Rectocelul este o patologie in care tesutul rectal si peri-rectal se slabeste, iar rectul ajunge sa proemine spre anterior.
Rectocelul este o patologie aproape exclusiv prezenta in randul femeilor, fiind implicat tesutul dintre rect si vagin.
Rectocelul este un tip de prolaps de organe pelvine, afectiune ce apare in urma slabirii planseului pelvin.
Sarcina si nasterea: nasterea pe cale vaginala, in special a unei nasteri multiple, poate distruge sau slabi planseul pelvin.
Inaintarea in varsta: menopauza induce multe schimbari in organism, inclusiv asupra tonusului muscular.
Tusea cronica. Tusea cronica asociata cu astmul bronsic, fumatul sau alte boli respiratorii, pot induce intinderi de planseu pelvin in timp.
Medicul va poate ruga sa va contractati sau relaxati musculatura pentru ca prolapsul sa devina mai evident.
Rectocelul in forma usoara poate fi tratat doar prin exercitii fizice de intarire a musculaturii pelvine.
In cazurile moderate sau severe, medicul va recomanda interventie chirurgicala de reparare a rectocelului.
Colporafia posterioara este interventia chirurgicala utilizata cel mai des.
In timpul acesteia, medicul indeparteaza tesutul slabit ce nu mai ofera sustinere organelor pelvine, remodeland planseul pelvin.
Faceti exercitii Kegel regulat.
In special daca ati nascut sau daca va apropiati de menopauza, exercitiile Kegel va pot ajuta foarte mult pentru a pastra integritatea si forta musculara pelvina.
Tratati si preveniti constipatia.
Asigurati-va ca beti suficienta apa in fiecare zi si ca adoptati o dieta bogata in fibre din fructe, legume, cereale integrale, leguminoase.
Doza zilnica necesara este de minim 25 de grame de fibre.
Evitati ridicarea de greutati mari.
Daca totusi doriti sau este nevoie sa o faceti, utilizati-va musculatura membrelor inferioare, ci nu spatele sau bazinul.
Tratati tusea cronica.
Mentineti o greutate sanatoasa.
Prognosticul depinde de severitatea simptomelor si a prolapsului anterior, dar si de starea generala de sanatate a pacientei.
Majoritatea pacientelor se recupereaza complet dupa interventia chirurgicala, insa pot exista unele complicatii.
Este important sa intelegeti ca niciun caz de rectocel nu se va vindeca de la sine, insa interventia chirurgicala nu este intotdeauna necesara de la inceput.
Acesta poate fi de severitate variabila, iar tratamentul poate fi chirurgical sau nu.
Rectocelul este o afecțiune în care țesutul dintre rect și vagin slăbește, determinând rectul să prolabeze prin peretele posterior al vaginului.
Rectul, partea inferioară a intestinului gros, și vaginul sunt în mod normal fixate la nivelul pelvisului de podeaua pelvină, formată din mușchi și ligamente.
Presiunea exercitata asupra țesuturilor pelvine aparuta în timpul nașterii, la persoanele cu constipație cronică sau la persoanele cu tuse cronică determină slăbirea tonusului mușchilor pelvini.
Astfel podeaua pelvină își pierde din fermitate, iar organele de la nivel pelvin pot aluneca.
Adesea, un rectocel se însoțește de alte forme de prolaps de organe pelvine, precum sunt uterul sau vezica urinară.
Rectocelul, numit și prolaps vaginal posterior, apare cel mai frecvent la femei cu vârsta de peste 60 de ani.
Rectocelul rezultă din cauza presiunii crescute asupra podelei pelvine care, în timp, devine mai laxă.
La SANADOR beneficiezi de toate analizele și investigațiile necesare pentru un diagnostic rapid și corect.
Un rectocel mic nu provoacă simptome, poate trece complet neobservat.
Stabilirea diagnosticului de rectocel este efectuată de către un medic ginecolog prin intermediul unei anamneze și a unui examen fizic.
Anamneza presupune discuția dintre medic și pacient despre simptomele resimțite și istoricul medical amănunțit al acestuia din urmă.
Examenul fizic pelvin cuprinde examinarea canalului vaginal pentru semne de prolaps și testarea rezistenței podelei pelvine.
Pentru a verifica fermitatea podelei pelvine, medicul va solicita contracția și relaxarea mușchilor podelei pelvine, ca și cum ați întrerupe jetul urinar, și mimarea contracțiilor din timpul eliminării materiilor fecale.
La SANADOR, investigațiile moderne asigură diagnosticarea precisă.
Rectocelul nu se vindecă de la sine fără tratament, din contră, chiar se poate agrava și poate determina apariția altor probleme de sănătate.
Tratamentul recomandat depinde de gradul de severitate al rectocelului și cuprinde diverse măsuri referitoare la stilul de viață, folosirea unor dispozitive de susținere sau intervenția chirurgicală.
Dispozitivele recomandate pentru pacientele cu rectocel se numesc pesare vaginale, niște dispozitive din silicon care sunt introduse în interiorul vaginului.
În cazurile moderate până la severe de rectocel, medicul poate recomanda o intervenție chirurgicală pentru a repara leziunea.
Operația implică adesea îndepărtarea țesutului suplimentar care formează excrescența vaginală și montarea unor suturi pentru a susține structurile pelvine.
În timpul aceleiași proceduri chirurgicale pot fi reparate mai multe tipuri de prolaps pelvin, de exemplu cel al vezicii urinare sau prolapsul uterului.
Nu poate fi prevenită în totalitate apariția unui rectocel, însă există diferite măsuri de întărire a mușchilor podelei pelvine.
La SANADOR ai acces la consultații asigurate de medici empatici și experimentați.
La SANADOR, pacientele cu rectocel au acces la consultații complete și investigații efectuate de medici ginecologi experimentați, cu aparatură modernă, așa cum sunt echipamentele RMN de ultimă generație, dotate cu magneți de putere 3T, care asigură imagini detaliate, de înaltă claritate.
În funcție de rezultatul investigațiilor, medicii aleg tratamentul potrivit și oferă recomandări pentru schimbarea stilului de viață.
Când este nevoie de operație, aceasta se realizează la Spitalul Clinic SANADOR, într-unul dintre cele mai moderne blocuri operatorii din țară.
Medicii chirurgi de la SANADOR sunt foarte bine pregătiți și au experiență în tratamentul diferitelor forme de prolaps ale organelor pelvine.
Pelvisul feminin conține structuri anatomice: vagin, col uterin, vezică, uretră, intestine și rect, susținute de mușchi și fascii.
Vaginul este un conduct musculo-membranos cu pereții alipiți, situat între vezica urinară, uretră, rect și posterior.
Vaginul este menținut în poziție normală de structuri de rezistență care se numesc fascii.
Atunci când fasciile se deteriorează, vezica urinară și rectul bombează în cavitatea vaginală.
Cistocelul reprezintă modificarea poziției vezicii urinare (prolabarea, hernierea), împreună cu peretele vaginal anterior.
În stadiu incipient, cistocelul nu prezintă simptome, putând fi depistat numai de către medicul ginecolog, în timpul examinării medicale.
Rectocelul se referă la modificarea poziției rectului, care herniază împreună cu peretele vaginal posterior.
Asemenea vaginului, uterul este susținut de mușchi, fascii și ligamente.
În condiții normale, uterul este susținut și, dacă aceste structuri de orientare, suspensie și susținere se deteriorează, poziția uterului se modifică.
Majoritatea femeilor nu prezintă simptome și vor descoperi că au această problemă numai în urma unui examen medical.
Uroginecologia este o specialitate de graniță care are ca obiect diagnosticul şi tratamentul tulburărilor de statică pelvină traduse prin incontinenţa urinară sau fecală şi prolapsul organelor pelvine.
Tratamentul chirurgical al incontinenței urinare şi prolapsului urogenital se realizează prin tehnici minim invazive cu spitalizare sub 24 de ore.
Se utilizează atât tehnici chirurgicale convenționale care folosesc pentru reconstrucție țesuturile proprii, cât şi tehnici de protezare cu bandelete sau meșe din materiale acceptate de organismul uman.
Prolapsul organelor genitale interne: vagin şi uter Prolapsul sau prolabarea organelor genitale înseamnă căderea acestora din poziția antomică normală prin canalul vaginal în diverse grade.
Prolapsul vaginal Vaginul este situat între rect, posterior, şi vezica urinară şi uretră, anterior, fiind separat de aceste organe prin structuri de rezistenţă numite fascii.
Când aceste structuri se deteriorează din diverse cauze vaginul își pierde individualitatea şi vezica urinară sau rectul bombează în cavitatea vaginală.
În timp, pereții vaginali se destind şi formează diverse forme de prolaps vaginal:Cistocelul este o formă de prolaps în care vezica urinară prolabează prin vagin în diverse grade.
În formele incipiente, cistocelul nu este perceput de pacientă, fiind palpat doar de către medic la examenul vaginal.
La efort pot apare pierderi de urină.
În formele avansate, pacienta simte o umflătură care are tendinţa de a ieşi prin vagin, asociată cu dificultate în evacuarea urinei şi infecții urinare repetate.
Rectocelul reprezintă prolabarea rectului prin peretele vaginal posterior.
În formele incipiente se asociază cu rupturile de perineu şi nu se manifestă prin simptome.
În formele avansate determină tulburări de evacuare la nivelul rectului, cu senzația de golire incompletă.
Prolapsul uterin înseamnă căderea uterului prin vagin în diverse grade ca urmare a slăbirii mijloacelor sale de susținere.
Formele incipiente de prolaps uterin sunt uşor de tratat.
Cu toate acestea boala poate ajunge la forme grave, în care uterul împreună cu pereții vaginali ies în întregime prin vagin.
Simptomele variază de la simpla senzație că ceva iese prin vagin, până la dificultate în eliminarea urinei și a fecalelor.
În formele avansate, datorită frecării organelor ieșite prin vagin de lenjerie, pot apărea răni care sîngerează sau se pot infecta.
Tratamentul prolapsului vaginal și uterin reprezintă o piatră de încercare pentru majoritatea ginecologilor.
Mulți tratează cu ușurință această afecțiune, practicând operații standard, care fie că nu se practică de mult timp, fie sunt neadecvate pentru o anumită formă de prolaps.
Când chirurgi din alte specialități practică astfel de operații eșecul este aproape sigur deoarece nu au structurat un sistem de gândire medicală.
Ca în orice afecțiune primul tratament contează.
Dacă acesta este neadecvat șansele de vindecare sunt minime.
Pot fi obținute rezultate bune pentru moment, dar care nu trec proba timpului.
Cunoștințele dobândite în ultimii 20 de ani au permis cunoașterea mai bună a acestei afecțiuni și realizarea unor metode de tratament chirurgical foarte eficiente.
Se pot deosebi două tipuri principale de prolaps uterovaginal: Prolaps cu modificări anatomice reduse, dar cu tulburări funcționale importante: incontinența urinară prin imperiozitate, nicturia, dificultăți de evacuare a urinei și fecalelor, etc.; Prolapsul cu modificări anatomice majore, dar cu tulburări funcționale minime: prolapsul incipient al pereților vaginali unde singurul simptom este senzația că ceva iese prin vagin.
Esențial este ca înainte de stabilirea tipul de operație să se identifice toate formele de prolaps, chiar și cele în fază incipientă și să se aleagă o strategie care să aibă două obiective principale: Să trateze formele evidente de prolaps; Să prevină evoluția formelor incipiente sau apariția altor forme de prolaps.
Operațiile pentru prolaps pot fi practicate și pacientelor cu vârstă avansată care vor suporta foarte ușor acest tip de intervenții.
Exista 3 tipuri de tratamente pentru prolapsul utero-vaginal: 1. Tratamentul conservativ (gimnastică perineală Kegel, pesarii) indicat în forme incipiente sau avansate de prolaps 2. Tratamentul chirurgical de restaurare cu țesuturi proprii este indicat pacientelor tinere cu forme incipiente de prolaps. Dacă sunt practicate pentru formele avansate de prolaps predispun la recidivă în proporţie de peste 40% sau la apariția altor forme de prolaps 3. Din acest motiv, alegerea acestei metode rămâne o alternativă de tratament în cazurile unde oricare alt procedeu nu este eficient. Pacientele trebuie să cunoască acest lucru şi să fie de acord cu eventualele riscuri pe care le implică acest tip de intervenţie
Apar o serie de avantaje și dezavantaje pentru diferitele opțiuni de tratament, cu rezultate variabile în timp.
Avantahe: sunt ușor de practicat, ușor de suportat postoperator; Dezavantaje: se rezecă țesuturi din pereții vaginali; recidivează în proporții variabile, până la 60%.
Avantaje: restaurează stabil mijloacele de susținere ale organelor genitale cu rezultate foarte bune în timp; Dezavantaje: complicațiile specifice tratamentului cu meșe (eroziuni, fenomene de respingere).
Prolapsul vaginal și uterin: tratamentele moderne includ atât metode conservatoare cât și chirurgicale, adaptate gradului de prolaps și nevoilor pacientei.
Uretrocel, cistocel, rectocel, enterocel, uter, prolaps uretral, insuficiență cervicală
tags: #medicina #ginecologie #cistocelul #si #rectocelul
Postări populare:
- Amenajare grajd maternitate vaci: principii de proiectare
- Ghivirea completă pentru situația în care puiul nu sugerează din biberon
- Descoperiți excelența în Îngrijire Pediatrică în Londra.
- Informații despre cercetarea la Amfiteatrul OBG din Cluj-Napoca
- Sarcina la 23 de săptămâni: dezvoltare fetală și simptome ale mamei