Noutățile expoziției de bază reflectă viziunea actuală a arheologilor implicați în săpături, în special în perioadele în care lucrările au fost posibile: „Noi ne-am dorit de mulți ani să reorganizăm expoziția de bază. În general, noi, arheologii, suntem pe șantiere. Doar în iarnă, noiembrie- martie, cam așa am putut lucra la expoziție.”
În procesul de reamenajare, s-a optat pentru decoruri atractive și pentru a oferi obiectelor povești, nu doar explicații sterile din expozițiile anilor 70-90: „Am vrut decoruri frumoase, care să-i atragă pe oameni, și obiectele să aibă niște povești, nu doar să fie cum era înainte.”
Se subliniază utilizarea picturilor sau imaginilor beneficiare din mai multe surse, inclusiv din imagini generate cu Inteligența Artificială, considerate didactice pentru vizitatori: „pe lângă fotografiile realizate din săpături, pozele din reconstituiri, s-au folosit și unele imagini realizate cu Inteligența Artificială.”
Structura temporală a expoziției de Preistorie
„Toată expoziția de Preistorie este cronologică. Pornim cu Epoca pietrei, cu primele cele mai veche descoperiri și de pe teritoriul României de acum aproximativ 1.800.000 - 2.000.000 de ani.”
Un punct central al Paleoliticului îl reprezintă exemplarele de la Mamut, iar în 2009 a fost identificat un molar masiv în timpul lucrărilor la Cetatea Alba Carolina, cu o descoperire similară mai târziu la Cugir: „În 2009, un molar masiv a fost identificat în timpul lucrărilor la Cetatea Alba Carolina, o descoperire similară fiind înregistrată ulterior la Cugir.”
„Cea mai veche unealtă paleolitică descoperită aici, care poate fi văzută în vitrină, a fost identificată în anul 2009, în situl de la Pianu de Jos.”
Este expus un craniu al unui urs de peșteră, iar din fotografiile și informațiile expuse, vizitatorii pot afla că cea mai veche amprentă de picior uman cunoscută în România aparține unui om de Neanderthal și are o vechime de aproximativ 62.000 de ani.
„Am încercat toate elementele explicative, tot panotajul pe care l-am făcut, să lucrăm pe lucruri generale, pentru a pune vizitatorul în imaginea generală, să înțeleagă procesul general istoric al perioadei.”
Facilități și repere ale expoziției
„Descoperite, potrivit relatărilor cercetătorului N., două statuete antropomorfe legate de cultul neolitic al zeiței mame, piese care provin din arhicunoscutul sit de la Tărtăria.”
„Conform datelor cunoscute, după încheierea săpăturilor din 1961, materialele arheologice au fost împachetate și depozitate la muzeul din Cluj Napoca. Se pare că, în momentul ambalării pe șantier, cele trei table nu au fost observate.”
„Starea lor fragilă, aflată în curs de degradare, l-a determinat să recurgă la un proces de consolidare prin reardere în laborator.”
„Este o vitrină dedicată Tărtăriei, pentru că este un sit atât de controversat și atât de important în același timp.”
Descoperiri regionale și grupuri culturale
„Nu lipsesc nici descoperirile făcute în cadrul cercetărilor din așezarea de la Teleac, care au scos la iveală numeroase practici cu semnificație rituală, fie că vorbim de figurine antropomorfe, figurine zoomorfe, vase de ofrandă.”
„Din secolele XIII-XII î.Hr. Nu lipsesc nici informațiile despre prezența sciților în Transilvania, la Sâncrai fiind descoperită cea mai mare necropolă din Transilvania.”
Aici s-au etalat morminte ale femeilor-războinice, iar craniul expus a fost descoperit în 1972, cu intervenții chirurgicale notabile: „Craniul, care este expus, a fost descoperit în 1972, pe culmea pietroasă din dreapta Văii Aiudului.”
Dezvoltări, expoziții și politică muzeală
„Avem în plan să continuăm cu expozițiile dedicate celților, civilizației dacice, epocii romane, după care va urma etapa medievală timpurie până în secolul XI.”
„O bună parte din obiectele muzeului au fost trimise în timpul Primului Război Mondial la Budapesta, de unde au fost readuse parțial la Alba Iulia în septembrie 1922.”
„Treptat, colecția a fost completată cu numeroase documente referitoare la Revoluția de la 1848 din Transilvania și la pregătirea și înfăptuirea Unirii, transferate de la Muzeul Central al ASTREI din Sibiu și de la Casa Memorială Avram Iancu.”
De asemenea, se detaliază evoluția instituției în secolul XX: „În 1992, muzeul a intrat în subordinea directă a Ministerului Culturii, devenind Muzeul Național al Unirii.”
Arhitectura clădirii și contextul istoric al muzeului
Clădirea în care funcționează Muzeul Național al Unirii a fost ridicată între 1851-1853 și este „cel mai mare edificiu în stil romantic din Alba Iulia.” A fost numită de localnici „Babilon” datorită diversității lingvistice a locatarilor.
„Çel de peste un metru ziduri, clădirea cu peste 100 de încăperi are aspectul unei fortărețe.” În 1968, corpurile au fost restaurate și amenajate, iar inaugurarea noilor spații s-a realizat în 28 noiembrie 1968, în prezența lui Nicolae Ceaușescu.
„Muzeul Național al Unirii ocupă un loc fruntaș între muzeele din țară și la capitolul expoziții temporare, în jur de 50 anual.”
Evoluția colecțiilor și publicațiile
„Colecțiile muzeului numără circa 200.000 de obiecte de patrimoniu, iar biblioteca sa deține în jur de 70.000 de volume.”
„Muzeul editează anual publicația Apvlvm, iar în 1887 a fost înființată Societatea de istorie, arheologie și științe naturale din comitatul Alba.”
„Încă din 1889 a început săpături arheologice în oraș, iar în 1929 muzeul a fost inaugurat sub numele Muzeul Unirii.”
Condiții și semnalele moderne în administrarea muzeului
„După Unirea Transilvaniei cu România în 1918, muzeul a trecut prin diferite etape administrative, fiind în cele din urmă adresat către Astra, apoi redenumit și reorganizat de-a lungul timpului.”
- „1938-1939: conducerea muzeului sub îndrumarea profesorului Ion Berciu și sprijinul Institutului de Studii Clasice din Cluj.”
- „1967-1968: relocarea în aria modernizării spațiilor în clădirea Babilon.”
- „1968: inaugurarea noilor corpuri și amplasarea statuii lui Mihai Viteazul în vecinătatea muzeului.”
tags: #muzeul #unirii #alba #iulia #scrisoarea #din