De ani de zile, cercetătorii care se ocupă de studiul sărăciei, al mobilității sociale sau pur și simplu de studiul familiei știu că creșterea familiilor monoparentale a dus la creșterea inegalității sociale și a contribuit la rate foarte mari de sărăcie în rândul tinerilor. În România trăiau la finele anului trecut 1,7 milioane de astfel de familii monoparentale. În majoritate, mame singure cu unul sau mai mulți copii.
Evitând argumentele religioase și bazate pe valori care au dominat de mult această conversație, Kearney arată cum cele mai mari efecte ale căsătoriei sunt, de fapt, economice: atunci când doi adulți se căsătoresc, viața lor economică și cea casnică se îmbunătățesc, oferind o serie de beneficii nu numai pentru cei doi soți ci pentru copiii lor. Pe baza a peste 10 ani de cercetări economice, autoarea arată că o gospodărie care include doi părinți căsătoriți funcționează ca un vehicul economic care îi avantajează pe unii copii în detrimentul altora.
Pe măsură ce aceste tendințe de scădere a nupțialității continuă, efectele asupra inegalității și șanselor pe care copiii le au la o viață mai bună sunt tot mai grave. Banii familiei monoparentale nu sunt singura problemă, scrie cercetătoarea Maria Voinea, unul din experții români pe tema familiei. În opinia cercetătorului român, creșterea numărului familiilor monoparentale este însoțită, la nivel social, de pierderea reperelor pentru copiii care cresc într-o astfel de familie.
Desigur, această rețea socială depinde într-o oarecare măsură și de nivelul de studii al părintelui care rămâne singur, datorită situației financiare sau lipsei de timp liber. „Chiar dacă fiecare dintre cei doi soți vor încerca să reintre într-o nouă relație, va exista o perioadă, mai lungă sau mai scurtă de timp de monoparentalitate”, spune Maria Voinea. În societatea modernă, familia clasică nu mai este atât de importantă pentru dezvoltarea personalității optime a copilului, în anumite condiții, bineînțeles.
Elementul care influențează cel mai mult viața familiilor monoparentale este costul ridicat al vieții, implicând eforturi deosebite din partea părintelui rămas cu copiii. O situație deosebită la familia monoparentală o prezintă funcția de socializare. Lipsa unui părinte poate determina lipsa afecțiunții de care are nevoie copilul, acesta nerealizând actul unei socializări firești și integrarea în societate.
Cei mai puternic afectați în urma unui divorț sunt copiii de vârstă mică; ei devin mai neascultători, agresivi și mai puțin afecuoși. Studiile arată că sunt marcați de tristețe, de sentimente de frustrare, confuzie și anxietate, mulți dintre ei căutând contactul cu părintele absent. Trebuie remarcată creșterea substanțială pe care au înregistrat-o tinerele mame necăsătorite. Situația lor nu este deloc de neglijat, cu atât mai mult cu cât adesea nasc copii la vârste mici (adolescență).
Datorită copilului, în cele mai multe cazuri nu reușesc să-și termine studiile și să dobândească o calificare pentru a se angaja. Studiile sociologice indică faptul că familiile monoparentale sunt mai expuse riscului de sărăcie decât familiile cu doi părinți. Implicațiile asupra copiilor sunt dramatice. În literatura românească, aceste teme au fost dezbătute în mai multe studii și lucrări de specialitate, indicând legături clare între structura familială și condițiile de trai ale copiilor.
Analizând perspectivele istorice, observăm o evoluție a structurii familiale în România: de la o predominantă familie nucleară la o pluralitate de configurații, inclusiv monoparentala. În timp, efectele asupra educației copiilor, asupra participării pe piața muncii și asupra oportunităților de viață devin tot mai pregnante, în special în mediul urban, dar și în mediul rural. Cercetările indică faptul că nivelul de sprijin social extern, inclusiv intervenția statului, poate moderă aceste riscuri și poate facilita integrarea socială a copiilor din familiile monoparentale.
Studiile sociologice indică faptul că familiile monoparentale sunt mai expuse riscului de sărăcie decât familiile cu doi părinți. Implicațiile asupra copiilor includ creșterea vulnerabilităților legate de educație, sănătate mentală și bunăstare, dar pot exista și exemple de resilience și adaptare în contextul sprijinului comunitar și al oportunităților de angajare.
Provocări sociale și economice ale monoparentalității
Principalele provocări includ costul ridicat al vieții, dificultatea de a asigura educație și sprijin emoțional adecvat copiilor, și presiunea financiară asupra părintelui rămas singur. În acest context, rețelele de sprijin social, accesul la servicii de creșă, învățământ, asistență medicală și programe de sprijin pentru părinți pot influența semnificativ rezultatele copiilor.
Rolul statului în asigurarea unui cadru de protecție socială, printre altele prin politici de asistență pentru familiile monoparentale, sprijin în educație și formare profesională, poate să compenseze o parte din inegalități. Însă exemple internaționale arată că simpla existență a legilor nu este suficientă; implementarea efectivă, accesul facil și adaptarea la realitățile locale sunt cruciale.
În concluzie, monoparentalitatea maternă și paterna reprezintă o realitate complexă, cu implicații atît la nivel micro (copiii, părinții) cît și la nivel macro (inegalitatea, sărăcia, mobilitatea socială). Abordările eficiente necesită o combinație de politici de sprijin financiar, programe de educație pentru părinți, servicii de socializare și integrare, precum și intervenții comunitare pentru a asigura oportunități egale pentru toți copiii, indiferent de configurația familială.
- Costul vieții ca factor determinant în gestionarea resurselor familiale monoparentale.
- Rolul socializării și afectivității în dezvoltarea copiilor din familiile monoparentale.
- Impactul educației și al accessului la oportunități pe piața muncii pentru părinții singuri.
- Intervenția statului: politici de sprijin, protecție socială și programe de incluziune.
Studiile indică faptul că nu doar riscul de sărăcie contează: lipsa suportului social poate afecta și dezvoltarea emoțională și socială a copiilor, iar evitarea stigmatizării rămâne esențială pentru o socializare sănătoasă. Sunt necesare cercetări continue pentru a înțelege diferențele regionale dintre urban și rural și a adapta politicile în consecință.
tags: #monoparentalitatea #pe #linie #materna #si #paterna