Copiii care cresc aproape de arta se dezvolta complet mult mai rapid decat alții, iar muzica este, poate, cea mai indicata in acest sens. Muzica clasica poate face diferente majore in felul in care se dezvolta un copil. Copiii ar trebui sa fie expusi la muzica clasica inca de mici sau chiar din timpul sarcinii, pentru ca si viitoarea mamica se poate bucura de beneficiile ei. Cand asculta muzica clasica, gravida se relaxeaza, iar calmul si senzatia de bine se transmit si copilului.
Cei mai multi copii au zile foarte incarcate, iar nivelul de stres la care sunt expusi este destul de ridicat pentru ei. In timp ce asculta muzica clasica, creierul se relaxeaza si atunci poate sa creeze mai multe conexiuni neuronale, sa imbunatateasca concentrarea si sa imbunatateasca memoria. Copiii care asculta muzica clasica dezvolta o sensibilitate mai mare. "Ce fel de muzica ar trebui sa asculte bebelusii inainte de a se naste? Muzica clasica si sunete blande care par niste cantece de leagan", spune dr. ....
Copiii pot asculta compozitii clasice si cand se joaca sau deseneaza, nu doar cand stau linistiti sau trebuie sa adoarma. "Sonata pentru doua piane in Re major" si "Concertul pentru pian nr." sunt exemple care pot insoti joaca zilnica. Studiul este primul de acest gen, conform unei echipe de la Universitatea Thomas Jefferson (SUA), care a lucrat cu medici pentru a efectua cercetarea pe 100 de sugari la un spital comunitar din Bronx, New York. Înainte de a li se preleva sânge de către un medic printr-o procedură standard de înțepare a călcâiului, puțin peste jumătate dintre sugari au ascultat muzica lui Mozart timp de douăzeci de minute.
De obicei, atunci când nou-născuții sunt pe cale să fie supuși unei proceduri dureroase minore, li se administrează o doză mică de zahăr. Cântecul de leagăn s-a auzit pe tot parcursul înțepării călcâiului și a continuat aproximativ cinci minute după aceea. Un om de știință a notat în mod regulat durerea sugarilor, folosind expresiile faciale, plânsul, tiparele de respirație, mișcările membrelor și vioiciunea ca indicatori. Astăzi există dovezi considerabile care sugerează că muzica poate reduce semnificativ percepția durerii în rândul adulților și, totuși, nu este clar modul în care se întâmplă acest lucru sau dacă este înnăscut sau învățat. Cu toate acestea, nou-născuții prematuri nu sunt cel mai bun grup de studiu. Ei sunt adesea expuși la durere în timpul șederii lor în unitățile de terapie intensivă, ceea ce înseamnă că ar putea avea o percepție și un răspuns fizic modificat la această senzație.
Descoperirile sugerează că unele tipuri de muzică calmantă pot avea un efect puternic liniștitor chiar și asupra celui mai tânăr creier uman. Acest lucru ar putea fi rezultatul faptului că muzica le distrage atenția copiilor de la durere. Dar studiile anterioare în rândul adulților au arătat că muzica plină de viață și plăcută atenuează durerea mai mult decât muzica sumbră și tristă. Poate că există ceva în tempoul, armonia sau melodia unui cântec care oferă un fel de alinare a durerii pentru creierul uman, chiar dacă acesta a auzit foarte puțină muzică înainte.
Oamenii de știință care au lucrat la studiul actual spun că sunt acum interesați dacă vocile părinților ar putea fi la fel de liniștitoare ca Mozart pentru nou-născuți. Câți ani ai, de fapt? Cromozomul Y uman a fost secvențiat pentru prima dată. Află ce este „efectul Mozart” și dacă muzica clasică îi face cu adevărat pe bebeluși mai inteligenți.
Mama stă cu bebelușul în brațe. Muzica clasică îi face mai inteligenți pe copii? Mulți părinți au auzit de „efectul Mozart” și se întreabă dacă muzica clasică poate să facă bebelușii mai deștepți. De la studiile controversate din anii ’90 până la concluziile specialiștilor de astăzi, realitatea este mult mai nuanțată. Ideea că bebelușii devin mai inteligenți dacă ascultă muzică clasică a captivat imaginația publicului și a fost intens promovată. Totul a pornit de la câteva studii realizate pe studenți, care au arătat un efect temporar asupra abilităților spațiale după ascultarea unei sonate de Mozart. Însă ceea ce a fost inițial o concluzie modestă a devenit rapid un fenomen cultural, cunoscut sub numele de „efectul Mozart”. Nu există dovezi clare că muzica clasică îi face pe copii mai deștepți. Totuși, studiile arată că poate avea efecte pozitive, precum acelea că scade ritmul cardiac și respirator, reduce stresul și sprijină dezvoltarea cerebrală, mai ales la bebelușii prematuri.
„Efectul Mozart” se referă la ipoteza conform căreia oamenii ar experimenta o creștere temporară a inteligenței după ce ascultă o sonată de pian compusă de Mozart. Rezultatele arătau că studenții care ascultaseră câteva minute o sonată de Mozart înainte de un test de raționament spațial au avut rezultate mai bune decât cei care ascultaseră altă muzică sau deloc. Societatea a exagerat rapid concluziile studiilor, prezentând „efectul Mozart” ca pe o soluție magică pentru inteligență, sănătate și chiar dezvoltarea bebelușilor. Chiar și Francis Rauscher, autorul principal al studiului original, a declarat ulterior într-un interviu pentru Forbes că noțiunea că muzica clasică ar vindeca boli sau ar face bebelușii mai inteligenți „nu are nicio legătură cu realitatea”.
stimulază creierul și ajută la formarea de noi conexiuni neuronale; sprijină dezvoltarea vorbirii și a limbajului; susține abilitățile de matematică și citire; îmbunătățește motricitatea și coordonarea și dezvoltă capacitatea de a rezolva probleme. Nu trebuie să fie doar Mozart sau muzică clasică. Orice gen, pop, folk, jazz sau chiar hip-hop, poate fi benefic pentru cei mici. Și mai valoroasă decât simpla ascultare este implicarea activă în muzică. Cântă împreună cu copilul tău cântece cu mișcări și gesturi. Încurajează-l să bată din palme, să folosească o tobă de jucărie sau să apese clapele unui pian de jucărie. Pe măsură ce crește, înscrierea la cursuri de muzică poate aduce beneficii și mai mari.
Cei care aveți copiii știți cu câtă bucurie așteptam, noi părinții, să-i aducem acasă de la spital după ce s-au născut. Știm că în căldura căminului nostru le este cel mai bine. Aici este mediul perfect în care pot crește armonios, alături de noi. Ne facem atâtea planuri… Pregătim totul în detaliu, să nu lipsească nimic. Și totuși, pentru mulți părinți, lucrurile nu stau chiar aşa. Atunci când un copil se naște mai devreme, adică prematur, el nu poate pleca acasă, precum un copil născut la termen. El rămâne în spital zile, săptămâni sau chiar luni, până este suficient de puternic să facă față mediului exterior.
Copilul născut prematur are nevoie de condiții speciale pentru a crește. El se naște cu un sistem neurologic și vascular incomplet maturizat. Are nevoie să recupereze perioada pe care ar fi trebuit să o petreacă încă în uterul mamei. Și recuperarea nu este tocmai ușoară. De multe ori este o adevărată luptă pentru viață. În plus, în spital, acesta este expus unui mediu cu multă forfotă, lumini, zgomote, voci și, adesea, este supus unor proceduri medicale.
Știm că zgomotul puternic poate avea un impact negativ asupra parametrilor cum sunt tensiunea arterială, respirația, ritmul cardiac și saturația de oxigen. Bebelușii născuți prematur sunt cu atât mai sensibili la aceste tipuri de zgomot. Studiile au demonstrat că sunetele asemănătoare celor din interiorul uterului influențează în mod pozitiv somnul bebelușilor, nivelul de conectare cu părinții lor și felul în care organismul lor reacționează la hrană. Bebelușii născuți prematur au, de cele mai multe ori, o greutate mai mica decât cea normală. De aceea, în cazul lor, a lua în greutate este esențial.
Cercetătorii israelieni au descoperit că muzica lui Mozart le încetinește acestora metabolismul, ajutându-i să ia în greutate și să se dezvolte mai repede. Este vorba despre „Efectul Mozart”. În cadrul unor teste la care au fost supuși 20 de bebeluși sănătoși, dar născuți prematur, s-a observat că cei care ascultau timp de 30 de minute muzica lui Mozart își încetineau metabolismul cu 13%. Dacă muzica este folosită în timpul vizitelor mamei, bebelușul asociază vocea mamei, deja cunoscută din perioada intrauterină, cu sentimentul de siguranță. Astfel, ascultarea muzicii îl va conecta, ulterior, cu aceeași stare și emoție trăită.
Pe măsură ce terapia cu muzică devine din ce în ce mai acceptată ca metodă de terapie folosită în tratarea prematurilor, sper ca părinții să folosească muzica și acasă pentru a-și ajuta copiii în lupta cu starea de disconfort, agitație sau alte simptome pe care aceștia le manifestă. Puteți folosi si muzica clasica, combinată cu instrumente(harpă și flaut).
Efectul Mozart este cunoscut la nivel global ca o strategie de imbunatatire a procesului invatarii prin ascultarea sonatelor lui Mozart. Un studiu realizat la Universitatea York a demonstrat ca exista beneficii cognitive dupa un program de muzica, beneficii identificate la 90% dintre copiii implicati in studiu. Pe de alta parte, psihologul Georgi Lozanov a demonstrat ca studentii care au ascultat muzica baroca in timpul invatarii unei limbi straine au avut un procent de eficacitate de 85-100%.
Atentie, discutiile online nu inlocuiesc consultul de specialitate! Studiul este primul de acest gen, conform unei echipe de la Universitatea Thomas Jefferson (SUA), care a lucrat cu medici pentru a efectua cercetarea pe 100 de sugari la un spital comunitar din Bronx, New York. Toți copiii s-au născut la termen și aveau vârsta de aproximativ două zile în timpul studiului. Înainte de a li se preleva sânge de către un medic printr-o procedură standard de înțepare a călcâiului, puțin peste jumătate dintre sugari au ascultat muzica lui Mozart timp de douăzeci de minute. Cealaltă jumătate a așteptat în tăcere.
Does Mozart really make you smarter? - BBC REEL
Se pare că muzica lui Mozart poate calma nou-născuții. De obicei, atunci când nou-născuții sunt pe cale să fie supuși unei proceduri dureroase minore, li se administrează o doză mică de zahăr. Cântecul de leagăn s-a auzit pe tot parcursul înțepării călcâiului și a continuat aproximativ cinci minute după aceea. Părinților nu li s-a permis să-și îmbrățeșeze copiii în acest timp, scrie Science Alert. Un om de știință a notat în mod regulat durerea sugarilor, folosind expresiile faciale, plânsul, tiparele de respirație, mișcările membrelor și vioiciunea ca indicatori.
Cercetătorul purta căști cu anulare a zgomotului, așa că nu știa dacă se aude sau nu muzică. În cele din urmă, nou-născuții care au fost expuși la Mozart au arătat o scădere „semnificativă statistic și clinic” a scorurilor pe Neonatal Infant Pain Scale (NIPS), iar acest lucru s-a întâmplat atât înainte, cât și în timpul și după înțeparea călcâiului. Autorii concluzionează că „intervenția muzicală este un instrument ușor, reproductibil și ieftin pentru ameliorarea durerii de la proceduri minore la nou-născuții sănătoși născuți la termen”.
Efectele calmante ale muzicii sunt cunoscute mai mult timp. Astăzi există dovezi considerabile care sugerează că muzica poate reduce semnificativ percepția durerii în rândul adulților și, totuși, nu este clar modul în care se întâmplă acest lucru sau dacă este înnăscut sau învățat. Studiile în rândul nou-născuților sunt o bună oportunitate de a explora acest subiect, mai ales că medicamentele pentru durere nu sunt adesea o opțiune pentru acest grup.
În 2017, oamenii de știință au descoperit că atunci când zaharoza orală a fost combinată cu terapia prin muzică la nou-născuții prematuri, a existat o ameliorare mai mare a durerii în timpul testului de înțepare a călcâiului. Cu toate acestea, nou-născuții prematuri nu sunt cel mai bun grup de studiu. Ei sunt adesea expuși la durere în timpul șederii lor în unitățile de terapie intensivă, ceea ce înseamnă că ar putea avea o percepție și un răspuns fizic modificat la această senzație. Studii recente sugerează că vocile părinților pot avea un efect liniștitor similar cu muzica pentru unii bebeluși.
- Stimulează creierul și ajută la formarea de noi conexiuni neuronale
- Sprijină dezvoltarea vorbirii și a limbajului
- Susține abilitățile de matematică și citire
- Îmbunătățește motricitatea și coordonarea
- Dezvoltă capacitatea de a rezolva probleme
tags: #muzica #de #adormit #bebe #mozart