În asistența medicală primară se acordă consultaţii de monitorizare a evoluţiei sarcinii şi lăuziei. Astfel, femeia gravidă este luată în evidență de medicul de familie încă din primul trimestru al sarcinii și, în cazul în care sarcina evoluează normal, fără complicații, din luna a treia până în luna a șaptea se efectuează lunar câte o consultație de supraveghere. Din luna a șaptea până în luna a noua aceste consultații sunt bilunare. În cadrul supravegherii gravidei medicul de familie promovează alimentația sugarului exclusiv cu lapte matern, în primele șase luni de viață, precum și continuarea alimentației la sân pentru încă minim alte șase luni.
Odată cu prima prezentare la medicul de familie a femeii însărcinate, acesta ia în evidență gravida și poate elibera o adeverință prin care se atestă existenţa sarcinii. Serviciul include și depistarea sarcinii, după caz. În cazul unei asemenea internări, spitalul are obligația să efectueze consultații de specialitate și următoarele analize/investigații: hemoleucogramă completă, determinarea grupului sanguin ABO și Rh, uree serică, acid uric seric, creatinină serică, glicemie, TGP, TGO, TSH, examen complet de urină (sumar + sediment), VDRL sau RPR, testare HIV, evaluarea infecţiilor cu risc pentru sarcină (rubeolă, toxoplasmoză, citomegalovirus, hepatită B şi C), secreție vaginală, examen Babeş-Papanicolau sau test de toleranță la glucoză per os +/- hemoglobină glicată, biometrie fetală, detecția streptococului de grup B, precum şi ecografie de confirmare, viabilitate şi datare a sarcinii.
Între săptămâna a 11-a și a 19-a a sarcinii se poate efectua un screening prenatal, tot în internare de zi, care trebuie să includă obligatoriu o consultație de specialitate obstetrică-ginecologie, un dublu test/triplu test și o ecografie pentru depistarea anomaliilor fetale. Pentru acordarea acestui serviciu, medicul specialist trebuie să aibă și competenţă/atestat de pregătire complementară în ultrasonografie obstetricală şi ginecologică sau supraspecializare în medicina materno-fetală.
De asemenea, în regim de spitalizare de zi pot fi efectuate și servicii de amniocenteză (trim. II de sarcină), cordonocenteză (trim. II de sarcină), respectiv biopsie de vilozități coriale (trim. I de sarcină), numai de medicii obstetriceni-ginecologi cu supraspecializare în medicină materno-fetală. Biopsia de vilozităţi coriale și amniocenteza se efectuează pentru cazuri cu anomalii majore confirmate imagistic anterior procedurii, în caz de patologie genetică în familie cu risc de transmitere la descendenţi (la recomandarea medicului genetician) sau în caz de risc de aneuploidii mai mare de 1/250 în urma screening-ului genetic prenatal: test combinat (markeri ecografici şi dublu test sau triplu test). Cordonocenteza se efectuează pentru cazuri cu indicaţie în scop diagnostic sau terapeutic. Toate trei servicii includ și testarea genetică a probelor prelevate, prin una din următoarele tehnici: citogenetică, FISH, MLPA, QF-PCR.
CNAS precizează că nașterea propriu-zisă este considerată un serviciu de urgență care se efectuează în regim de spitalizare continuă în structurile specializate în obstetrică-ginecologie/neonatologie. Tot în regim de spitalizare continuă se pot efectua și serviciile de spitalizare de zi, dacă pacienta prezintă complicații sau comorbidități, sângerare majoră și necesită transfuzie, risc anestezic greu de gestionat în spitalizare de zi, cu durere postprocedurală greu de controlat și proceduri invazive majore.
Analize de sânge decontate în ambulatoriu pot fi efectuate chiar și peste plafonul lunar, pe baza biletului de trimitere emis de medicul de familie sau de cel specializat în obstetrică-ginecologie: hemoleucogramă completă, determinarea grupului sanguin și Rh, testare HIV, timpul Quick și INR, APTT, fibrinogenemie, proteine serice totale, feritină serică, uree serică, acid uric seric, creatinină serică, bilirubină totală și directă, glicemie, TGP, TGO, Gama GT, fosfatază alcalină, sodiu, potasiu, magneziu, calciu totală și ionic seric, examen complet de urină, dozare proteine urinare, albumina serică, HBA1c, TSH, FT4, AgHBs, VDRL sau RPR, proteina C reactivă, anticorpi anti HCV, urocultură, exudat faringian, examen Babeş-Papanicolau, examen microscopic nativ şi colorat din secreţii vaginale. „Începând cu 1 iulie 2023, sumele alocate laboratoarelor pentru serviciile medicale paraclinice legate de sarcină se pot suplimenta şi peste valoarea plafonului lunar, astfel încât gravidele să beneficieze de analize într-un interval de timp cât mai scurt posibil.
Provocări de implementare şi modele de practicǎ în teritoriu
Medici din România, în efort comun cu autoritățile, au realizat o nouă metodologie de monitorizare a sarcinii și un model nou de carnet al gravidei. În opinia experților, această metodologie este mult îmbunătățită față de vechiul format, reflectând progresul în ecografie, investigații biologice și ghiduri de bună practică actualizate. Carnetul gravidei și metodologia de monitorizare reprezintă punți între medicina de familie și obstetrie-ginecologie, facilitând comunicarea și acțiunea coordonată între specialități.
Etapele de comunicare între furnizorii de servicii (medic de familie, moașă, medic obstetrician-ginecolog) includ consilierea privind vaccinările în sarcină, introducerea unei fișe de verificare rapidă a îndeplinirii investigațiilor standard, precum și anexe care specifică investigațiile necesare în fiecare trimestru și recomandările de profilaxie (vaccinări, izoimunizarea RH, prevenirea anemiei feriprive etc.).
Cu toate acestea, realitatea din teren evidențiază diferențe între teorie și practică: dificultăți în accesarea analizelor gratuite, liste mari de așteptare, lipsa capacității spitalicești și fragmentarea în îngrijire, ceea ce poate determina pacientele să meargă în privat sau să renunțe la investigații. Specialiștii subliniază necesitatea unei viziuni mai integrate, sprijin suplimentar din partea statului, și includerea moașelor în sistem ca furnizori cu plăți adecvate, pentru a facilita monitorizarea sarcinii la toate nivelurile.
Accesul la servicii și costuri în sistemul public vs privat
La nivel de costuri, profilul TORCH, morfologiile fetale, testele genetice etc. pot implica sume semnificative în privat, iar analizele din pachetul de bază pot să nu fie realizate la timp în sistemul public din cauza limitărilor de capacitate sau a programărilor. Studiile și experiențele muncitorilor din domeniul sănătății arată că multe analize rămân acoperite de CNAS doar în teorie, iar pacienta poate fi nevoită să plătească din buzunar sau să aștepte perioade lungi pentru disponibilitatea serviciilor.
Astfel, experiența din teren relevă necesitatea consolidării finanțării, a extinderii capacitatii de ecografii morfofetale în programul public și a integrării moașelor în contractele CAS, pentru a crește accesul la monitorizarea normală a sarcinii. În plus, este necesar să existe campanii informative și coordonare între toate palierele pentru ca pacienta să știe clar ce servicii îi sunt gratuite sau sub ce condiții pot fi realizate în regim de internare de zi sau în ambulatoriu.
Condiții de utilizare a serviciilor în diverse cazuri clinice
Screening prenatal în internare de zi; monitorizarea sarcinilor cu risc crescut cuprinde examinări specifice (cardiotocografie, ecografie obstetricală, teste de laborator etc.). În caz de sarcină cu risc, pot exista protocoale speciale de investigații și monitorizare, inclusiv teste pentru trombofilii, evaluări genetice și ultrasunete specifice. Nașterea este tratată ca urgență și se efectuează în spitalizări continue în structuri obstetrică-ginecologie/neonatologie. Totodată, în regim de spitalizare continuă pot fi tratate și cazuri cu complicații, sângerări, necesitate de transfuzie sau intervenții invazive majore.
Costurile analizelor genetice sau testelor avansate pot deveni prohibitiv de costisitoare în sistem privat, iar CNAS discută măsuri pentru creșterea accesului, însă realitatea variază în funcție de zonă, disponibilitatea la nivel local și capacitatea de implementare a noilor reglementări.
Monitorizarea sarcinii: de la testul de sarcină la naștere
Condiții practice pentru pacientă
- Gravida poate deveni asigurată pe durata sarcinii și lăuziei prin adeverința medicală, dacă nu este asigurată.
- Consultațiile de monitorizare pentru fiecare trimestru pot fi efectuate în ambulatoriu sau ca internare de zi, cu sau fără bilet de trimitere, în funcție de indicație medicală și competențe ale medicilor.
- Testele HIV, hepatitele B și C, sifilisul etc. pot apărea în pachetul gratuit, iar altele pot necesita finanțare suplimentară în cazul limitărilor de buget.
- Vaccinările în sarcină sunt recomandate și includ DTPa, gripă, hepatita B și unele vaccinuri actualizate, conform ghidurilor în vigoare.
Profilul actual al gravidei în România și perspectivele viitoare
Profilul vârstei mamei la prima naștere se află în creștere: media națională este în jur de 27,5 ani, cu variații regionale semnificative, iar în regiunile urbane media poate fi mai mare. Această tendință impune o monitorizare tot mai cuprinzătoare a prerogativelor medicale, precum și un suport financiar sporit din partea statului pentru investigații adiționale, în special pentru femeile cu risc crescut. Recentele rapoarte indică importanța unei viziuni integrate între furnizorii primari și specialiști, astfel încât să se asigure continuitatea îngrijirii și accesul la investigații esențiale în timp util.
În 2023, numărul de nașteri a scăzut semnificativ, sugerând necesitatea unor politici consciente privind donațiile, sprijinul familiei, asigurarea accesului la servicii medicale de calitate și monitorizarea precoce a sarcinii. În viitor, este de așteptat creșterea cererii pentru investigații suplimentare și pentru o finanțare mai robustă din partea statului, precum și extinderea rolului moașelor ca furnizori în contracte cu CAS pentru a facilita monitorizarea sarcinii în toate zonele țării.
Concluzii operaționale pentru practică medicală
Este esențial să se respecte metodologia actualizată de monitorizare a sarcinii, să se faciliteze accesul la investigațiile standard în regim de internare de zi și să se încurajeze colaborarea între medicul de familie, moașe și obstetrician-ginecolog, pentru a asigura o îngrijire unită. Sistemul public trebuie să ofere sprijin consistent pentru investiții în infrastructură, dotări, resurse umane și informare, pentru a reduce discrepanțele dintre teorie și practică și pentru a evita necesitatea unor servicii private costisitoare inevitabile pentru multe familii.
tags: #monitorizarea #sarcinii #cu #bani #de #la
Postări populare:
- Detalii despre tăgada paternității în Noul Cod Civil
- BeBele se sperie de tipetele altui copil: înțelegerea fricii în primii ani
- Informații esențiale despre Alina Babeu, pediatru
- Cum se desfășoară cezariană: explicație pentru copii
- Iritația facială la bebeluși și provocările expunerii la frig: cauze, simptome și îngrijire – detalii esențiale