Parcarea Steaua reprezintă una dintre cele mai temeinic documentate inițiative de locuințe pentru cioferiști din București, iar constelația arhitecturală a proiectelor din Steaua poate fi surprinsă prin contribuția lui Constantin Pomponiu, arhitect de frunte al stilului neoromânesc, în cadrul Cărții Muncii C.F.R. (Casa Muncii C.F.R.). În această panoramă, Maternitatea „Regina Elisabeta” (astăzi Spitalul de Arși) figurează ca una dintre catedrele instituționale ale cartierului, alături de liceul feroviar, școli și cămine pentru copii, toate proiectate și realizate în perioada 1921-1931.
Context arhitectural și ecou național
Constantin Pomponiu, arhitect român, urmaș al generației lui Mincu, a fost desemnat, în perioada 1920-1935, ca Head of Architecture în cadrul C.F.R. House of Labour și a adus în Steaua parcelling patru edificii publice semnificative: Maternitatea, liceul, o casă pentru copii și atelierul de tâmplărie. Stilul său neoromânesc a fost declarat oficial pentru toate proiectele C.F.R., susținând un „unitate de concepție constructivă” ce reflecta ideea consolidării naționale post-1918. Stilul neoromânesc oferea un „aspect simplu și plăcut”, servind ca exemplu public pentru redirecționarea conștiinței și admirației față de identitatea românească, în timp ce contribuia la estetica rețelei feroviare.
Parcelarea Steaua: organizare urbană și rol social
În 1912-1913, C.F.R. a semnat o convenție cu Societatea Comunală pentru construirea parcelării Steaua și completarea parcelării Grant cu locuințe pentru ceferiști. Parcelarea Steaua era situată între Calea Griviței și bulevardul Filantropia, în zona fostei localități Grivița, și includea 350 de parcele de câte 150 mp, desemnate pe străzi identificate cu litere, de la A la Pavlov, spre est-vest, cu două străzi perpendiculare ce asigurau conectivitatea. În total, terenul era împărțit pentru 700 de locuințe (case individuale) și blocuri de apartamente, plus edificii publice, sugerând o viziune de cartier-model pentru vremea aceea.
Din punct de vedere social, analiza compoziției familiale în parcelare relevă predominanța funcționarilor în rândul locuitorilor, cu 102 funcționari din 318 mențiuni, iar 75 muncitori; după 1920, copiii acestora urmau profesii liberale, sugerând o movilă de aspiratii sociale per cartier. Activitatea constructivă a parcelării a fost oprită în 1916, reluată în 1919, iar după 1921 C.F.R. a înființat propria companie pentru a continua proiectele, inclusiv blocuri de apartamente, instituții publice și clădiri comerciale.
Contribuția lui Pomponiu în Steaua: Maternitatea Steaua și alte edificii
În parcelarea Steaua, Pomponiu a proiectat în special Maternitatea „Regina Elisabeta” (mai târziu Spitalul de Arși), Biserica Sf. Gheorghe, Grivița (1926-1931), două școli, un cămin de copii, și liceul Aurel Vlaicu (1923). Împreună cu Maria Cottescu, adjuncta sa, a conceput opt blocuri de locuințe pe străzile Feroviarilor și Pavlov, precum și 164 de case individuale, finalizând astfel o parte semnificativă a parcelării Steaua. Pomponiu a proiectat toate locuințele și clădirile pentru instituțiile publice în stilul neoromânesc, un stil pe care C.F.R. l-a îmbrățișat oficial ca identitar în relația cu națiunea română.
Blocurile de pe Feroviarilor (parter + două etaje) prezentau deschidere directă de pe trotuar, cu ornamente de sub cornișă, lucarne și arcade de ferestre; intrările erau sub console, iar consolele susțineau volumele verticale ale clădirilor, completate de un foișor la ultimul nivel pentru a adăuga o notă neoromânească. În partea opusă, Pomponiu a proiectat diverse tipuri de case cu două camere pentru parter și etaj. Un raport din 1942 evidențiază că Steaua găzduia peste 2.400 de locuitori în 542 de case, fără spații suficiente pentru familii mari: unele locuințe aveau 4 camere și dependințe, cu numeroase familii având mulți copii.
Tehnici urbane, infrastructură și finalizarea lucrărilor
Lucrările edilitare din cartier au fost finalizate în 1939, când s-au recepționat serviciile de apă, canalizare, lumină electrică, iar cartierul a fost conectat la centrul orașului prin extinderea liniilor de tramvai. Planurile inițiale prevăd pavarea străzilor cu bolovani și asfaltarea trotuarelor, iar zona a fost conectată la rețeaua urbană prin crearea unor treceri și spații publice. Între 1921 și 1927, Monitoarele Comunale au înregistrat 67 de căsătorii în parcelarea Steaua, dintre care 20 între locuitorii acesteia.
Pe lângă locuințe, Pomponiu a proiectat un atelier de tâmplărie pentru comunitate și a coordonat proiectele pentru instituțiile publice care însoțesc viața civică a cartierului. Întreg ansamblul Steaua, cu componenta sa de dată istorică, reflectă viziunea unui cartier-model pentru muncitori și funcționari, în nutrea unui corp arhitectural ce a sustinut și înfrumusețarea rețelei C.F.R. și atașamentul populației la identitatea națională.
Alte momente importante din arhiva Steaua și referințe
- Steaua Parcelling, etapa a II-a, demarată de Ioan D. Trajanescu și Comunal Society for Cheap Housing; planul a fost întrerupt în 1916, continuat după 1919.
- Viilor Parcelling (1927-1929), cu semnătura lui Pomponiu pe planul parcelării; probabilutea contribuțiilor de design ale Mariei Cottescu.
- Carpentry workshop, școala 43 (astăzi grădinița 43), Sf. Gheorghe Church, Grivița (1926-1931) și alte proiecte de utilitate publică.
- Proiecte notabile: C.F.R. Parcelling, Nicolina Iași; ulterior, proiectarea pentru C.F.R. House of Labour (Calea Griviței) și pentru Maternitatea Steaua, ceea ce subliniază versatilitatea arhitectului în transformarea spațiilor de muncă în spații comunitare.
Note despre surse primare și cercetări
Sursele primare menționează activitatea arhitectului Pomponiu în cadrul Edilitatea și C.F.R., precum și importanța stilului neoromânesc în consolidarea imaginii naționale. Lucrarea “Idealul locuirii bucureștene: familia cu casă și grădină” (Studio Zona, 2018) oferă detalii despre parcelarea Steaua, numărul ușilor, tipuri de locuințe și dinamica socială a cartierului.
Casa Monteoru: Palatul care a revenit la viata
Întregul ansamblu păstrează o moștenire arhitecturală importantă pentru patrimoniul Bucureștiului, reflectând eforturi de construire a națiunii prin arhitectură, urbanism și instituții publice integrate în viața de zi cu zi a locuitorilor Stelei.
tags: #maternitatea #steaua #arhiva