Muzica ascultată în perioada prenatală ajută la dezvoltarea capacităților cognitive, stimulează atenția și creativitatea viitorului copil. Asta pentru că bebelușul aude chiar din burta mamei. Pe măsură ce fătul crește în pântece, începe să perceapă sunetele și chiar să răspundă la ele. Din cea de-a 16-a săptămână de sarcină, urechile devin funcționale, deși nu sunt deplin dezvoltate, iar în trimestrul al treilea fătul recunoaște vocea mamei, limba maternă și chiar este capabil să rețină o melodie care i-a fost pusă cu regularitate. În cea de-a 26-a săptămână, răspunsul său la sunetele din exterior este măsurabil: inima bebelușului va bate mai rapid atunci când ascultă muzică. În cea de-a 33-a săptămână de sarcină, s-a observat că fătul începe să respire în ritmul muzicii, devenind mai conștient de armoniile muzicale. În cea de-a 38-a săptămână, bebelușul începe să reacționeze diferit la tipurile de muzică pe care le va asculta. Dacă muzica nu-i place, se va agita foarte tare.
Muzica, în special cea clasică, ca antalgic și stimulent cerebral
Muzica, în special cea clasică, are efecte antalgice, de reducere a durerii și activează scoarța cerebrală în proporție de peste 90%. „Copiii nenăscuți iubesc muzica - aceasta declanșează eliberarea hormonilor fericirii, precum serotonina, ceea ce calmează copilul și chiar îi formează viitoarea capacitate de a se concentra. După naștere, copilul își amintește melodiile dar și starea de bine experimentată intrauterin”, declară Polly Sengupta. Este indicat să se pună melodii liniștitoare seara la culcare, muzică clasică sau cântece pentru copii, pentru a calma și pregăti copilul pentru somn după naștere.
Audițiile muzicale și lecțiile de muzică în dezvoltarea neurocognitivă
Un studiu al Brain and Creativity Institute de la University of Southern California a demonstrat că expunerea la muzică și educația muzicală accelerează dezvoltarea creierului copiilor în regiunile responsabile pentru limbaj, citire și exprimare verbală. Studiul a inclus 37 de copii de 6-7 ani, iar rezultatele au arătat că cei cu educație muzicală știu să folosească sistemul auditiv mai eficient. Neurologul Assal Habibi a explicat că sistemul auditiv este stimulat de muzică și că acesta este implicat în procesarea sunetului. Aceasta este esențială în achiziția cititului, în dezvoltarea limbajului și într-o comunicare de succes.
Rezultatele Barometrului Voltaire pe 2019 arată că adolescenții care ascultă muzică rock și metal sunt mai buni la ortografie decât cei care iubesc rap-ul sau reggae, iar studenții care au studiat solfegii în afara orelor de școală se descurcă mai bine la ortografie. Totuși, muzica are efecte variate în funcție de gen și de frecvența expunerii, iar educația muzicală timpurie poate stimula creativitatea, cooperarea și empatia între copii.
Muzica ca parte a jocului și a învățării în copilărie
Există o imagine familiară pentru mulți părinți: bebelușul se potolește laauzul unei melodii; copilul de doi ani bate din palme ritmul; iar la trei ani „cântă” o poveste cu sunete inventate. Muzica nu este un simplu accesoriu al copilăriei; muzica poate deschide calea învățării prin activarea mai multor centre cerebrale în același timp. Graham Welsh, profesor la UCL, subliniază că muzica poate deschide calea spre învățare în moduri unice, iar pedagogia MIMA Muzica integrează patru metode de pedagogie muzicală activă - Orff, Dalcroze, Kodály, Gordon. La MIMA, copilul nu “face lecție de muzică”, iar părintele este co-participant, ceea ce facilitează eliberarea endorfinei și consolidarea legăturii afective dintre părinte și copil. Educația muzicală timpurie nu garantează devenirea unui muzician, ci oferă experiențe bogate în care copilul și părintele explorează muzica prin joc, mișcare și improvizație.
Studiile care conectează muzica prenatală cu reacții postpartum
Un studiu realizat de Universitatea din Leicester arată că bebelușii recunosc muzica pe care au auzit-o în uter chiar la vârsta de 12 luni; acest efect evidențiază capacitatea bebelușilor de a forma amintiri auditive încă din viața intrauterină. Dr. Alexandra Lemont notează că fătul poate auzi pe deplin după 20 de săptămâni, iar preferințele muzicale se dezvoltă în funcție de preferințele mamei. Este recomandabil să expuneți copilul la o varietate de stiluri muzicale pentru a stimula gusturi muzicale comune și comunicare cu bebelușul. Pediatrii recomandă să nu se depășească 60 de minute pe zi când se folosesc căștile, deoarece lichidul amniotic poate amplifica sunetul.
Tipuri de muzică recomandate în timpul sarcinii
În topul genurilor se clasează muzica clasică, cu compoziții precum Eine kleine Nachtmusik sau Für Elise, care stimulează dezvoltarea cognitivă a bebelușului. Sunetele liniștitoare din natură (valuri, ploaie, ciripit) pot induce calmul, iar cântecele de leagăn pot surprinde plăcerea copiilor după naștere. Muzica clasică, în combinație cu efectele de relaxare, poate facilita somnul copilului și poate reduce stresul mamei. În plus, sunetele unor instrumente cum ar fi pianul, chitarele clasice sau chitarele electrice, pot stimula dezvoltarea auditivă și cognitivă a fătului pe parcursul sarcinii și chiar după naștere, prin diversitatea timbrală pe care o oferă.
Studiile despre efectele muzicii asupra fătului în timp
Studiile din diferite țări arată că muzica poate avea un efect calmant asupra bebelușilor nenăscuți și poate facilita asocierea emoțională cu mama. Un cercetător mexican a demonstrat că muzica clasică poate influența ritmul cardiac al fătului, măsurând HRV (variabilitatea ritmului cardiac). În concluzie, nu doar audibilitatea, ci și structura muzicii - ritm, tempo, armonie - poate influența dezvoltarea nervoasă a bebelușului, iar repetarea poate consolida memoria afectivă a mamelor și copiilor. Când dorim să punem muzică bebelușilor în uter, trebuie să fim atenți la volum și la durata expunerii pentru a evita supra-stimularea. Multe studii susțin că muzica clasică poate îmbunătăți memoria și aptitudinile cognitive, iar aceste efecte pot persista după naștere, contribuind la un start mai echilibrat în viața copiilor.
Recomandări practice pentru mămici viitoare
Este recomandat să se combine muzica clasică cu sunetele naturale liniștitoare, să se mențină un volum moderat și să se alterneze genuri pentru a stimula diferite arii ale creierului. Se poate crea un ritual serii de relaxare cu o melodie pentru culcare, ceea ce poate facilita și o legătură emoțională puternică între mamă și copil. Înainte de culcare, se poate utiliza o selecție de compoziții clasice scurte pentru a impune o stare de calm, favorizând somnul uterin și, ulterior, somnul la copilul născut. În cazul copiilor mici, exercițiile comune de cântat pot consolida legătura dintre mamă și copil, stimulând în același timp creativitatea și cooperarea în rândul copiilor.
Curiosul caz al lui Erik Satie - Doctorul de partituri S.02E.15
Concluzii despre beneficiile muzicii clasice în timpul sarcinii
Muzica reprezintă o formă de relaxare pentru majoritatea persoanelor și poate influența stările emoționale, oferind alinare în momentele dificile. Ea poate stimula dezvoltarea neurală și formarea conexiunilor în creierul copilului, contribuind la dezvoltarea limbajului și a abilităților de citire. Efectele nu se opresc la nivel individual, iar interacțiunea muzicală între copil și părinți poate extinde beneficiile în trăsături de personalitate precum dorința de a coopera și de a ajuta. Muzica poate, de asemenea, îmbunătăți memoria și aptitudinile cognitive ale copiilor, iar studiile susțin că muzica prenatală este recunoscută de bebeluși și după naștere. În concluzie, includerea regulată a muzicii clasice în timpul sarcinii poate susține dezvoltarea armonioasă a fătului și poate facilita tranzitia postnatală, creând o legătură afectivă profundă între mamă și copil.
tags: #muzica #clasica #gravida