalii |
|---|---|
| Număr medici obstetrică-ginecologie | 8 |
| Atestate în materno-fetal | 6 |
| Secții | 3 obstetrică-ginecologie, 1 neonatologie, 1 ATI |
| Eveniment tragic înperioada 2009-2010 | Incubator ars, despăgubiri și sancțiuni |
| Despăgubiri părinți | 200.000 euro |
tags: #maternitatea #bucur #copii #abandonati