Având în vedere prevederile Decretului nr. 240/14.04.2020 privind prelungirea stării de urgență pe teritoriul României și Radiogramei DEPABD nr. 1. 2. 3. 4., procesul de înregistrare a nașterii se poate desfășura în condiții specifice, iar detaliile urmează a se aplica în funcție de situația fiecărui caz.
Termenele și procedura declarării nașterii
Termenul de înregistrare a nașterii este de 30 de zile pentru copilul născut viu și de 3 zile pentru copilul născut mort, iar termenele se socotesc de la data nașterii. În cazul în care copilul născut viu a decedat în interiorul termenului de 30 de zile, declararea nașterii se face în termen de 24 de ore de la data decesului.
După încetarea stării de urgență, înregistrarea tardivă a nașterii se poate face prin procedura înregistrării tardive a nașterii, în baza actelor prevăzute, a expertizei medico-legale cu privire la data nașterii, și a declarației de recunoaștere a mamei potrivit art. 408 din Legea nr. 287/2009, Codul Civil. Actul de naștere poate fi întocmit pe baza altor documente, iar în lipsa declarației de recunoaștere a mamei, rubrica referitoare la părinți poate fi necompletată.
Documente esențiale pentru înregistrare
- certificatul medical constatator al nașterii, original, cu număr de înregistrare, dată certă, sigiliul/ștampila unității sanitare, semnătura medicului;
- actul de identitate al declarantului (original);
- certificatul de căsătorie (original) sau sentința definitivă de divorț (original), dacă este cazul;
- declarația scrisă a ambilor părinți privind numele de familie al copilului în cazul diferenței de nume de familie între părinți sau dacă există neconcordanță între prenumele copilului din certificatul medical și declarația declarantului;
- declarația de recunoaștere a copilului născut în afara căsătoriei, dată de tată în fața ofițerului de stare civilă, din care să rezulte și numele de familie al copilului, cu acordul mamei;
- actul de identitate al declarantului (din nou, după caz);
- în cazul nașterilor în circumstanțe speciale, documentele suplimentare prevăzute de lege, inclusiv acorduri legale în privința filiației și a tuturor procedurilor necesare;
- certificatul medical constatator al nașterii, înregistrat, și procesul-verbal privind identitatea declarată de mamă, semnat de reprezentantul D.G.A.S.P.C. sau de autoritatea competentă;
- pentru adoptare, documentele corespunzătoare privind adopția, statutul cetățeniei, și domiciliul/adopția în vederea eliberării noului act de naștere.
Actul de naștere se întocmește cu numele de familie și prenumele stabilite prin dispoziție a primarului unității administrativ-teritoriale unde se înregistrează nașterea; celelalte date provin din certificatul medical constatator al nașterii. Rubrica referitoare la datele mamei se completează doar cu numele de familie și prenumele mamei rezultate din procesul-verbal prevăzut la litera anterioară.
Aspecte privind numele de familie, reconcilieri și autorități
În cazul părinților cu nume de familie diferite, sau când există neconcordanță între prenumele copilului din certificatul medical și declarația verbală a declarantului, înregistrarea nașterii se face pe baza declarației scrise, dată în fața ofițerului de stare civilă sau la notar public, semnată de ambii părinți, din care să rezulte numele de familie și prenumele copilului. Dacă nu există acord privind numele de familie, instanța de tutelă hotărăște și comunică hotărârea Serviciului Public Comunitar Local de Evidență a Persoanelor sau primăriei unității administrativ-teritoriale care a înregistrat actul de naștere.
În cazul în care părinții au nume de familie diferite, rubrica privind numele copilului se poate completa ulterior, pe marginea actului de naștere, după încetarea stării de urgență, la cerere.
De asemenea, în situațiile cu documente venite din state semnatare ale Convenției de la Haga sau din state cu tratate de asistență judiciară, documentele pot fi apostilate sau supralegalizate conform reglementărilor în vigoare, cu excepția actelor scutite.
Locul depunerii dosarului și competența
Conform prevederilor art. 41, alin.3 din HG 255/2024, depunerea dosarului pentru înregistrarea nașterii se poate face la orice SPCL.E.P. sau primărie din țară, nu doar la locul nașterii. Competența aparține structurii de stare civilă din cadrul SPCL.E.P. sau ofițerului de stare civilă din cadrul primăriei unității administrativ-teritoriale în raza căreia se află domiciliul adopților/adoptatorilor. În cazul adopției, actul de naștere poate fi emis de direcția de stare civilă a sectorului în care s-a efectuat adopția sau, pentru adopțiatul român cu domiciliu în străinătate, de Direcția de Stare Civilă a Sectorului 1 al Bucureștiului.
Verificări și asigurări de identitate
Procedura de supralegalizare sau apostilare se aplică documentelor în funcție de statutul acestora, iar documentele emise de statele membre UE pot fi scutite în anumite situații, conform Regulamentului UE 2016/1191. În cazul lipsurilor legale (de ex., lipsa actului de identitate al mamei), se folosesc documentele prevăzute de lege, cum ar fi certificatul medical, declarația de recunoaștere, și altele, după caz.
În cazul în care apare necesitatea reconfirmării sau a completării informațiilor, totul se realizează în conformitate cu Legea nr. 287/2009 (Codul Civil) și cu reglementările metodologice aplicabile în materie de stare civilă, inclusiv HG nr. 255/2024.
Totul despre naștere, de la A la Z 🔴CSID LIVE
Actul de naștere se va emite cu datele stabilite prin dispoziția primarului și, dacă este cazul, cu completările necesare în funcție de statutul familial și de situația de evidență a nașterii.
tags: #maternitatea #cuza #voda #acte #nastere
Postări populare:
- Obezitatea și fertilitatea la femei: implicații asupra concepției
- Cum a influențat campania pro-viață Năsăud comunitatea locală
- Condiții, etape și aspecte practice ale inseminării artificiale cu donator anonim
- Detalii tehnice despre găleata de alăptare pentru miei și iezi
- Colică renală cu hematurie: cauze posibile și cum se manifestă