Nașterea puilor de câine este un moment emoționant, fie că sunteți crescători experimentați sau vă pregătiți pentru prima fătare a cățelei dumneavoastră. Înțelegerea procesului de fătare și a modului în care puteți oferi suport este esențială pentru o experiență cât mai sigură și mai relaxată.

Procesul de fătare la câini

Perioada de gestație la câini durează în medie 63 de zile, dar intervalul de 57-72 de zile este considerat normal, cu condiția ca starea generală a cățelei să fie bună. În aceste cazuri, este recomandat să nu intervenți în procesul natural, deoarece cățeaua instinctiv știe ce are de făcut.

Semnele nașterii iminente

Finalul perioadei de gestație se poate observa atât din punct de vedere fizic, cât și comportamental. O metodă sigură de a determina nașterea iminentă este monitorizarea temperaturii corporale. Scăderea temperaturii de la 38°C la 37°C sau mai jos indică faptul că puii sunt așteptați în următoarele 12-24 de ore.

  • Agitație
  • Construirea unui cuib
  • Gâfâit
  • Tremurat
  • Dificultăți de respirație
  • Refuzul hranei
  • Diaree
  • Vărsături ocazionale

Desfășurarea nașterii

După pierderea lichidului amniotic sau apariția primelor contracții, primul pui se poate naște în 3-4 ore. Intervalul dintre pui este, în medie, între 10 și 60 de minute, dar poate ajunge și până la 2 ore, în special la mamele la prima fătare. La aproximativ 5 minute după nașterea fiecărui pui, placenta este expulzată, iar mama o consumă pentru a menține curățenia și a stimula lactația.

Nașterea se consideră încheiată după ce toți puii au fost născuți și a fost expulzat același număr de placente ca și puii. Procesul durează, în general, mai puțin de 12 ore, dar poate ajunge până la 24 de ore.

Numărul de pui și factorii influențatori

Numărul de pui variază de la 1 la 12 sau chiar mai mulți. În medie, o cățea naște 5-6 pui. Rasele mai mici au, în general, mai puțini pui, iar cele mari pot avea mai mulți. Greutatea puilor este aproximativ 11% din greutatea corporală a mamei. Prima fătare tinde să aducă mai puțin decât ulterioarele.

Intervenția umană în timpul fătării

În general, nu este necesară intervenția în timpul nașterii. Este recomandat să fii prezent, dar să intervii doar în caz de urgență: naștere rapidă a mai multor pui, pui născuți încă în sacul amniotic, dificultăți în respirația puilor. Dacă un pui este în sacul amniotic, acesta trebuie îndepărtat cu un șervețel de hârtie, cordonul ombilical poate fi tăiat, puiii pot fi uscați și plasați lângă mameloanele mamei sau într-un coș cu sursă de căldură. Este crucial să verificați dacă numărul de placente este egal cu numărul de pui, deoarece retenția de placentă poate duce la septicemie.

Intervenții veterinare și complicații

Complicațiile pot include absența contracțiilor, dificultăți în naștere, deschiderea neadecvată a canalului de naștere sau malformații ale puilor. În astfel de situații, contactați imediat un medic veterinar; ecografia sau radiografia pot dicta necesitatea cezarianei. Nu se recomandă administrarea de oxitocină sau alte medicamente care pot declanșa travaliul din motive de alineare a instinctelor materne.

Dacă mama nu rupe sacul amniotic sau nu stimulează puiii, este necesară intervenția umană: poți îndepărta sacul, poți plasa puiii lângă mameloanele mamei și poți interveni dacă observi că unii pui primesc prea puțin lapte.

Îngrijirea nou-născuților și soluționarea problemelor de alăptare

Puii de câine sunt complet neajutorați la naștere, iar instinctul îi ajută să găsească mameloanele. Pot apărea probleme dacă puiul nu sugă din biberon sau dacă mama are probleme cu producția de lapte. Este crucial ca puiii să primească suficient colostru pentru anticorpii materni, iar în lipsa laptelui matern, se poate interveni cu formule de înlocuitor de lapte concepute special pentru puii de câine.

Puiul care nu suge din biberon: cauze și soluții

Cauze posibile:

  • Probleme de sănătate ale puiului: hipotermie, hipoglicemie, infecții sau malformații congenitale.
  • Probleme cu tetina/biberonul: tetina prea mare, prea mică sau blocată.
  • Tehnici de hrănire incorecte: poziționare nepotrivită sau presiune incorectă pe tetină.
  • Refuzul de a accepta formula: gust sau compoziție nepotrivită pentru puiuți.

Soluții recomandate:

  • Verificați temperatura puiului: asigurați-vă că este cald, peste 35°C, înainte de hrănire.
  • Utilizați incubatoare sau covorașe încălzite cu prudență pentru a evita arsurile; verificați temperatura regulat.
  • Ajustați tetina: testați debitul laptelui și tăiați o mică gaură dacă este necesar; poziționați puiul în poziție verticală, cap ușor ridicat, fără a forța înghițitul.
  • Încercați alte formule de lapte recomandate de veterinar.
  • Stimulați digestia: masați abdomenele ușor după hrănire.
  • Monitorizați greutatea zilnic; o scădere în greutate este un semnal de alarmă.

Diversificarea alimentației și nutriția mamei

În mod obișnuit, laptele mamei este suficient până la 3-6 săptămâni. Când începeți diversificarea, oferiți hrană umedă pentru puii de câine sau un amestec de hrană uscată pentru cățeluși, cu apă. Între 8-10 săptămâni, puii pot începe să consume hrană junior. Nutriția mamei este crucială: necesită un aport ridicat de proteine și calciu; suplimentele minerale pot fi benefice, dar trebuie administrate în raport corect pentru a evita deficiențe. Dacă mama pierde în greutate, este apatică sau cade părul, consultați medicul veterinar. Mastita sau lipsa producției de lapte necesită atenție imediată.

Îngrijirea veterinară a nou-născuților

Puii nou-născuți sunt fragili; monitorizarea temperaturii corporale (normală între 36.5°C și 37.2°C, în funcție de vârstă) și a greutății este esențială. Hipotermia trebuie corectată treptat, iar hrănirea nu trebuie inițiată până când temperatura atinge cel puțin 35°C. Deshidratarea poate fi evaluată prin uscarea mucoaselor bucale sau prin densitatea urinei (DS>1.030 indică deshidratare). Orice pui bolnav necesită consult veterinar de urgență; tratamentul poate include administrare de lichide, antibiotice și monitorizare strictă.

În cazul în care puiul este spitalizat, este esențial să se mențină condiții de igienă, temperatură controlată și monitorizare atentă. Incubatoarele pot fi utilizate pentru a asigura temperatura și umiditatea necesare (aproximativ 28-30°C în primele zile; ulterior ajustate astfel încât puiii să aibă 36-38°C). Hrănirea poate fi administrată prin biberon sau prin sondă în cazuri amiabile; este important să evaluați condiția fiecărui pui înainte de a administra medicamente, deoarece multe nu au fost testate la animale viitoare.

Hranirea puilor prin biberon și suplimentarea cu alte metode

Hrănirea puilor prin biberon cu vârsta între 1 și 4 săptămâni necesită echipament sterilizat și igienă strictă. Laptele trebuie pregătit proaspăt, încălzit înainte de hrănire, iar puiul nu trebuie hrănit pe spate. Trebuie evitată ingerarea de aer excesiv; după masă, masați ușor zona genitală și anală pentru a stimula urinarea și defecarea. Dacă se folosește substitut de lapte matern, amestecul trebuie ajustat în raport cu recomandările producătorului și utilizat în termen de 24 de ore.

O metodă alternativă este hrănirea puilor cu seringi de 5-10 ml sau cu o dișoaie de alimentare prin sondă, în cazurile de pui slabi sau incapabili să sugue singuri. În situațiile în care puiul nu poate suge, poate fi necesară hrănirea prin biberon sau prin sondă, iar în primele zile se folosesc diete foarte speciale și atent dozate.

Starea de bine a puilor și rolul socializării

Puii au nevoie de contact constant cu mama în primele ore și zile pentru a-și activa funcțiile organismului, pentru a învăța să se hrănească, să se încălzească și să își facă nevoile. În primele săptămâni, principala activitate este somnul și hrănirea, iar monitorizarea greutății zilnice este crucială pentru a asigura creștere adecvată. Socializarea între săptămânile 4 și 12 este o perioadă critică, iar expunerea treptată la oameni și la alți câini contribuie la formarea unui câine bine adaptat și fericit.

De asemenea, este esențial să vă spălați pe mâini înainte de a interacționa cu puii pentru a preveni transmiterea bolilor, iar vizitele la veterinar ar trebui să includă atât puiul, cât și mama și ceilalți pui din cuib pentru o evaluare completă.

Pregătirea pentru sosirea puilor: sfaturi practice

Locul nașterii trebuie să ofere spațiu pentru ca mama să se odihnească, să se întindă și să se miște, fără a suferi de supraaglomare. Temperatura camerei ar trebui să fie în jur de 24°C, iar în primele zile, o sursă suplimentară de căldură poate fi utilă. Pe măsură ce puiii cresc, puteți ajusta temperatura în funcție de necesități. Mama va curăța puiii, iar în caz de pui mare sau de intervenții necesare, poate avea nevoie de ajutor pentru a ține pasul cu igiena cuibului.

Infografic despre etapele fătării și semnele de avertizare

Video recomandat

De câte ori pe ZI ar trebui să HRĂNEȘTI un cățeluș? 🐶🍖 (Mese și orare de hrănire)

Rezumat operațional pentru situația “puiul nu suge din biberon”

  1. Verificați dacă puiul este cald: temperatura corpului trebuie să fie peste 35°C înainte de hrănire.
  2. Ajustați tetina: verificați debitul laptelui, tăiați o mică gaură dacă este necesar, poziționați puiul corect.
  3. Încercați formule alternative recomandate de veterinar în caz de eșec al primei formule.
  4. Asigurați-vă că puiul primește suficientă igienă și somn, iar după hrănire masați abdomenul pentru stimularea digestiei.
  5. Monitorizați greutatea zilnic; o scădere în greutate necesită intervenție veterinară imediată.

Îngrijirea veterinară a nou-născuților și pregătirea pentru situații neprevăzute pot face diferența între o fătare reușită și complicații grave.prin urmarea acestor pași practici și consultarea regulată a veterinarului, puteți crește semnificativ șansele ca puiul dumneavoastră să se dezvolte sănătos și să se integreze armonios în familie.

tags: #puiul #de #catel #nu #suge #din

Postări populare: