Filantropia, cea mai veche maternitate din România, a ajuns la 200 de ani de existenţă, iar în prezent este sub administrarea Primăriei Generale a Capitalei. Anul trecut aici au avut loc 1.300 de intervenţii ginecologice, 1.400 de operaţii cezariană şi 3.308 de naşteri. În ultimii zece ani, maternitatea a atras investiţii de peste 7 milioane.
Spitalul Filantropia are o capacitate de 211 paturi cu un bloc operator unde, în anul 2012, s-au realizat 1.300 de intervenţii ginecologice. Un bloc de naşteri cu patru săli de travaliu şi o sală de operaţii unde s-au realizat 1.400 de operaţii cezariană şi un număr de 3.308 de naşteri.
Ora Magică: conceptul nașterii cu piele pe piele și impactul asupra sănătății mamelor și nou-născuților
Magia Maternității este un program național și strategic al Asociației ProMAMA și are ca punct central implementarea procedurii Ora Magică, susținerea alăptării în maternitățile din România. ORA MAGICĂ se referă la așezarea nou-născutului la termen, sănătos și alert pe pieptul mamei, în contact direct piele-pe-piele, imediat după naștere, și lăsarea lui acolo, în contact continuu, timp de cel puțin o oră, până la inițierea alăptării. Implementarea în maternități a procedurii Ora Magică, conform protocoalelor OMS, protejează mama de hemoragii post-partum, hipertensiune, frisoane și crește eficiența în declanșarea lactației.
Privind procedura Ora Magică, specialiștii ProMAMA au fost instruiți teoretic și practic, chiar de către cercetătorii de la Institutul Healthy Children Project din SUA. Mai mult, au participat la traininguri din partea unor experți recunoscuți, precum Dr. Nils Bergman, Dr. Katalin Varga, Dr. Elizabeth Varady, Dr. Te poți alătura și tu dacă dorești să susții acest Program. Direcționează impozitul pe venit către Asociația ProMAMA pentru a ne deplasa în maternități. Donează: dacă dorești să contribui la implementarea Programului în cât mai multe maternități. Programul este strategic, fiind implementat la nivel național, și are în vedere sănătatea viitoarelor generații din România.
Starea actuală a nașterilor în România: preferințe între maternitatea de stat și cea privată
„În România, situația nu este deloc roz în ceea ce privește procedurile legate de naștere și îngrijirea bebelușului. Nu sunt respectate recomandările OMS sau Baby Friendly. Multe mame au experiențe traumatizante la naștere, nou-născuții nu beneficiază de premisele unui start sănătos.”
Studiile GfK, realizate pentru MedLife, indică o creștere a cererii pentru maternitatea privată: 32% dintre femeile însărcinate din România aleg să nască în maternitatea privată, față de 15% în trecut. Motivele principale: confortul (21%), igiena (18%), medicul care urmărește sarcina (16%), echipamentele moderne (12%).
În ceea ce privește nașterea, 55% dintre femei ar alege nașterea naturală, 26% epidurală și 4% naștere în apă, dar în timp procentul pentru cezariană crește în rândul femeilor peste 30 de ani, ajungând până la 82% la cele peste 35 de ani. Principalul motiv pentru cezariană rămâne teama de durere (84%).
Accesul la analize și sprijin pentru alăptare
Sondajul MedLife indică acreditarea maternitatea MedLife București ca Spital Prieten al Copilului de către OMS și UNICEF, oferind asistență personalizată pentru alăptare. Programul include sesiuni de consiliere după externare. MedLife deține poziții de notorietate în rândul spitalelor private, alături de Regina Maria, Sanador și Medicover.
În sectorul privat, multe mame aleg să susțină nașterea prin credite, iar condițiile de salubritate, intimitate și facilitățile sunt adesea mai atractive decât în sistemul public. Însă diferențele politice și structurale rămân - condițiile materiale, disponibilitatea echipamentelor, iar în multe cazuri transferul în situații de complicații poate întârzia, fiind obiectul discuțiilor între profesioniști și activiști.
Aveți în vedere Decretul 770 și moștenirea sa: impactul asupra sănătății materne și infantile
Decretul 770 din 1966 a plasat sarcina ca o datorie a femeii către stat, cu controale ginecologice obligatorii în fabrici, pentru depistarea sarcinilor și înregistrarea gravidelor. Această politică a impus o mentalitate de supraveghere medicală strictă, iar avortul a rămas interzis până la liberalizarea din 1989. După 1990, lipsa unor mijloace contraceptive, educației sexuale și a unui sistem sănătate public robust a generat o piață neagră pentru avorturi și dificultăți în redirecționarea resurselor către prevenire.
Experiențele martorilor oculari dezvăluie cum munca moașelor, a medicilor și a asistentelor a fost adesea însoțită de frică, laude sau umilințe, în funcție de regimul politic. Moașa, în multe situații, avea rolul de a supraveghea sarcina normală și de a consilia cu privire la investigații, dar intervențiile medicale erau adesea dictate de presiuni sau lipsa resurselor.
Moștenirea decretului apare în actuala dilemă a maternităților: necesitatea de a asigura condiții decente, accesul la analize și sprijin pentru alăptare, precum și promovarea unei nașteri informate și respectuoase. În prezent, dezbaterile persistă între elevarea standardelor în sistemul public și cererea în creștere pentru confort, intimitate și servicii integrate în mediul privat.
Istoria @vorturilor în Romania și SUA. Decretul 770.
Concluzii structurale privind practicile de naștere în spațiul românesc
Problema infrastructurii publice, lipsa accesului egal la analize și diferențele de tratament între regimuri au alimentat preferința pentru opțiuni private de naștere. Îmbunătățirea practicilor de naștere presupune adoptarea Ora Magică în cât mai multe maternități, procesul de alăptare susținut de consiliere continuă și educația prenatală din partea organizațiilor civile, precum ProMAMA și MAME pentru MAME. În același timp, este necesară revizuirea protocoalelor în spital, actualizarea politicilor publice și reforme în sistemul de asistență socială, pentru a reduce inegalitățile între mediul urban și rural, precum și între spitalele publice și cele private.
- Consolidarea serviciilor de obstetrică-ginecologie în sectorul public cu investiții în echipamente și personal.
- Rafinarea protocoalelor de naștere naturală, alăptare și îngrijire a nou-născutului în conformitate cu OMS și Baby Friendly.
- Extinderea programelor Ora Magică în maternitățile din întreaga țară și formarea echipelor medicale în contactul piele-pe-piele.
- Permanentizarea accesului la consiliere postpartum și la sprijin pentru alăptare începând din spital și continuând după externare.
Numărul nașterilor, preferințele între regimuri, precum și dificultățile de infrastructură demonstrează un spațiu în transformare rapidă, în care converg politici publice, inițiative non-guvernamentale și necesitatea unei experiențe de naștere umane, sigure și respectuoase.
tags: #maternitatea #in #spatiul #romanesc