La 16 august 2010, un puternic incendiu a izbucnit în salonul de Terapie Intensivă al nou-născuților din Maternitatea Giuleşti, București, în timp ce nou-născuţii erau lăsați nesupravegheați. Trei bebeluși au murit pe loc, iar alți trei au decedat în zilele următoare din cauza arsurilor și a complicațiilor respiratorii. Din cauza absenței unui adult în salon, nu a existat o evacuare imediată, ceea ce a amplificat tragedia.
Cauzele și desfășurarea incendiului
Un scurtcircuit la prizele aparatului de aer condiționat a declanșat incendiul, iar flăcările s-au extins rapid în salonul în care se aflau 11 bebeluși, majoritatea prematuri, aflați în incubatoare sau în pătuțe. Potrivit rechizitoriului, „Stecherul de la aparat a conectat la priza unde se afla aparatul de aer condiționat s-a încălzit și a luat foc, iar cablul a acționat ca un fitil.”
Asistenta medicală Florentina Cârstea, care era de serviciu, a ieșit din salon pentru a vorbi cu o colegă, lăsând bebelușii singuri timp de aproximativ 12 minute. Liftiera nu a putut intra în salon din lipsă de acces, iar pompierii au fost anunțați abia când fumul s-a răspândit în holuri. În lipsa supravegherii, nou-născuții nu au putut fi evacuați în timp util.
Incendiul s-a produs în ciuda prevederilor de securitate: există dovezi că personalul tehnic știa despre pericolele instalației electrice improvizate, iar în salon au fost afișe cu avertismente precum „La scoaterea ștecherului țineți de prize. Pericol de ardere a aparatelor și de electrocutare.”
Consecințe umane, materiale și juridice
Din tragedie au rezultat 6 decese (trei nou-născuți în incendi, trei în spitale la câteva zile după) și 5 supraviețuitori cu multiple arsuri, inclusiv arsuri pe până la 70-80% din suprafața corpului pentru unii dintre ei. S-a înregistrat și o tragedie suplimentară în ziua următoare, un alt nou-născut decedând la Spitalul Grigore Alexandrescu.
În urma anchetei, Florentina Cârstea a fost trimisă în judecată pentru ucidere din culpă și vătămare corporală gravă din culpă, alături de alte persoane: fostul manager al maternității Bogdan Marinescu, șeful Secției Neonatologie Adrian Ioan Toma, șeful Serviciului Tehnic Vasile Dima, și electricianul Gigel Oprea, pentru neglijență în serviciu cu consecințe deosebit de grave. Instanțele au stabilit condamnări și amenzi: Cârstea a fost condamnata la 2 ani și 2 luni închisoare cu executare; Marinescu a primit 6 luni de închisoare cu suspendare; Toma a fost achitat pentru infracțiunea de neglijență în serviciu; Dima a avut proces încetat; Oprea a fost condamnat la 1 an de închisoare cu suspendare. Maternitatea Giulești a primit o amendă penală de 400.000 de lei.
Despăgubirile către familiile victimelor au totalizat peste 4,3 milioane de euro, iar instanțele au dispus plata de către spital și autorități (în solidar cu ministerul și municipalitatea) a despăgubirilor. Deciziile din 2013 și apoi din ani următori au stat la baza plății către familii, deși deciziile definitive au fost supuse unor contestații.
Reanimare, răspunsul comunității medicale și lecții aplicate
La câțiva ani după tragedie, autoritățile au implementat protocoale mai stricte de securitate în spitale, cu senzori de fum, uși automate, generatoare de curent, sisteme de aer condiționat cu purificare, precum și fluxuri îmbunătățite de evacuare. Astfel de măsuri au fost prezentate de purtătorul de cuvânt al spitalului ca răspuns la tragedie, indicând în special necesitatea unor protocoale stricte în secțiile de terapie intensivă neonatală și în fluxurile de personal.
Existența unor controale ISU continue și procesul de relocare a maternității au fost discutate de către autorități, în contextul nevoii de a asigura un spațiu adecvat și sigur pentru pacienți și personal. În 2010, Guvernul a decis reduceri de personal în spitale ca răspuns la criză. Ulterior, s-au efectuat multiple reabilitări, modernizări și investiții în Maternitatea Giulești, iar valoarea totală a lucrărilor s-a ridicat la aproximativ 15 milioane de lei până în prezent, potrivit Primăriei Capitalei.
Locația și statutul actual al instituției
Spitalul Panait Sârbu (fostul Spital Giulești) funcționează în prezent sub monitorizarea ISU, iar relocarea maternității este discutată în contextul siguranței publice. Problemele structurale și instalațiile electrice rămân subiect de atenție pentru autorități, iar cablurile, iluminatul de securitate și stocarea materialelor combustibile continuă să fie subiect de reglementare.
Prezentarea sumară a incidentelor similare în anii următori
În ultimii ani, România a înregistrat mai multe incidente deosebit de grave în spitale, inclusiv incendii la diverse instituții, care au condus la evacuări în situații de urgență și la revizuiri ale protocoalelor de securitate. Exemple recente includ intervențiile la Institutele de Boli Cardiovasculare din Iași (2018) și la alte unități medicale, unde s-au intensificat controalele privind securitatea la incendiu și siguranța operațiilor, precum și măsurile de protecție pentru personal și pacienți.
În ciuda trecerii timpului, riscurile legate de instalațiile electrice și de managementul reacțiilor în situații de urgență rămân subiecte sensibile pentru infrastructura sanitară din România, ceea ce impune implementarea continuă a standardelor de securitate, pregătire a personalului și audituri regulate.
Incendiu la maternitatea Giulesti
În contextul muncii și al siguranței naționale, această tragedie rămâne un reper al necesității de modernizare a echipamentelor, a instalațiilor electrice sigure și a pregătirii personalelor medicale pentru intervenții în situații de urgență.
tags: #maternitatea #giulesti #cand #a #luat #foc
Postări populare:
- Ghidul cadourilor utile pentru mămici la început de drum
- Servicii pentru copii la Secția de Neonatologie și Pediatrie – Spitalul Municipal Rădăuți
- Cum se reflectă seriozitatea, ambiția și responsabilitatea în gestionarea proiectelor imobiliare
- Provocări ale unei mame cu băiat la a doua sarcină
- Ghid practic despre dublu test Lotus