Bebelusii isi fac intrarea in lumea aceasta, intr-un mod grandios si deopotriva zgomotos: prin plans si tipete. Desi nu suna deloc a muzica, plansul lor din primul moment de viata nu reprezinta altceva decat primele semne ca muzica este innascuta si ca acele sunete sunt manifestari incipiente ale muzicalitatii. Bebelusii au capacitatea nativa de a crea muzica sub forma plansului, ganguritului, chicotitului. La fel cum ei au potentialul de a crea muzica, sunt construiti si sa primeasca muzica. Cum anume va intrebati. Ei bine, studiile arata ca bebelusii sunt receptivi la schimbarile de tempo si pot face diferenta intre volum, melodii, stiu cand incepe si cand se sfarseste un cantec. Cantecele de leagan nu numai ca alunga stresul parintilor care le canta dar ii si linistesc pe copii si le induc o stare de calm. Un studiu realizat in acest sens demonstreaza ca minunatele cantece de leagan imbunatatesc respiratia si functiile inimii. O idee foarte buna este sa le cantati bebelusilor, deoarece ei recunosc vocea parintilor, in special a mamei si asta le da un sentiment de siguranta si totodata intareste legatura emotionala dintre el si mama. Fiti cat mai prezenti, ca parinti, cand le cantati copiilor. Acestia adora grimasele, sunt receptivi la diverse tonuri ale vocii si nu veti face altceva decat sa le stimulati procesul natural de dezvoltare. Expusi la muzica timpuriu, copiii isi dezvolta abilitatile cognitive. Ei vor fi capabili sa isi imbunatateasca memoria mult mai rapid, vor putea recunoaste un cantec dupa primele acorduri. Aceasta abilitate ii va ajuta si mai tarziu, in copilaria timpurie sau la maturitate deoarece abilitatile de gandire vor fi astfel mult mai bine antrenate cu ajutorul muzicii. Vor deprinde o mai buna intelegere si gandire in genere. Muzica ii ajuta pe bebelusi sa isi exprime emotiile mai bine. Contactul cu instrumentele muzicale ii vor invata pe bebelusi si relatia cauza - efect: daca va misca o tamburina, aceasta va face un zgomot. Daca va apasa pe o clapa de pian, se va intampla acelasi lucru. Daca va da cu manuta intr-o toba, va produce un zgomot nou. Sunetul muzicii ii ajuta pe copii indiferent de varsta sa faca fata unor situatii stresante cum ar fi proceduri medicale sau vizite in spitale sau cand sunt supusi durerii in general. Ii ajuta sa se relaxeze si le distrage atentia de la ceea ce se intampla efectiv in acel moment. Daca vorbim de copiii mai mari de 2 ani, muzica este in stransa legatura cu dezvoltarea limbajului. Cum anume? Intre rostirea primului cuvant care se intampla undeva in jurul varstei de un an si fluenta in vorbire in jurul varstei de 3, 4 ani, creierul copilului are o dezvoltare accelerata. Muzica se pare ca joaca un rol foarte important in aceasta etapa. Copiii care sunt expusi la muzica si care invata sa recunoasca melodii depun un efort considerabil care nu face altceva decat sa le antreneze creierul si mai mult. Ei vor dezvolta anumite abilitati care ii vor ajuta sa recunoasca si sa retina cuvinte si mai apoi fraze complexe. Incercati sa insuflati copilului inca de la varste foarte fragede sau chiar din burta, gustul pentru muzica buna. Se spune ca bebelusii sunt mai receptivi la muzica pe care au auzit-o in pantecul mamei. Muzica clasica si jazzul sunt doua variante foarte potrivite dar nu uitati si de cantecelele pentru copii care reprezinta o sursa buna de amuzament pentru ei. Pe masura ce creste, tineti cont si de preferintele musicale ale copilului. Daca sesizati o inclinatie catre un anume instrument, transformati din acesta o pasiune si inscrieti-l la niste cursuri, de ce nu. Alegeti instrumente adaptate varstei lor. Exista special create pentru copii. Tineti cont de faptul ca cele de adult ii pot intimida si li se pot parea o provocare mult prea mare. Lasati-i sa experimenteze cu cele potrivite lor. Daca stam bine sa ne gandim realizam ca totul este muzica in jurul nostru: de la sunetul ploii, zgomotul vantului pana la plansul copilului. Toți muzicienii știu cel putin la un nivel intuitiv că muzica ofera beneficii - poate mai ales pentru copiii mici. Muzica construiește căi neuronale în tot creierul, dar mai ales în corpul calos, o fâşie de țesut care leagă cele două emisfere ale creierului. Cercetările arată că aproape orice gen de muzică are efecte pozitive asupra dezvoltării creierului. În anii 1990, cercetările au sugerat că ascultarea muzicii clasice ar face copiii mai inteligenți - în special lucrările care au o precizie aproape matematică ale lui Mozart. O teorie este că muzica, în special redarea muzicii, întărește legătura dintre simțul auzului unui copil și capacitatea creierului de a procesa sunete. Această abilitate de a recunoaște si distinge complexitatea muzicala se reflecta si în alte domenii ale vietii, și poate îmbunătăți performanța cognitivă. Nu există un anumit gen care să îi facă pe copii mai inteligenți, dar există dovezi că învățarea muzicii are un efect pozitiv asupra dezvoltării creierului la copii. Da, expunerea la muzică va influența comportamentul copilului dumneavoastră, dar acest fapt depinde intr-o anumita masura si de genul muzical ascultat. Copiii care încep să învețe un instrument înainte de vârsta de 7 ani par să aibă o neuroplasticitate mai mare (capacitatea creierului de a se dezvolta, de a se schimba și chiar de a se vindeca) de-a lungul vieții. Cu toate acestea, este important să păstrați aceste lecții interesante pentru ei, iar invatarea sa aiba si un element distractiv. Copiii învață cel mai bine prin joc și ar trebui să experimenteze invatarea prin cât mai multe instrumente diferite. Bebelușii se nasc cu abilitatea innascuta de a invata muzica. Majoritatea copiilor din această categorie de vârstă inca nu au dobandit capacitatea de a comunica verbal, dar asta nu înseamnă că creierul lor nu este foarte interesat de limbaj. Îi ajută să-și dezvolte vorbirea. La fel cum bebelușii ganguresc în timp ce încearcă să învețe cuvintele, ei pot ganguri si muzical, testându-și abilitatea de a reproduce muzica care le este împărtășită. Îmbunătățește abilitățile motorii ale bebelușilor și copiilor mici. Muzica stimulează experiența senzorială bebelușului și ii oferă oportunitatea de a-și exersa abilitățile motorii, (de exemplu) mişcându-se în ritm. Muzica poate intari legătura dintre părinte si copil. Un alt efect minunat al muzicii asupra creierelor celor mici este unul pe care si părinții îl pot împărtăși. Copiii cu vârsta cuprinsă între 2 și 6 ani se percep adesea ca fiind centrul universului, așa că poate fi dificil pentru ei să împartă jucării cu alti copii sau să joace jocuri de cooperare. Colaborarea muzicale intre copii poate fi un alt mod prin care muzica poate stimula dezvoltarea. Ii poate ajuta pe copii să învețe să coopereze. Copiii pot coopera fără a fi nevoiți să împarta obiecte sau jucarii cu ceilalți sau să își aștepte rândul, lucru pe care incearca să-l învețe. Cântatul la un instrument poate spori capacitatea de dezvoltare a creierului copilului dumneavoastră. Preșcolarii sunt adeseori surprinsi placut de sunetele pe care le pot produce, așa că incurajati de catre cei din jur isi pot manifesta dorinta de a fi mici cântăreți sau compozitori care exploreaza aceasta latura creativa. Muzica îi învață pe copii abilitățile de lucru în echipă. Copiilor din această categorie de vârstă le face placere să rezolve puzzle-uri, si să observe cum piesele unui obiect sau concept pot forma un întreg. Beneficiile muzicii asupra dezvoltării copilului se extind până în adolescență și poate chiar până la maturitate. Un studiu al Institutului Salk pentru Studii Biologice din California sugerează că creierele elevilor care au început să participe la un program de muzică în anii de liceu au avut o dezvoltare mai rapida decat ale celorlalți. În această etapă a vieții, adolescenții pot beneficia si de învățarea teoriei muzicale, deoarece sunt echipați cognitiv pentru a înțelege pe deplin concepte abstracte. La nivel social, adolescenții folosesc muzica pentru a se conecta unul cu celălalt într-un moment al vietii în care prietenii sunt importanți și emoțiile sunt intense. De asemenea, adolescenții folosesc muzica pentru a-si distinge identitatea de cea a părinților. Există multe moduri prin care putem face muzica parte din viața copiilor - prin lecții de instrument sau voce, cântând împreună, tabere de muzica sau chiar prin ascultarea unor înregistrări de calitate în timp ce pregatim micul dejun sau cina. În anumite privințe este cel mai ușor să observati legătura dintre muzică și dezvoltarea cognitivă la o varsta frageda, deoarece cei mici ating in acea perioadă „pietre de hotar” într-o succesiune rapidă. Cercetatorii au comparat 20 de copii de noua luni care au ascultat ritmuri muzicale batute intr-o mica toba cu alti 19 bebelusi de aceeasi varsta care se jucau cu alte jucarii (masinute sau cuburi). "Studiul nostru este primul desfasurat pe copii atat de mici care sugereaza faptul ca expunerea la ritmuri muzicale la o varsta frageda poate duce la imbunatatirea capacitatii de a detecta ritmuri in limbaj si le poate anticipa", arata Christina Zhao, cercetator la Institutul de invatare si de stiinte ale creierului (I-LABS) de la Universitatea Washington (nord-vest), principalul autor al studiului, publicat in Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS). Nou-nascutii si bebelusii experimenteaza un mediu complex, in care sunetele, lumina si senzatiile variaza in permanenta, arata Patricia Kuhl, co-director al I-LABS, coautor al cercetarii. Limba, ca si muzica, are caracteristici ritmice foarte puternice, subliniaza cercetatorii. Pentru a testa efectele unei invatari muzicale, cei 20 de bebelusi au participat timp de o luna la 12 sesiuni a cate 15 minute in laborator, cu parintii care le ghidau activitatile. Acestia bateau masura unor cantece pentru copii in trei timpi, cum ar fi valsul, sub conducerea unui cercetator. La o saptamana de la sfarsitul experimentului, toti bebelusii au fost supusi unei scanari pentru a vedea care regiune a creierului are o activitate mai intensa cand ascultau o serie de sunete muzicale si de cuvinte, pe ritmuri uneori alternate. Chiar și cei mai mici copii vor sări, se vor legăna, vor zâmbi sau își vor flutura mâinile pe melodiile lor preferate. Copiii de vârstă preșcolară obișniesc să-și inventeze propriile cântece și rime și adesea cântă singuri. Un studiu realizat în anul 2016 la Brain and Creativity Institute al Universității din California de Sud a constatat că experiențele muzicale din copilărie pot accelera dezvoltarea creierului, în special în ceea ce privește dobândirea limbajului și a abilităților de citire. Potrivit Asociației Naționale a Comercianților de Muzică (Fundația NAMM), atunci când cei mici învață să cânte la un instrument, învață matematica mai ușor. Cântecele și rimele extind foarte mult vocabularul unui copil, precum și abilitatea acestuia de a utiliza corect limbajul. Atunci când copiii ascultă muzica, inevitabil, corpul lor se mișcă. Prin intermediul activităților muzicale, copiii își dezvoltă un simț al creativității și se simt liberi să își exprime, fără a se teme, emoțiile și ideile creative. Cântecele și rimele le permit copiilor, prin intermediul ritmurilor circulare, să lucreze continuu la abilitățile de memorie. Muzica este pur și simplu o activitate distractivă care îi face pe cei mici să se simtă bine. Copiii sunt atrași în mod natural de muzică. Ei nu sunt stânjeniți atunci când cântă și nu sunt reținuți de teamă și judecată, așa cum ar putea fi adulții. Educația Waldorf datează de peste 100 de ani (1919) și, cu peste 1.000 de școli din întreaga lume, dintre care peste 160 sunt situate în America de Nord, reprezintă unul dintre cele mai mari sisteme independente din lume. În timp ce fiecare școală Waldorf este formată și operată în mod independent, toate se bazează pe intuițiile, învățăturile și principiile educației descrise de artistul și omul de știință de renume mondial, Rudolf Steiner. În școlile Waldorf, muzica se află în prim-planul educației și este prezentată elevilor într-o varietate de moduri, de la grădiniță până la absolvirea gimnaziului. Profesorii aduc zilnic muzică în sala de clasă, la baza tuturor acestor lucruri aflându-se lumea interioară a copilului care crește și își găsește Calea de exprimare în lume. Muzica în educația Waldorf îi oferă copilului o cale de cunoaștere a ceea ce este, atât în mod individual, cât și în relație cu lumea din jurul său.Tot în educația Waldorf vorbim despre euritmie. Euritmia este o formă de artă creată în 1912 de Rudolf Steiner. Deși poate fi ușor confundată cu dansul, în euritmie nu se folosește muzica sau cuvântul ca suport pentru mișcare, ci mișcarea se naște din sunet. Cuvântul euritmie vine din limba greacă și înseamnă „ritm armonios”. Prin euritmie putem aduce în armonie lumea gândurilor, a sentimentelor și a impulsurilor de voință. Euritmia exprimă muzica printr-o geometrie a tonurilor și prin diferite mișcări obiective, care corespund intervalelor, acordurilor minore sau majore. Fiecare gest este umplut de substanță sufletească. Copiii învață prin mimetism nu doar de ordin fizic, ci și sufletesc. În general euritmia este recomandată începând de la vârsta de 3 ani. Muzica este unul dintre mijloacele prin care copiii învață despre lume, încă de la vârste foarte mici. Este foarte valoros ca evoluția elevilor să fie privită atât din perspectiva unui proces, cât și din perspectiva unei imagini de ansamblu. Muzica a fost dintotdeauna foarte importantă în viața oamenilor, iar pentru bebeluși, impactul său este și mai profund. Dar cât de importantă este muzica pentru un bebeluș? Poate ajuta la somn? Există un volum optim la care să fie ascultat? Ce se întâmplă dacă este prea tare? În cele ce urmează, vom explora beneficiile muzicii pentru bebeluși, vom discuta ce tipuri de melodii sunt potrivite, cum să stabilim un nivel sonor sigur și ce măsuri putem lua pentru a proteja auzul celor mici.
Impactul muzicii asupra dezvoltării la vârste fragede
Muzica are un impact semnificativ asupra dezvoltării copiilor încă din primele luni de viață. Numeroase studii au arătat că expunerea timpurie la sunete armonioase contribuie la dezvoltarea emoțională, cognitivă și socială a bebelușilor. 1. Muzica activează multiple zone ale creierului, ajutând la dezvoltarea conexiunilor neuronale. Sunetele ritmice și armonioase stimulează abilitățile auditive și contribuie la dezvoltarea limbajului. Bebelușii învață să recunoască tipare sonore, ceea ce le îmbunătățește capacitatea de a distinge sunete și ritmuri. 2. Muzica relaxantă sau sunetele albe pot deveni o parte cheie a ritualului de culcare. Melodiile line și ritmurile lente ajută bebelușii să se liniștească, reduc stresul și îi fac să adoarmă mai ușor. 3. Integrarea muzicii în rutina zilnică ajută la stabilirea unor momente previzibile pentru bebeluș. De exemplu, o melodie liniștitoare ascultată înainte de culcare poate semnaliza că este timpul de somn, la fel cum un cântec vesel poate marca începutul unei sesiuni de joacă. 4. Vocea caldă a părintelui este cel mai reconfortant sunet pentru un bebeluș. Cântatul unui cântec de leagăn sau fredonarea unei melodii simple creează o legătură emoțională puternică între părinte și copil. Mai mult, prin cântece și jocuri muzicale, bebelușii învață să observe sunete, să-și exprime emoțiile și să interacționeze cu lumea din jur. 5. Muzica poate avea un impact semnificativ asupra stării de spirit și dezvoltării bebelușilor, dar nu orice gen muzical este potrivit pentru cei mici. Alegerea melodiilor potrivite depinde de momentul zilei, de scopul ascultării și de sensibilitatea copilului la sunete.
1. Numeroase studii sugerează că muzica clasică are un efect calmant asupra bebelușilor. Muzica clasică stimulează activitatea cerebrală și ajută la dezvoltarea abilităților cognitive. De exemplu, teoria „efectului Mozart” sugerează că expunerea la muzica acestui compozitor poate îmbunătăți temporar funcțiile cognitive. 2. Sunetele albe, cum ar fi bâzâitul ventilatorului, foșnetul frunzelor sau valurile mării, ajută bebelușii să adoarmă mai ușor, deoarece maschează zgomotele din jur care i-ar putea trezi. 3. Cântecele de leagăn sunt folosite de secole pentru a ajuta copiii să adoarmă. Vocea blândă a părintelui are un efect calmant asupra bebelușului și creează o conexiune emoțională puternică. 4. Atunci când bebelușul este activ și implicat în joacă, muzica ritmată și veselă poate contribui la stimularea coordonării motorii și a atenției. 5. Nu orice tip de muzică este potrivit pentru bebeluși. Sunetul este o parte esențială a mediului în care trăiește un bebeluș, dar nivelul sonor la care acesta este expus poate face diferența dintre o experiență plăcută și una dăunătoare. De aceea, vom explora care este volumul optim pentru bebeluși, cum să măsurăm nivelul sunetului și ce factori trebuie luați în considerare pentru a proteja auzul celor mici.
1. Specialiștii recomandă ca nivelul sonor la care este expus un bebeluș să nu depășească 50-60 decibeli (dB), ceea ce este echivalent cu nivelul normal al unei conversații calme. Dacă muzica sau orice alt sunet de fundal este mai tare decât o conversație obișnuită, este indicat să reduci volumul. 2. Nu toate sunetele din jurul unui bebeluș sunt dăunătoare. 3. Dacă nivelul măsurat depășește 60 dB, este recomandat să reduci volumul sau să îndepărtezi bebelușul de sursa de sunet. 4. De aceea, pentru a proteja auzul bebelușului, este important să menții un nivel sonor adecvat. Muzica și sunetele de fundal trebuie să fie blânde și la un volum moderat, iar zgomotele puternice sau bruște trebuie evitate. Muzica poate avea un efect calmant și benefic asupra bebelușilor, însă, atunci când volumul este prea ridicat, poate deveni dăunătoare.
Deși bebelușii nu pot spune direct dacă sunetul este prea tare, există semne clare care indică disconfortul lor. 1. Bebelușii sunt extrem de sensibili la sunete și reacționează rapid atunci când zgomotul devine inconfortabil. 2. Expunerea frecventă la sunete peste 70-80 dB poate avea efecte negative asupra bebelușilor, chiar dacă acestea nu sunt observabile imediat. 3. Evită boxele mari și căștile plasate prea aproape de copil. Dacă folosești sunete albe pentru somn, menține volumul la un nivel scăzut și nu lăsa sunetul activ toată noaptea. Fiecare copil are o sensibilitate diferită la sunete. Muzica poate avea efecte extraordinare asupra dezvoltării bebelușilor, însă doar atunci când este utilizată la un volum sigur. Sunetele prea puternice pot provoca disconfort, stres și chiar probleme auditive pe termen lung. Dacă ai îndoieli legate de nivelul sonor potrivit, este întotdeauna mai bine să optezi pentru un volum mai redus și să observi cum reacționează bebelușul la muzică.
Deși muzica poate fi o modalitate excelentă de a calma și stimula bebelușul, uneori volumul poate deveni prea ridicat, fie din cauza muzicii în sine, fie din cauza zgomotelor din mediul înconjurător. 1. Asigură-te că muzica de fundal nu depășește 50-60 dB. Evită să lași muzica să ruleze la un volum ridicat perioade lungi de timp. 2. Există situații în care nu poți controla zgomotul din jur, cum ar fi atunci când mergi cu bebelușul la un eveniment, la un concert sau chiar într-un restaurant aglomerat. 3. Evită ecoul și reverberațiile: Dacă încăperea are suprafețe dure, cum ar fi pereți goi sau pardoseală din gresie, sunetele se pot amplifica.
Muzica și sunetele ambientale pot fi o parte importantă a rutinei bebelușului, dar este necesar să menținem un echilibru. Reglarea volumului, alegerea sursei de sunet potrivite, utilizarea căștilor antifonice în medii zgomotoase și crearea unui mediu acustic echilibrat sunt soluții eficiente pentru a asigura confortul și siguranța auditivă a bebelușului. În final, echilibrul este cheia. Muzica trebuie să fie o sursă de confort și bucurie pentru cei mici, nu un factor de stres sau oboseală auditivă.
De foarte multe ori, parintii folosesc muzica drept instrument pentru calmarea bebelusului, fie cantandu-le chiar ei, fie cautand pe internet cantece consacrate pentru copii. Micutii pot recunoaste diverse melodii inca de dinainte de a putea vorbi si pot face diferenta intre sunete. Acestia isi pot da seama daca muzica este data mai tare sau mai incet, pot recunoaste schimbarile de tempo si stiu atunci cand se termina un cantec si incepe altul. Asadar, bebelusii demonstreaza abilitati muzicale impresionante, de multe ori reactionand mai bine la muzica decat la alti stimuli exteriori. Te-ai intrebat de ce ar trebui ca muzica sa fie un element cat mai prezent in viata bebelusului tau? Iata cateva beneficii clare. Desigur, principalul motiv pentru care muzica este atat de benefica pentru bebelusi este faptul ca aceasta chiar reuseste sa ii calmeze pe cei mici. Insa, nu ar trebui sa apelezi la cantecele sau jucarii muzicale doar cand vrei sa il adormi pe cel mic. Muzica este primul mod prin care poti incepe sa ii antrenezi creierul celui mic. Aceasta il ajuta sa isi imbunatateasca memoria, deoarece micutii pot invata rapid acordurile unei melodii astfel incat sa o recunoasca atunci cand o aud din nou. Insa, muzica aduce beneficii si pe termen lung. In cazul copiilor, poate fi mai dificil ca acestia sa diferentieze intre o situatie negativa sau trista si una pozitiva. Insa, daca aud o melodie trista, ei isi vor putea da seama imediat de diferenta dintre aceasta si un cantec vesel. Muzica ii face pe micuti tare veseli si activi, astfel ca acestia incep sa danseze pe ritmul cantecelor pe care le aud. In plus, jucariile de tip instrumente muzicale, precum tobele sau pianinele, ii vor ajuta sa faca legatura intre miscarile pe care le fac productie si sunetele pe care le produc. Desi doar ascultarea muzicii nu este suficienta pentru ca micutul sa invete sa vorbeasca mai repede, cu siguranta va fi de ajutor. Nu numai ca bebelusii vor recunoaste diverse sunete si melodii ci, treptat, isi vor dezvolta si limbajul cu ajutorul muzicii.
tags: #muzica #cu #cuvinte #bebe #11 #luni
Postări populare:
- Avortul spontan: abordări contemporane în obstetrică și ginecologie
- Tratament pentru papiloamele mamelonare în timpul sarcinii
- Pictură pe burtă în timpul sarcinii: idei cu cățeluși pentru viitoarele mămici
- Foraj Orizontal Dirijat în Subtraversări Feroviare: Soluții moderne și aplicații
- Ghid complet pentru mamici: ce să știe în primul trimestru de sarcină